Radio România Internațional

Tag: aderare UE

  • Republica Moldova, opțiune euroatlantică

    Republica Moldova, opțiune euroatlantică

    Relațiile dintre NATO și Republica Moldova, stat majoritar românofon,  au cunoscut, de-a lungul timpului, mai multe etape de evoluție, fiind marcate de schimbările politice la nivel regional și global. În prezent, relația dintre Chișinău și Alianța Nord-Atlantică s-a intensificat și se dezvoltă sub efectul invaziei Federației Ruse în Ucraina vecină. Aflată într-o vizită la Bruxelles, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reafirmat, la cartierul general al Alianţei Nord-Atlantice, angajamentul statului pentru pacea şi securitatea regională.

    Parteneriatul pentru Pace între Republica Moldova şi NATO „a contribuit la un mediu mai sigur pentru cetăţeni, la întărirea capacităţilor de apărare ale armatei şi la rezilienţa societăţii noastre în ansambluˮ, a declarat Maia Sandu, care a avut o întrevedere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, așa cum se arată într-un comunicat de presă al preşedinţiei de la Chişinău. Discuţiile s-au concentrat pe securitatea regională, ameninţările hibride, inclusiv interferenţa în alegeri şi corupţia electorală, precum şi pe necesitatea unor acţiuni comune pentru protejarea democraţiilor din regiune.

    Adresându-se Consiliului Nord-Atlantic, principala structură decizională a NATO, formată din reprezentanţii celor 32 de state membre, preşedinta Maia Sandu a subliniat eforturile Republicii Moldova de a menţine pacea şi stabilitatea cu un război la graniţă şi de a-şi consolida rezilienţa în faţa ameninţărilor hibride. Şefa statului a atras atenţia asupra tacticilor de interferenţă externă în procesele democratice, precum finanţarea ilicită a partidelor şi manipularea informaţiilor, care subminează democraţia şi încrederea cetăţenilor. Aceasta a evidenţiat, de asemenea, şi importanţa cooperării internaţionale pentru apărarea democraţiilor în lume şi promovarea păcii.

    Potrivit Maiei Sandu, vizita la cartierul general al NATO subliniază angajamentul Chișinăului de a coopera cu ţările partenere pentru a asigura securitatea cetăţenilor, de a proteja procesele democratice în Republica Moldova şi de a consolida rolul său ca partener de încredere în securitatea regională.

    Vizita la Bruxelles a avut loc după confirmarea parcursului european în cadrul referendumului la care cetăţenii Republicii Moldova au ales ca obiectivul naţional de aderare la UE să fie înscris în Constituţie. Vizita s-a desfășurat la scurt timp după începerea mandatului noii Comisii Europene, subliniind continuitatea şi consolidarea relaţiei strânse dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

    Liderul de la Chișinău, Maia Sandu, s-a întâlnit și cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anunţat, marţi, un sprijin de 60 de milioane de euro pentru Republica Moldova, sumă acordată pentru reforma sistemului de justiţie şi stabilitatea economică.

     

  • Tot mai mulţi norvegieni vor ca ţara lor să adere la UE

    Tot mai mulţi norvegieni vor ca ţara lor să adere la UE

    Norvegia a spus ultima dată „nu” aderării la Uniunea Europeană la referendumul din noiembrie 1994, după ce votase împotrivă şi la consultarea similară, organizată în 1972. În schimb, din anul 1994, ţara scandinavă este parte a Spaţiului Economic European. Această organizaţie permite libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor între statele membre ale Uniunii Europene şi Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Norvegia este un membru puternic integrat în cele mai multe sectoare ale pieței interne a Uniunii. Unele domenii, precum agricultura, petrolul și pescuitul, nu sunt în întregime acoperite de Tratatul Spaţiului Economic European. Norvegia a aderat și la spaţiul european de liberă circulaţie Schengen, precum și la o serie de acorduri interguvernamentale între statele membre ale blocului comunitar.

    Conform unui sondaj publicat în ajunul împlinirii a 30 de ani de la ultimul referendum organizat pe tema aderării la Uniunea Europeană a regatului scandinav, aproape 47% dintre respondenţi au spus că ţara nu ar trebui să intre, 35 de procente au fost de opinie contrară, iar circa 18% s-au declarat indecişi. Opoziţia faţă de aderare s-a redus de la peste 70 de procente în 2016 şi se situează acum la cel mai scăzut nivel de după 2009, în timp ce sprijinul a urcat, în ultimul deceniu, de la aproximativ 20% – notează cotidianul „Nationen”.

    Vremurile de criză tind să-i împingă pe norvegieni să fie mai favorabili Uniunii Europene, însă în general ei sunt mulţumiţi să rămână în afara blocului comunitar, şi doar un şoc ar putea să schimbe opiniile – consideră publicistul Kjetil Alstadheim, autorul unei cărţi apărute în acest an şi intitulate „Everyone Got it Wrong: On Norway as an EU Nation” / „Toată lumea a înțeles greșit: despre Norvegia ca națiune a Uniunii Europene”.

    Jurnalistul subliniază că opiniile norvegienilor s-ar putea schimba doar dacă ar apărea încă ceva pe lângă „un război comercial şi o pandemie de gripă aviară”. Per ansamblu, există puţină dezbatere politică vizând aderarea, dat fiind că atât principalele două partide – laburiştii şi conservatorii –, precum şi cel mai mare sindicat şi principala organizaţie patronală se opun deschiderii unei noi dezbateri.

    În plus, „teama lor este că, dacă ar începe o nouă dezbatere despre aderarea la Uniune, ar pune în pericol cooperarea pe care Norvegia o are prin acordul Spaţiului Economic European” – a mai spus autorul.

  • Pachetul anual de extindere al UE

    Pachetul anual de extindere al UE

    Comisia Europeană a adoptat, miercuri, pachetul său de extindere anual, care include o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de țările candidate la aderare. Evaluările sunt însoțite de recomandări și orientări privind prioritățile de reformă, precizează Executivul european.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Având în vedere contextul geopolitic tensionat, este mai necesar ca oricând să finalizăm reunificarea continentului nostru, sub semnul acelorași valori ale democrației și statului de drept. Am făcut deja progrese importante în ultimii ani în direcția integrării noilor state membre. Iar extinderea va rămâne o prioritate absolută a noii Comisii”.

     

    Procesul de extindere include, la sud, țările din Balcanii de Vest (Albania, Muntenegru, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo) și Turcia. La est, țările aflate pe drumul către aderare sunt Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Însă, progresele făcute de aceste state variază, cu rezultate semnificative înregistrate în ultimii ani de unele dintre candidate, precizează Comisia.

     

    Astfel, În iunie 2024, conferința interguvernamentală a confirmat că Muntenegru îndeplinește criteriile intermediare privind statul de drept, fiind posibilă închiderea provizorie a unor capitole în măsura îndeplinirii condițiilor. Totuși, sunt necesare progrese suplimentare în domeniul justiției.

    În Albania, negocierile privind elementele fundamentale au fost deschise în octombrie 2024. Autoritățile trebuie să accelereze reformele în domenii cheie precum statul de drept, combaterea corupției și libertatea mass-media.

    Macedonia de Nord trebuie să continue reformele în domeniul justiției, al luptei împotriva corupției și al întăririi încrederii publice în sistemul judiciar. Procesul de revizuire a acquis-ului a fost finalizat în decembrie 2023.

     

    Serbia a îndeplinit criteriile pentru deschiderea capitolului privind competitivitatea și creșterea economică, concentrându-se pe statul de drept și un mediu favorabil pentru societatea civilă și mass-media. Autoritățile trebuie să depună eforturi mai mari pentru  a combate dezinformarea și manipularea informațiilor străine.

    Bosnia și Herțegovina a făcut progrese notabile în domenii precum securitatea și justiția, iar în martie 2024, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare, Comisia pregătind acum cadrul de negociere.

    Kosovo a depus o cerere de aderare în decembrie 2022 și a realizat progrese în combaterea criminalității organizate și îmbunătățirea mediului de afaceri. Statul de drept, administrația publică și libertatea de exprimare sunt capitole care trebuie să înregistreze   mai multe progrese.

     

    Deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina recunoaște eforturile de reformă ale acestei țări, Comisia așteptând să deschidă negocieri tematice odată ce Ucraina îndeplinește toate condițiile, cu un posibil start în 2025.

    Republica Moldova continuă reformele în pofida presiunilor externe, în special din partea Rusiei. Începerea negocierilor tematice este planificată pentru 2025, condiționată de îndeplinirea cerințelor UE. Desigur, rezultatul alegerilor prezidențiale și a celor legislative de anul următor pot avea un mare impact în statul vecin care se confruntă cu interfernțe ruse.

    Deși Georgia a primit statutul de țară candidată, procesul de aderare este afectat de deficiențele din alegerile parlamentare din octombrie 2024, subliniind necesitatea unei reforme electorale.

     

    Negocierile cu Turcia rămân suspendate din cauza preocupărilor privind drepturile fundamentale și statul de drept. Relațiile UE-Turcia au fost însă marcate de un angajament strategic în 2024, vizând dialogul pe teme de interes comun.

     

    De la București, ministerul de externe a salutat evaluare Comisiei Europene, în special partea legată de Republica Moldova: „Împărtășim evaluarea pozitivă a Comisiei Europene, care evidențiază că eforturile realizate de autoritățile pro-europene de la Chișinău au avut ca rezultat progrese semnificative în implementarea reformelor esențiale necesare procesului de integrare europeană şi apropierii de UE şi trasează calea de urmat pentru definitivarea acestora”, se arată într-un comunicat al MAE.

  • Siegfried Mureșan salută rezultatul referendumului din Republica Moldova

    Siegfried Mureșan salută rezultatul referendumului din Republica Moldova

     

    Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova a Salutat votul de la referendumul pentru aderarea la UE:

    „Rezultatul alegerilor este o victorie a oamenilor din Republica Moldova. Este o victorie pentru un viitor european garantat. Este o victorie împotriva Federației Ruse care a mobilizat resurse fără precedent în încercarea de a influența rezultatul alegerilor democratice și al referendumului. Rezultatul strâns al referendumului nu înseamnă că Moldova este divizată, ci înseamnă că, în ciuda propagandei și a implicării masive a Federației Ruse, oamenii au găsit puterea de a alege Europa.

     

    Mureșan a mai transmis că rezultatul pozitiv de la referendum va mări sprijinul european acordat Republicii Moldova:

    „În ultimii patru ani, Republica Moldova a reușit progrese remarcabile în implementarea reformelor privind combaterea corupției, întărirea sistemului judiciar și modernizarea instituțiilor statului. Președinta Maia Sandu, alături de conducerea proeuropeană și de oamenii din Republica Moldova au susținut parcursul european al țării, au gestionat efectele invaziei Rusiei în Ucraina și au garantat siguranța la granița Uniunii Europene, împotriva tuturor amenințărilor din partea Rusiei și a șantajului rusesc cu livrările de gaz.

    Integrarea europeană a Republicii Moldova va continua după rezultatul pozitiv al referendumului. Rezultatul pozitiv al referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va determina Europa să crească și mai mult sprijinul pentru modernizarea țării, pentru îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor și pregătirea Republicii Moldova de aderarea la UE.

    Totodată, ca negociator-șef al Parlamentului European privind Planul de Creștere de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, mă voi asigura că adoptăm cât mai repede legislația europeană astfel încât banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei: în infrastructura țării, în școli, drumuri, spitale, dar și în modernizarea administrației publice și continuarea reformelor în sistemul de justiție. Integrarea europeană aduce rezultate concrete pentru oameni, iar oamenii trebuie să simtă acest lucru cât mai repede.”

     

  • Interferenţa Rusiei în alegerile din Republica Moldova

    Interferenţa Rusiei în alegerile din Republica Moldova

    La aproape 3 decenii şi jumătate de la declararea independenţei, pentru Republica Moldova urmează o duminică electorală ce îi poate modela decisiv viitorul. Pe 20 octombrie, cetăţenii micului stat vecin la vest cu România şi cu populaţie majoritar vorbitoare de română merg la urne pentru a-şi alege preşedintele şi pentru a-şi exprima opinia în cadrul unui referendum cu privire la înscrierea aderării la Uniunea Europeană în Constituţie.

    Cea care a convocat referendumul este tocmai preşedinta în funcţie, Maia Sandu, aspirantă la un nou mandat şi marea favorită a scrutinului, politician respectat pe plan internaţional pentru curajul şi hotărârea cu care a pus micul stat pe traseul european. Conştientă de riscul ca fostul vasal din era sovietică să iasă definitiv din sfera sa de influenţă, Rusia încearcă pe toate căile – o spun partenerii occidentali ai Moldovei – să influenţeze rezultatul scrutinului prezidenţal şi al referendumului.

    Statele Unite au impus sancţiuni mai multor entităţi şi persoane din Rusia pentru amestec în alegerile din Republica Moldova, acuzandu-i pe cei vizaţi că au orchestrat o campanie de cumpărare de voturi şi de susţinere a candidaţilor pro-Kremlin. Luni, a fost rândul Uniunii Europene să adopte măsuri similare. Consiliul Uniunii a impus restricţii împotriva a cinci persoane şi unei entităţi responsabile pentru acţiuni de destabilizare a Chişinăului.

    ”Moldova – a declarat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, într-un comunicat – se confruntă cu tentative masive directe din Rusia de a destabiliza ţara şi cu provocări rezultate din războiul de agresiune dus de Rusia contra Ucraina”. „Aceasta este o ameninţare directă faţă de o ţară suverană, faţă de viaţa sa democratică, faţă de calea sa către Uniunea Europeană. UE va continua să furnizeze tot sprijinul pentru aspiraţiile justificate ale poporului moldovean”, a subliniat Borrell.

    Printre persoanele sancţionate se află Evghenia Guţul, başkană (guvernator – n.red) a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, considerată responsabilă pentru promovarea separatismului în acea regiune, prin care încearcă să răstoarne ordinea constituţională şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova. Pe lista celor sancţionaţi se mai află trei înalţi oficiali găgăuzi.

    De asemenea, sunt sancţionaţi o asociaţie neguvernamentală cu sediul în Rusia al cărei obiectiv este de a promova interesele Moscovei în străinătate şi directoarea sa. Cei vizaţi de sancţiuni vor face obiectul unei îngheţări a activelor lor din UE şi al unei interdicţii de a primi fonduri sau resurse economice, direct sau indirect. Numărul celor vizaţi de regimul de măsuri restrictive a ajuns acum la 18, 16 persoane şi două entităţi.

    România, prin ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a salutat adoptarea noilor sancţiuni şi a reamintit importanţa continuării eforturilor UE pentru a consolida rezilienţa Republicii Moldova, pe fondul intensificării dezinformării şi a acţiunilor hibride ale Rusiei împotriva acestui stat.

     

     

  • Jurnal românesc – 25.07.2024

    Jurnal românesc – 25.07.2024

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat convins că românii, oriunde s-ar afla, îşi vor putea exercita dreptul la vot în cele mai bune condiţii, atât la alegerile prezidenţiale, cât şi la cele parlamentare. El a făcut această declaraţie la întâlnirea de la la Palatul Cotroceni cu şefii de misiuni diplomatice, şefii oficiilor consulare şi directorii ICR, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. Organizarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din noiembrie şi decembrie a fost inclusă şi pe agenda şedinţei de joi a Guvernului de la Bucureşti.

     

    Vicepremierul pentru Integrare Europeană în guvernul pro-occidental de la Chișinău, Cristina Gherasimov, declară că România este partenerul numărul unu al Republicii Moldova  în procesul de pregătire pentru aderarea la structurile comunitare. Vicepremierul Gherasimov precizează că cele două state vecine colaborează la nivelul instituțiilor publice, precum și cu experții care pot ajuta. Din partea României, în acest moment, putem aduce până la 40 de experți – afirmă ea. România rămâne o portavoce a noastră nu doar la Bruxelles, ci în absolut toate capitalele UE – adaugă Cristina Gherasimov. Suntem foarte recunoscători pentru acest suport, precum și pentru tot sprijinul pe care îl primim din partea României în drumul nostru de transformare într-un stat cu adevărat european – conchide ea.

     

    Sezonul Cultural România-Polonia 2024-2025 va fi inaugurat oficial în Polonia, în prezenţa mai multor oficialităţi din cele două ţări, cu expoziţia ‘Nicolae Grigorescu, pictor al ethosului românesc’, găzduită de Muzeul Naţional din Gdansk în perioada 27 iulie – 28 octombrie 2024, şi cu două reprezentaţii ale spectacolului Hamlet, producţie a Teatrului Naţional ‘Marin Sorescu’ din Craiova, în cadrul Festivalului Shakespeare din marele oraş-port la Marea Baltică. Expoziţia Grigorescu este realizată de Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) şi include 44 de lucrări de pictură din colecţiile sale precum şi 49 de obiecte de artă populară provenind de la Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’. Expuse pentru prima dată în Polonia, lucrările lui Nicolae Grigorescu mediază accesul la o parte importantă a istoriei noastre culturale. În cadrul vernisajului va avea loc şi un recital de acordeon şi clarinet, în interpretarea a doi muzicieni de la Opera din Gdansk.

     

    Orchestra şi Corul Operei Naţionale Bucureşti vor susţine, vineri, la ambasada română din Paris, un concert, cu ocazia inaugurării Casei României la Jocurile Olimpice. Este finalul unui turneu care a mai inclus o reprezentaţie în grădinile Palatului Versailles, de lângă capitala franceză – eveniment desfăşurat tot în contextul Olimpiadei de Vară – şi un concert de muzică sacră susţinut la Catedrala Ortodoxă “Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail” din Paris. Potrivit corespondentei Radio România la Paris, concertul extraordinar intitulat “Éthos Roumain” e un proiect finanţat de Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Paris. Evenimentul are rolul de a amplifica vizibilitatea culturii româneşti şi promovarea sa în străinătate, precum şi de a consolida legăturile culturale dintre România şi Franţa, întărind colaborarea între cele două naţiuni.

     

    Pompierii români au intervenit pentru stingerea unui incendiu de vegetaţie uscată produs într-o zonă turistică, în localitatea Argeles-sur-Mer, Franţa. Potrivit IGSU, misiunea acestora a fost limitarea propagării focului şi menţinerea unei linii de protecţie între fondul incendiului şi zona neafectată. IGSU a precizat că modul eficient în care forţele de intervenţie au reuşit lichidarea incendiului a contribuit la siguranţa persoanelor aflate în această zonă şi a permis desfăşurarea traficului rutier, fără restricţii. Pompierii români au participat la intervenţie la solicitarea omologilor francezi. În total, la acţiune au luat parte aproximativ 100 de pompieri, două elicoptere şi un avion pentru stingerea incendiilor forestiere.

     

    Cei patru copii ai unei familii de români preluaţi de asistenţii sociali la Leeds, în Anglia, vor reveni, temporar, în sânul familiei. După cum a anunţat Autoritatea românească pentru Protecţia Dreptului Copilului şi Adopţie, cei patru vor rămâne în grija unchiului patern. Decizia a fost luată de o instanţă din Marea Britanie şi, deocamdată, este valabilă doar pe perioada audierilor şi a anchetei în desfăşurare. O confruntare de proporţii a avut loc acum o săptămână în oraşul Leeds. Mai mulţi români au declanşat un protest violent, în contextul în care autorităţile britanice au decis ca patru copii să fie luaţi în grija statului, după ce unul dintre ei a fost adus la spital cu o lovitură la cap.

     

  • Bani pentru Ucraina

    Bani pentru Ucraina

    Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a reprezentat, luni, România, la reuniunea omologilor din statele membre ale Uniunii Europene. Pe agenda discuțiilor de la Luxemburg a fost inclusă, cap de listă, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

     

    Ministrul Odobescu a evidenţiat importanţa accelerării acordării de sprijin militar Ucrainei vecine, amintind, în context, decizia recentă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind transferul de către România către Ucraina a unui sistem de rachete sol-aer Patriot. Totodată, doamna Odobescu a vorbit de importanţa angajamentelor de securitate UE-Ucraina și a accentuat importanţa implicării Uniunii pentru a ajuta Ucraina în refacerea infrastructurii civile grav afectate de atacurile ruse.

     

    Ministrul român de Externe a salutat și adoptarea celui de-al 14-lea pachet de măsuri restrictive împotriva Rusiei. De noile sancţiuni sunt vizate 116 entităţi, firme şi persoane, gazul lichefiat rusesc, interdicţii pentru vasele care îl transportă de a intra în porturile europene, dar şi pentru exportul unor componente necesare industriei energetice de profil din Rusia.

     

    Pe de altă parte, Ungaria continuă să blocheze câteva dosare importante pentru Ucraina, în valoare de 2,4 miliarde de euro. Potrivit corespondentului Radio România pe lângă instituțiile europene, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat că a găsit, însă, o soluţie pentru ca primele fonduri să fie disponibile chiar de luna aceasta. Din punct de vedere legal – a precizat oficialul comunitar – dacă un stat membru nu a participat, în trecut, la decizia privind utilizarea profiturilor, nu poate participa nici la decizia privind modul de alocare a acestor bani. Subiectul va fi discutat, săptămâna aceasta, la summitul liderilor europeni.

     

    Între timp, Ucraina și micul stat vecin românofon Republica Moldova își negociază, oficial, de marți, aderarea la Uniunea Europeană, un proces de lungă durată pe parcursul căruia cele două trebuie să îşi alinieze legislaţia naţională la prevederile blocului comunitar. De la obţinerea statutului de candidat până acum, Kievul și Chișinăul au făcut ajustări generale în domenii-cheie prin care și-au demonstrat voinţa de a se apropia de legislaţia din Uniune.

     

    Însă acum, Ucraina şi Republica Moldova vor trebui să facă modificări în detaliu în aproape toate sectoarele, pentru ca, la capătul câtorva ani, să intre în Uniunea Europeană. România, prin ministrul de Externe Luminița Odobescu, și-a reiterat sprijinul pentru parcursul european al celor două candidate.

     

     

  • Siegfried Mureșan cere creșterea asistenței financiare pentru R. Moldova

    Siegfried Mureșan cere creșterea asistenței financiare pentru R. Moldova

    Uniunea Europeană lansează astăzi negocierile de aderare cu Republica Moldova, dar și cu Ucraina. Siegfried Mureșan, eurodeputat și președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova a transmis următoarele:

    „ (…)În cazul Republicii Moldova, consider că instituțiile UE trebuie să susțină negocierile de aderare prin creșterea asistenței financiare europene. Am fost de nenumărate ori la Chișinău în ultimii doi ani de când Moldova a primit o perspectivă europeană. Am văzut în acești doi ani cum liderii politici proeuropeni, având resurse limitate, au reușit progrese extraordinare în ceea ce privește modernizarea țării și implementarea reformelor cerute de Uniunea Europeană.

    Aceste eforturi trebuie răsplătite de instituțiile UE. De aceea, pe lângă decizia istorică de a incepe negocierile de aderare, aștept din partea Comisiei Europene să propună creșterea sprijinului financiar și tehnic pentru Republica Moldova în următoarea perioadă.”

     

    Eurodeputatul Mureșan subliniază că Republica Moldova are nevoie de finanțare europeană pentru reformele începute și pentru creșterea nivelului de trai:

    „Necesarul financiar de care autoritățile din Moldova au nevoie pentru a continua cu reformele, a întări economia și a crește bunăstarea oamenilor este relativ redus comparativ cu bugetul UE. Dar orice euro în plus alocat poate face diferența în Moldova.

    Modernizarea Republicii Moldova și creșterea bunăstării oamenilor este un proces care a început deja și care se va accelera pe parcursul negocierilor de aderare. Astfel, oamenii din Moldova vor resimți beneficiile integrării europene cu mult înainte de aderarea propriu-zisă. De aceea, ajutând mai mult Moldova acum, în procesul de aderare, ne asigurăm că economia țării și nivelul de trai al oamenilor vor fi mai aproape de nivelul mediu din UE la momentul aderării.”

     

  • R. Moldova şi Ucraina pot începe negocierile de aderare la UE

    R. Moldova şi Ucraina pot începe negocierile de aderare la UE

    Comisia Europeană a anunțat că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit condiţiile pentru a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit Bruxellesului, Ucraina a făcut ultimele modificări legislative în privinţa justiţiei lobby-ului, precum şi în domeniul minorităţilor, iar Republica Moldova a operat schimbări în sistemul judiciar. În ambele cazuri, Comisia va urmări punerea în aplicare a noii legislaţii, însă pasul făcut de cele două state permite demararea negocierilor de aderare.

    Prima etapă după acest moment este ca țările comunitare să aprobe în Consiliul European recomandarea Comisiei. Kievul a înaintat cererea de aderare la UE în februarie 2022, după ce Rusia a escaladat de la un conflict ce dura de ani de zile în estul Ucrainei la o invazie la scară largă. O lună mai târziu şi Republica Moldova – a cărei regiune separatistă prorusă Transnistria generează o îngrijorare persistentă după războiul de la începutul anilor 1990 – a cerut să adere la UE. Liderii europeni au recunoscut în mod oficial Ucraina şi Republica Moldova drept candidate la aderare în urmă cu un an, în iunie 2023. Acum, următorul pas după ce țările comunitare vor aproba recomandarea Comisiei, va fi stabilirea primei conferinţe interguvernamentale cu Republica Moldova şi Ucraina, moment care echivalează cu începutul negocierilor pentru alinierea întregii legislaţii la dreptul european. Aceste negocieri se vor încheia cu aderarea propriu-zisă.

    Preşedinţia Consiliului este deţinută în acest moment de Belgia, stat care îşi doreşte fixarea primei conferinţe interguvernamentale în perioada mandatului său, adică până la sfârşitul acestei luni. După Belgia va urma preşedinţia Ungariei, stat care a pus sub semnul întrebării în nenumărate rânduri oportunitatea extinderii.

    La întrevederea de joi cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, cu prilejul încheierii, la sfârşitul lunii, a mandatului Preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, președintele Klaus Iohannis a menţionat “eforturile semnificative de reformă” realizate atât de Ucraina, cât şi de Republica Moldova, vecine, în circumstanţe extrem de dificile. El a pledat pentru continuarea procesului de aderare cu aceste state şi pentru organizarea până la sfârșitul semestrului Preşedinţiei belgiene a conferinţelor interguvernamentale de deschidere a negocierilor cu cele două state. De altfel, șeful statului a menționat în repetate rânduri susținerea României pentru drumul lor european.

    În plus, agențiile de presă anunțau încă de miercuri că un grup de 11 din cele 27 de state membre au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniune, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două la sfârşitul lunii. “Deschiderea negocierilor de aderare ar oferi o motivaţie suplimentară atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova”, argumentau în “Scrisoarea comună asupra procesului de aderare la UE” cele 11 state membre semnatare, între care și România.

  • Pași către extinderea UE

    Pași către extinderea UE


    Candidate din vara anului trecut, Ucraina și Republica Moldova au obținut în prima parte a lui noiembrie recomandarea din partea Comisiei Europene privind începerea negocierilor de aderare la UE. O veste primită cu bucurie de conducerile pro-occidentale din cele două țări foste sovietice, dar până la integrare mai sunt încă pași de făcut. Primul dintre aceștia este legat de decizia Consiliului European de la jumătatea acestei luni. Pentru adoptarea recomandării făcute de Comisie toate statele trebuie să fie de acord, iar unele, precum Ungaria, deja au pus sub semnul întrebării oportunitatea acestui demers. Apoi, dacă vor trece hopul din decembrie, în martie 2024 Comisia Europeană va prezenta un nou raport, în care va contabiliza avansul realizat de Ucraina și Republica Moldova către țintele pe care și le-au asumat. Acum, în cazul Ucrainei, Comisia recomandă ca negocierile să fie începute odată ce Kievul îndeplineşte condiţiile rămase privind combaterea corupţiei şi întărirea standardelor de protecţie a minorităţilor. În cazul Republicii Moldova, aceste condiţii se referă la combaterea corupţiei şi ameliorarea reglementărilor financiare.



    “Ucraina va fi în Uniunea Europeană. Şi vom obţine asta, în special, prin transformarea ţării noastre – o transformare internă care este cu siguranţă în interesul poporului nostru. Pentru Ucraina, UE înseamnă securitate economică şi stabilitate socială şi pentru UE Ucraina înseamnă o întărire a întregii comunităţi”, a apreciat de la Kiev președintele Volodimir Zelensky.



    “Decizia Comisiei Europene ne încurajează și ne responsabilizează să continuăm lucrurile începute: să facem Moldova mai puternică, un stat care asigură pacea acasă și contribuie la securitatea regională și are grijă de bunăstarea cetățenilor săi. E mult de lucru. Drumul pe care am ales să mergem este plin de provocări. Nu ne sperie munca, iar obiectivul nostru este ca Moldova să fie gata să adere la UE până în 2030”, a declarat și președinta Maia Sandu.



    Cât de fezabil este acest termen vehiculat pentru aderare, 2030? Asta depinde de fiecare țară în parte, spune profesorul universitar Adrian Cioroianu, fost ministru de externe: “Calendarul este fixat orientativ, evident că nu există o obligație din partea nimănui ca 2030 să fie punctul terminus, dar vorbim de o încurajare. Pe de altă parte, este maniera UE de a ține aproape aceste țări, de a le da un țel. Uitați-vă ce dificultăți politice reale întâmpină Republica Moldova, la fiecare sesiune de vot stăm cu emoții dat fiind peisajul politic al țării. Uitați-vă ce se întâmplă în Serbia, uitați-vă la dificultatea reglării acestui contencios și a acestei traume pe care sârbii încă o resimt în relația lor cu Kosovo, ș.a.m.d. Acestor țări trebuie să li se dea un țel. Începerea parcursului vorbește mai curând despre o intenție și despre o promisiune într-un fel reciprocă. UE recunoaște că are nevoie de aceste state, dar și aceste state trebuie să conștientizeze că se pot modela după principiile și valorile europene. Și sigur că ne dorim ca într-un final să ne asemănăm mai mult decât să ne deosebim, chiar dacă inclusiv în interiorul UE diferențele persistă, dar să sperăm că asemănările sunt mai multe decât diferențele.”



    Conformarea cu recomandările Comisiei de la Veneția se află pe lista to do a Ucrainei. Sunt hotărâte autoritățile de la Kiev să urmeze aceste recomandări? Jurnalistul Marin Gherman, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți: “Din punctul meu de vedere vor urma o serie de încercări ale Kievului în special privind recomandările referitoare la legislația în domeniul minorităților naționale de a nu le respecta. Avem și declarații la nivel înalt referitoare la aceste recomadări. De ce? Pentru că există o împotrivire a mediului parlamentar ucrainean referitoare la ideea schimbării legislației în domeniul minorităților naționale, văzută strict această problemă prin ochelari de război în Ucraina, în contextul minorității ruse. Este un subiect dureros, este războiul cu Rusia, invazia la scară largă a Rusiei și când se pune întrebarea minorităților, ucrainenii majoritatea se gândesc la ruși, la rusificare, la tot ceea ce înseamnă război. Și e foarte greu să scape elita politică ucraineană de această viziune.” Ucraina are nevoie și de o reformă a serviciilor, mai spune Marin Gherman, iar probleme sunt și la capitolul combaterii corupției.



    Pe de altă parte, ce se va întâmpla în Transnistria, unde nu există control al Chișinăului asupra acestei regiuni separatiste? Își asumă Chișinăul să implementeze un acquis comunitar pe tot teritoriul Republicii Moldova? Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme europene de la Chișinău: “Da. Și avem un precedent – Acordul de asociere cu UE. Atunci când a fost încheiat s-a convenit că aplicarea acestui acord va fi pe întreg teritoriul țării. Partea componentă cea mai importantă din acord, care ține de comerț, a intrat în vigoare doi ani mai târziu după intrarea provizorie. Regiunea transnistreană astăzi datorită accesului la piața UE este mult mai puternic ancorată în spațiul european. Și astăzi, în contextul războiului și în contextul involuțiilor din regiune, anume acest lucru este un element important de contrabalansare a influenței Rusiei în regiunea transnistreană.”



    Pachetul de extindere 2023 prezentat de Comisia Europeană oferă o evaluare detaliată a stadiului actual şi a progreselor înregistrate nu doar de Ucraina și Republica Moldova, ci și de celelalte aspirante la aderare – Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia şi Georgia – aceasta din urmă obținând, de altfel, statutul de țară candidată.





  • Miting pro-european la Chişinău

    Miting pro-european la Chişinău

    Confruntată cu o criză energetică fără precedent, căreia îi rezistă graţie ajutorului oferit de România şi Uniunea Europeană, şi supusă ameninţărilor hibride din partea Rusiei, Republica Moldova a înţeles, după trei decenii de pendulare între Est şi Vest, care îi sunt adevăraţii prieteni politici. Iar Uniunea Europeană se numără printre cei pe care micul stat est-european, cu populaţie preponderent vorbitoare de limbă română, se poate bizui cu adevărat.



    Confirmarea a venit în mod direct din partea Preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, invitată, duminică, la marea adunare pro-europeană convocată de preşedinta Maia Sandu la Chişinău. Moldova nu este singură, Europa este Moldova, Moldova este Europa – a spus, în limba română, şefa legislativului comunitar. Ea i-a asigurat pe cetăţenii moldoveni că Uniunea Europeană le va susţine ţara în procesul de integrare:



    Ne-am adunat aici în acest moment, într-un moment deosebit, pentru a trimite un mesaj pro-european comunităţii internaţionale. Vă las în luna mai cu răspunsul Parlamentului European: mergeţi înainte, ţineţi-o tot aşa, Moldova nu este singură!”.



    Roberta Metsola i-a lăudat pe cetăţenii republicii pentru solidaritatea de care au dat dovadă faţă de Ucraina agresată şi ucrainenii refugiaţi, iar pe de altă parte a condamnat politicile ruseşti de ameninţare şi şantaj la adresa Moldovei.



    Cel mai bun mod de a scăpa de şantajul rusesc este integrarea în Uniunea Europeană, le-a spus concetăţenilor Maia Sandu: Moldova europeană înseamnă o Moldovă cu prieteni puternici şi de nădejde, care nu ne vor lăsa singuri în faţa agresorilor ce aduc războaie şi ucid oameni. Putem fi în siguranţă doar împreună cu familia europeană. Acest război ne arată limpede că nu mai vrem să fim sub şantajul Kremlinului”.



    Republica Moldova a devenit ţară candidată în iunie anul trecut, la puţine luni după invazia rusă în Ucraina. Preşedinta Maia Sandu pledează, acum, în favoarea aderării până la finalul acestei deceniu. Maia Sandu: Locul Moldovei este în Uniunea Europeană. Proiectul nostru de ţară şi obiectivul nostru este ca Moldova să fie, până în 2030, membru cu drepturi depline al familiei europene. Acesta nu este doar angajamentul meu. Avem susţinerea Uniunii Europene în acest drum şi asta o cere poporul Republicii Moldova. A cerut-o de fiecare dată când a ieşit în stradă să-şi apere drepturile. A cerut-o la alegeri. O cere acum, când iarăşi ne-am adunat împreună pentru a decide soarta Moldovei. Europa este mai mult decât o lozincă politică. Europa este un mod de viaţă, un vis care trebuie să devină realitate şi este şansa poporului nostru să trăiască în pace, în linişte şi în belşug”.



    Peste 75.000 de oameni au participat la manifestaţia de la Chişinău, la care s-a adoptat o rezoluţie ce confirmă sprijinul cetăţenilor pentru parcursul european al ţării.






  • România continuă să susţină Republica Moldova

    România continuă să susţină Republica Moldova

    România va continua să susţină Republica Moldova vecină, pentru a trece cu bine peste crizele cu care se confruntă – a dat noi asigurări, luni, la Chişinău, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, aflat acolo la invitaţia omologului său, Nicu Popescu. Potrivit Radio Chişinău, părţile au subliniat importanţa dezvoltării interconectărilor de electricitate între cele două state, a fluidizării traficului transfrontalier, inclusiv prin construcţia de poduri peste râul de frontieră Prut. S-a discutat şi despre implementarea acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă, în valoare de 100 de milioane de euro, oferită Republicii Moldova de România, fiind deja omologate proiecte de peste 25 de milioane.



    Un alt subiect pus în discuţie a fost operaţionalizarea platformei de sprijin pentru Republica Moldova, iniţiată de ministrul Aurescu cu omologii german şi francez. A figurat pe agendă şi parcursul european al Republicii Moldova şi sprijinul concret al României pentru atingerea acestui obiectiv, inclusiv prin deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.



    Pe de altă parte, ministrul Aurescu a declarat că nu deţine informaţii potrivit cărora ar exista riscul unei invazii, prin nordul Ucrainei, a trupelor ruse în Republica Moldova, în lunile următoare, aşa cum se speculează la Chişinău. El a mai spus că România va lua toate măsurile necesare, dacă va fi nevoie, dar că, în acest moment, nu crede că statul vecin este în pericol, în condiţiile în care războiul dezlănţuit de Rusia în Ucraina s-a împotomolit.



    România este iubită în Republica Moldova pentru ajutorul acordat în momente dificile și pentru susținerea puternică în procesul de aderare la Uniunea Europeană — declara, recent, președinta pro-occidentală Maia Sandu, în ajunul Zilei Naționale a României, 1 Decembrie. Ea a calificat România drept umărul pe care ne putem baza când ne este greu : grădinițe, microbuze școlare, burse studențești, motorină, vaccin, ajutor umanitar, sprijin pentru modernizarea satelor, comunicarea mai ușoară cu cei dragi, datorită eliminării tarifelor de roaming, pentru susținerea adusă culturii din Republica Moldova și construcției de poduri care ne leagă.



    De asemenea, este iubită pentru lumină, în perioada în care rachetele rusești aduc întunericul în regiune, dar și pentru limba română, în care am crezut ca într-o casă părintească” – a declarat șefa statului, ea însăși cetățean român.



    Creată pe o parte a teritoriilor răsăritene românești anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă, Republica Moldova și-a proclamat independența față de Moscova pe 27 august 1991, după eșecul puciului neo-bolșevic contra ultimului lider sovietic, reformatorul Mihail Gorbaciov. În aceeași zi, România devenea prima țară din lume care recunoștea statalitatea noului său vecin.






  • UE susține Albania în procesul de aderare

    UE susține Albania în procesul de aderare

    Eurodeputaţii, care au adoptat recent două rapoarte privind progresele
    Albaniei şi Macedoniei de Nord în direcţia aderării, au subliniat că, deşi cele
    două ţări au îndeplinit condiţiile puse şi au obţinut rezultate durabile,
    Consiliul nu a început încă negocierile de aderare. Or, notează eurodeputaţii,
    acest lucru a subminat atitudinea publicului faţă de UE şi reprezintă un
    pericol grav pentru politica de extindere în ansamblul său. Ei cer ca UE să
    examineze cu maximă atenţie implicaţiile de securitate de importanţă
    istorică pe care le-ar avea decizia de aderare a celor două state pentru
    stabilitatea şi unitatea continentului european şi a Balcanilor de Vest.

    În
    raportul privind Albania, eurodeputaţii salută orientarea strategică şi
    angajamentul ferm ale acestei ţări faţă de integrarea europeană şi îşi exprimă
    sprijinul clar faţă de transformarea democratică şi aspiraţiile sale la
    integrare, îndemnând-o în acelaşi timp să-şi intensifice eforturile pentru
    eficientizarea justiţiei şi întărirea democraţiei, a statului de drept şi
    economiei. PE mai consideră că Albania trebuie să ia măsuri pentru a sprijini
    societatea civilă, pentru a combate corupţia şi crima organizată, pentru a
    asigura libertatea presei şi a garanta protejarea drepturilor minorităţilor.

    Europarlamentarul Vlad
    Botoș, membru al Grupului Renew Europe, a declarat în plenul Parlamentului
    European că această țară trebuie să treacă la pasul următor, iar Uniunea
    Europeană trebuie să susțină acest demers:

    Trecerea
    spre o democrație reală, puternică, este un proces lung și foarte dificil. Iar
    odată create instituțiile democratice funcționale este nevoie de hotărâre și
    efort să le menții. Valorile democratice, drepturile omului, lipsa
    discriminării, libertatea cuvântului și toate celelalte valori pe care Uniunea
    Europeană le susține, necesită atenție și eforturi permanente. Pașii făcuți de
    Albania pentru a se apropia de valorile noastre sunt mari, procesul a fost unul
    de lungă durată și anevoios după decenii de dictatură, după zeci de ani în care
    societeatea civilă, cetățenii, fie ei politicieni sau magistrați sau având alte
    profesii, au fost obișnuiți cu un alt mod de viață. Eforturile Albaniei arată
    clar dorința de a merge mai departe, de a se alătura Uniunii Europene și chiar
    dacă mai sunt progrese de făcut, trebuie să acordăm această șansă unui popor
    care face demersuri susținute de aproape zece ani. Cred că Albania trebuie să
    treacă la pasul următor, iar Uniunea Europeană trebuie să susțină acest demers.


  • UE trebuie să acorde Rep. Moldova statutul de ţară candidată la aderare

    UE trebuie să acorde Rep. Moldova statutul de ţară candidată la aderare

    În contextul
    războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Parlamentul European salută cererea
    oficială a Republicii Moldova de aderare la UE depusă pe 3 martie 2022 și
    afirmă că UE ar trebui să îi acorde statutul de țară candidată, în conformitate
    cu articolul 49 din TUE și
    pe baza meritelor. Eurodeputații solicită Comisiei Europene să finalizeze
    rapid evaluarea cererii și să ofere Republicii Moldova asistență deplină pe
    durata acestui proces.

    Dragoș Tudorache-europarlamentar: Republica Moldova prin cetățenii săi
    și prin cei alesi să îi reprezinte politic și-a făcut foarte clară opțiunea
    europeană. Curajul de a rămâne loială angajamentelor și valorilor asumate într-o
    situaţie geopolitică ce amenință direct securitatea națională este admirabilă și
    nu ne poate lăsa fără răspuns.Rezoluția pe care o votăm dă recunoaștere acestui
    efort uriaș pe care Republica Moldova și cetățenii săi îl fac. Gestiunea celui
    mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din toate țările limitrofe
    Ucrainei merită recunoașterea noastră, și mai mult decât atât merită sprijinul
    nostru direct și imediat și da, pierderile economice și de acces la piețele
    externe și la rutele de transport sunt și ele menționate în Rezoluția noastră
    pentru că și ele merită un răspuns financiar concret din partea UE. Dependența
    energetică cvasitotală de Rusia pune o presiune uriașă nu doar pe economia
    Republicii Moldova dar și pe securitatea și stabilitatea politică a țării iar
    noi nu o putem lăsa în afara soluțiilor de sustenabilitate energetică pe care
    le gândim și pe care le vom aplica la nivel european.

    Mesajul politic cel mai
    important pe care cred eu că trebuie să îl dăm cetățenilor Republicii Moldova
    este că ei sunt cetățenii Europei Unite și că noi de aici din Parlamentul
    European recunoaștem perspectiva de a deveni cetățeni ai UE.

    Rezoluția face apel
    la acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova, și am speranța
    că suntem cu toții pregătiți să dăm acest mesaj politic fără echivoc. Cei care
    aleg democrația, cei care aleg statul de drept au vocația de a ni se
    alătura. Ne aflăm într-un moment istoric care va avea urmări istorice. Să ne
    asumăm o viziune politică, curajoasă și decizii îndrăznețe.


    Între timp, Uniunea
    Europeană și Republica Moldova ar trebui să își continue eforturile de
    integrare a țării pe piața unică a UE și de consolidare a cooperării
    sectoriale.



  • Fonuduri pentru redresarea economică a statelor din Balcanii de Vest

    Fonuduri pentru redresarea economică a statelor din Balcanii de Vest

    Statele din sud-estul Europei beneficiază de noi fonduri europene de până la 9 miliarde de euro. Banii sunt disponibili după ce, săptămâna trecută, Comisia Europeană a adoptat Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, care urmărește să stimuleze redresarea economică pe termen lung a regiunii, să sprijine tranziția verde și digitală, precum și să promoveze integrarea regională și convergența cu Uniunea Europeană.



    Ce domenii pot fi îmbunătăține prin noua finanțare



    Comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, consideră că planul va ajuta țările respective să reducă diferențele de dezvoltare și să facă noi pași spre aderarea la Uniune:


    “Vom mobiliza până la 9 miliarde EUR, sub formă de finanțare pentru inițiative emblematice în materie de investiții în domeniile transporturilor, energiei și tranziției verzi și digitale, pentru a crea creștere economică durabilă și locuri de muncă. Planul oferă, de asemenea, o cale pentru o integrare economică regională de succes, pentru a contribui la intensificarea ritmului progreselor realizate în direcția convergenței cu UE și pentru a elimina decalajul de dezvoltare dintre regiunile noastre, accelerând, în ultimă instanță, procesul de integrare europeană. Acest plan ar trebui să contribuie la transformarea Balcanilor de Vest în una dintre cele mai atractive regiuni pentru investiții din întreaga lume. Punerea în aplicare va trebui, desigur, să meargă mână în mână cu reformele.”



    Executivul european a mai prezentat orientări privind punerea în aplicare a Agendei verzi pentru Balcanii de Vest, care ar trebui adoptată în cadrul summitul Balcanilor de Vest, organizat la Sofia, luna viitoare.



    Principalele direcții ale ale Agendei verzi



    Asemănător planului ecologic al UE, planul identifică zece inițiative în materie de investiții care vor sprijini principalele conexiuni rutiere și feroviare din regiune, energia din surse regenerabile și tranziția de la energia obținută pe bază de cărbune, renovarea clădirilor publice și private pentru a spori eficiența energetică și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, infrastructura pentru gestionarea deșeurilor și a apelor uzate, precum și implementarea infrastructurii de bandă largă.



    De asemenea, țările din Balcanii de Vest au posibilitatea de a mobiliza investiții de până la 20 de miliarde de euro prin intermediul unui nou instrument numit Mecanismul de garantare pentru Balcanii de Vest. Uniunea Europeană va oferi statelor din regiune garanții care să contribuie la reducerea costurilor de finanțare atât pentru investițiile publice, cât și pentru cele private, menite să reducă riscul suportat de investitori.