Radio România Internațional

Tag: adeţ

  • Hoara Bisoca, giudeţlu Buzău

    Hoara Bisoca, giudeţlu Buzău

    Aoa, idyea, ca tru alti localităț di munti, fisea arădăpseaşti cadealihea capodoperi. Pi ningă muşuteţli ca ti ciudie, cari eali işiş suntu unu potențialu turisticu, Bisoca ari și multi obiectivi ţi s’cadi s’hibă vidzuti. Putem s’ahurhimu cu mistiryiulu cari adille pi ningă ași-număsita “Measă al Bucur”, ună keatră babageană, ţi ari aproapea 150 di tonuri, di iu să spuni că ari nkisită picurarlu Bucur cu oili tru câmpu, di băgă thimeallili a unăllei localitati ţi vrea s’agiungă Bucureștiul di ma amănatu. Deapoa easti Rezervația naturală forestieră, botanică și geologică “Bălţăli Bisoca”, teasă pi aproapea 10 ha, di simasiBalta Limpidi și Balta Lae, ţi armasiră tu bană până tru dzua di adză. Easti deapoa “Apuntea-a Pirifanlui”, nai ma analtă măyulă a comunăllei, di iu poati să s’veadă ndzari nica şi Râmniclu, muntili di sari ditu hoara Sări.




    Şi maca Revista “Vacanţi la hoară” și ANTREC România u dusiră ma largu adetea añilor di ma ninti, di durusiră premiili “Mărgăritarlu di Malămă”, a XVII-a ediţie, u călisimu Aura Cășaru, reprezentantă a Suţatăllei “Prica Bisoceană” s’nă zburască ti “Căsica Prica Bisoceană”, cari fu premiată tră ţănearea-a adetillei locală:




    “Di pţănu kiro alăximu căsica auşească tru un locu expoziţional. Adunămu lucri veclli di’nhoară durusiti di auşi, u znuimu casa şi u adusimu tu catandisea ţi u ştimu, aţelli tiniri, ditu pirmituseri, aţelli ma tu ilikie, ditu realitatea bănată la hoară.”




    Tora vizitatorlli ţi s’dănăsescu Bisoca pot s’nveaţă tutu ma multi ti bănaticlu patriarhalu. Nă spuni cama minutişu Aura Căşaru:


    “Avemu ună avlie multu mari, iu avem aestă căsică, ndreaptă tradiţional şi, tutunăoară, ahurea u alăximu tu un loc ti-a-videari, tru cari arădăpsimu lenu turlii di lucri, catacum amaacul (n.r. hălati ti kiptinari şi ti scărminari lâna, cânakea ică llinlu, adrată dit-un sistemu di keaptini cu dinţă mări di cileki, hipţă pi unu lemnu), arăzboilu ti ţăseari şi alti lucri ţi ţănu di nicukirată şi di turlia tru cari s’tănea ligătura cu prăvdzăli tru bana di cathi dzuuă. Sunt lucri cari au câti ună pirmituseari. Ti paradigmă, amaaclu, durusitu di teta Miuţa şi lali Nicu, easti loclu iu oamiñilli di nhoară nidzea la daracu cu lăna, s’făţea programări, tră aţea că eara maş elu golu tu aţelu locu aestu daracu şi s’lucra dzuuă ş-noapti, a deapoa tu loclu iu eara arădăpsitu amaacul să spunea nai cama muşeati pirmituseri şi eara un loc tru cari oamiñilli s’aduna s’cunuştea şi făţea muabeti.”




    Aura Căşaru ari naeti că adetea s’hibă tricută ma largu la năili bărnuri şi pritu ndridzearea isnăhiloru cu masturlli ţi ţasu, cosu, cundilleadză oauăli, aşi că ti dealihea nica va s’avdzămu ş-ma’nclo ti Bisoca.



    Autoru: Ana-Maria Cononovici


    Armânipsearea: Taşcu Lala










  • Voltă virtuală a băseriţloru maramureșeani ditu lemn

    Voltă virtuală a băseriţloru maramureșeani ditu lemn

    Aştirnutu tru nordul ali Românie, Maramureșlu easti ună regiune multu muşeată ditu videala turistică, di itia a muşuteaţăllei cu fisea şi a averloru etnofolcloriţi. Adză nă dănăsimu dinintea a veclliloru băseriţ di lemnu di aoa, pi cari puteț s’li videţ ditu iţi kiuşe a lumillei, di itia a născăntoru piryuri virtuale adrati pritu unu şingiru di proiecte aleapti.



    Româñilli sunt un populu criștin, iara băsearica easti aştirnută tu misuhorea a hoarăllei, idyealui cum și Dumidzălu easti nolgica a Universului, spuni Maria Mirela Poduț, di la Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradiționale Liviu Borlan” Maramureș:


    Centrul a nostru giudeţeanu vru s’bagă tu valoare aesti monumente. Singirlu a aluştoru proiecte fu nkisitu di Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradiționale Liviu Borlan” Maramureș ninti ta s’nkisească actuala pandemie, cându nică nu șteam că va s’dizvărtimu ahătu multi activităț online. Tru perioada 2018-2020, pritu proiecte di idyea turlie, eara cercetate băseriţ veclli ditu alti trei zone etnografiţi: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. Tru 2021, documentarea s-teasi tru zona Țara Codrului, aţea di a patra zonă etnografică, aflată parțial tru giudețlu Maramureș. Aşe, s’bitiseaşti un ţiclu ţi ari scupolu s’adară ună imagine panoramică a tutulor băseriţilor ditu lemn cu statut di monumentu aflate tru aţeali patru zone etnografiţi a Maramureșlui: Maramureșlu istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.”



    Protili atestări ngrăpsiti a localităților ditu zona Codrului alăncescu tru secolu XIII-ţi. Ghini ma căţe fu aleaptă aestă regiuni? Maria Mirela Poduț, di la Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradițională Liviu Borlan” Maramureș:


    Easti aştirnută tru nord-vestul ali Transilvanie, reprezintă un spațiu ghini zuyrăpsitu ditu videală etnografică. Pi hiotea a kirolui s’vidzură influențe multiple ditu partea a regiunilor etnografiţi ditu viţinată. Alli si spuni Zona Codrului, di itia că tru tricutlu kiro eara anvălită di păduri mări di cupaciu și di fag, ama adză tru amprotusa suntu vălliurli şi ohturli a llei. Băseriţ di lemn ditu Zona Codrului — Piryuri virtuale” easti un proiect ahărdzitu ti cercetari și promovarea a unui numir di 18 di băseriţ veclli ditu lemnu, cu statut di monumentu istoric, cari nica s’păstreadză tru ună zonă etnografică teasă pi suprafața a giudeților Maramureș, Sălaj și Satu Mare. Proiectul, cofinanțat di Administrația a Fondului Cultural Național, fu dizvărtitut tru perioada agustu-brumaru 2021 di cătră Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturălleii tradiționale Liviu Borlan” Maramureș, tru harea di beneficiar, deadunu cu opt parteneri — instituții și organizații ditu aţeali trei giudeți cari au câti un fragmentu di Codru.”



    Băseriţli ditu lemn ditu aestă zonă sunt monumente di arhitectură aproapea nicunuscuti a publiclui largu, avânda parti până tora di sinferlu a unui numir cama ñicu di specialiști, spuni Maria Mirela Poduț:


    Informațiile tu ligătură cu aesti edificii di cultu ditu lemnu suntu relativ pțăni. Născănti numata fură actualizate ditu giumitatea a añiloru ‘70, di anda fură tipusiti. Proiectul a nostru vru să scoată tu videală prica di băseriţ di lemnu ditu Țara Codrului, nica kiskinu tănuti, cu istoria, minutişurli arhitecturale, picturli și pirmituserli a lor. Era adrati piryuri virtuale tră băseriţ. Aestea au trăsături cari le particularizeadză și, tru idyiulu kiro, li integreadză tru ansamblul a biseriţilor ditu lemn ditu România. Easti importantu că, ditu aestea, șase ș’ţănură nica destinația di lăcașe de cult, deservinda comunităț religioase ñiţ și multu ñiţ. Ca tru añilli di ma ninti, proiectul avu dauă componente prinţipale: cercetare și promovare. Tră lucurlu di cercetare s-ufilisiră informații ditu arhivă – studii și articole ngrăpsiti di specialiști ditu domeniili a artăllei, istoriillei și arhitecturălleii — adăvgati cu informații loati ditu teren. Tră cathi unu ditu monumentele vizate s-adrară piryuri virtuale și caduri ţi au scupolu s’yilipsească catandisea di tora a băseriţlor, tuti informațiile loati sum turlie di textu și di imagine potu s’hibă vidzuti tru secțiunea băseriţ di lemn” a website-ului codru.culturamm.ro”



    Ună altă componentă tru premieră a proiectului și a site-ului easti secțiunea lăcașe kiruti”. Pritu aesta, autorllii a proiectului vor s’valorifică, ahătu cătu nica s’poati, prica kirută a patrimoniului ditu zona a Codrului, tru ună turlie virtuală, electronică. Ase, suntu prezentati unu baiuru di informații yilipsitoari și caduri cu băseriţ ditu lemn cari s-anălţară unu kiro ma ninti tu aesti hori, ama cari numata suntu tu aestu kiro ti amărtie.



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Bradlu di Cărciun

    Bradlu di Cărciun

    Unu di nai ma importanti ritualuri di Cărciun, deadunu cu tăllearea-a porcului, cântatlu a colindiloru și durusearea a dhoarăloru easti armătusearea a bradlui. Easti un ritualu ahât ghini intrat tru sinidisea a românilor căţe easti aproapea imposibil ca sărbătoarea a Cărciunlui s’hibă minduită fără brad. Bradlu di Cărciun intră ama nu di multu kiro tru bana a românilor și el easti un semnu a năului pi cari occidentalizarea lu-feaţi tru secolu al 19-lea.



    Modernizarea a spațiului românesc, ahurhinda cu anul 1800, nsimnă thimilliusearea-a statlui român tru 1859 pritu unirea a Moldovăllei cu Muntenia, ndridzearea-a economiillei pi baze capitaliste și importul di idei și urneki ditu Occidentu. Eale fură lugursiti repere a znuearillei. Iara unu ditu vehiculele ti znuearea a societatillei românești fu monarhia constituțională reprezentată di dinastia di Hohenzollern-Sigmaringen. Bradlu di Cărciun ș’feaţi apariția la București tru anul 1866, adus di protlu văsille ali Românie, Carol I di Hohenzollern-Sigmaringen.



    Deadunu cu Ștefania Dinu, muzeograf la Muzeul Național Cotroceni di București, feaţimu ună şcurtă istorie a bradluui di Cărciun tru România.


    “Unăoară cu yinearea a domnitorului Carol I, lucrurile s’alăxescu puțăn și ahurhescu s’mpiltească tradițiile locale cu ateali germane. Ma amănatu, pritu apariția la Curte a prinţipesăllei Maria di Edinburgh și Saxa-Coburg-Gotha, ahurhescu s’hibă promovate și tradițiile englezești. Bradlu di Cărciun yine ditu spațiul scandituav, sunt ma multe legendi anvărliga a lui, tru spațiul german. Emu, Carol I hiinda ditu spațiul german, ditu Sigmaringen, aleapsi s’armătusească protlu brad di Cărciun tru iarna anlui 1866, atumţea cându avea priloată tronlu a Principatelor Unite, tru meslu mai.”



    Prinţipele și ma amanatu văsillelu Carol I agiundzi București și, deadunu cu elitele române și cu societatea, ahurheaşti construirea grandioslui proiect a Româniillei moderne. Tru proiectul Româniillei moderne, bradlu di Cărciun ditu Germania a lui natală avea un loc multu importantu.


    “Sunt ma multi pirmituseri ligate di armătusearea a aluştui brad, desi el fu armătusitu la Cotroceni ică la Pălatea Regală ditu Calea Victoriillei. Eara casili Golescu tu aţea oară, aclo dănăsi domnitorul atumţea când vini. Moda ti armătusearea a bradluui fu priloată di mărle familii boierești ditu București și tru casili aluştoru ahurhi s’alăncească bradlu armătusitu. Tutunăoară, bradlu armătusitu ahurhi s’alăncească și tru locurile publiţi. Armătusitlu a bradlui ahurheaşti s’hibă ună adeti di measă multu ma amănatu, anamisa di ateali dauă polimi mondiale, tru añilli 1930.”



    Globuri di tuti turliili, kipita, beteala și tuti dicorațiunile s’vedu tru bradlu di Cărciun di adză. Ama cum eara unu brad di Cărciun aoa şi 155 di ani? Eara tuti aesti lucre prezenti și atumţea?


    Ștefania Dinu: “Tu ahurhită, eara zborlu ma puțăn di ahtări lucri. Eara ma multu bamboani, yimişi, culaţ, eale eara principalele armăsături. Nu eara agărşiti luminițele ică ţerli originale. Preayalea ayalea, bomboanele, yimişili și culaţlli fură alăxiţ cu obiecte artizanale gen globuri, anghilli, steluți, ași cum s’făţea la curtea principilui Ferdinand, la Cotroceni. Aesti podoabe ti brad eara adusi di Nuremberg, ditu Germania. Șeflu ali cancelarie a palatlui Cotroceni Eugen Buchman scria tru memoriile a lui că eara nai ma muşeati ţi li avea vidzută vărăoară.”



    U ntribămu Ștefania Dinu cum apruke societatea românească năutatea a bradluui di Cărciun pe cari dinastia germană u avea adusa tru România:


    “Eara ună haraua ti tută lumea, daima Casa Regală fu ună urneki. Automat, atelli cari eara tru anturajlu a familiillei regale minduia ss’imite ică s’aducă tru prim-plan aţeali lucruri cari eara niheamă altă luyie andicra di atea ţi avea bănată până la aţel moment. Haraua ti adunarea a familiillei anvărliga a bradlui easti tut ună priloari ti atea ţi s’făţea la Curtea Regală. La Cotroceni și la Pălatea Regală ditu Calea Victoriillei familia regală aduna anvărliga a bradluui tut personalu. Eara membrilli a familiillei regale tru prota arădăriki, personalu superior și inferior a palatelor, membrilli a suitălleei, deadunu cu casili ţivile și militare, născănti ori și membri a guvernului și ai parlamentului. Eara ună adunare tu ahurhită niheamă oficială, după cari oaspiţlli s’trădzea și anvărliga a bradlui armânea familia regală și atea princiară. Daima aesta s’făţea aprindu Cărciunlu, iara dupu ţeremonia ti ampărțarea a dhoarăloru di sumu bradlu di Cărciun s’ţănea unu dineu di gală.”



    Bradlu di Cărciun fu ună prezență ahât di uidisită a spiritlui românesc căţe fu adoptat și di ţerclliurli conservatoare a Bisericăllei și lumillei di pritu hori.


    Ștefania Dinu: “Easti adoptat di itia că nica ditu perioada secolelor 17-18 avea tru societate ritualuri mutrinda prezența bradluui. Eara bradlu di numtă și bradlu di ngrupari, existând și bradlu di Cărciun el nu altu ţiva că maş aţea ţi s’adăvgă aluştoru ritualuri. Ritualu a bradlui avea semnificație di pom a banăllei hiinda totna veardi. Easti ună simbolistică ligată di prezența a bradlui tru cadrul a comunitățlor. Tru zona a hoarăllei, bradlu ma largu eara prezentu ditu secolu al 17-ea, tru zona urbană prezența lui s’nregistra aproapea di Cărciunu.”



    Bradlu di Cărciun moderniză mentalu românesc și s-andămusi cu ună ma veaclle adeti românească. Fu ună ditu naia ma hărăcoapi andamusi di cari s’hărseaşti iţi insu adză.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearia: Taşcu Lala





  • Cărciun tru România

    Cărciun tru România

    Acă nu mata s’organizeadză zaeafeţli di văr kiro, iara pănăyirurli di Cărciun sunt ndreapti atea turlie ta s’asiguripsească ună minimă distanțare anamisa di vizitatori, pensiunile și hotelurile di la amari, di la munti, ditu regiunile istoriţi ică ditu stațiunile balneare armân ună alidzeari bună tru perioada yinitoare. Va s’analidzam oferta di Crăciun tru România anului 2021, un an tru cari operatorlli di turism cilăstăsescu s’lă aducă a turiștilor seri măyipsiti, tradiționale ică moderne, ama și un mediu sigur tru contextul pandemic actual.



    Ună protă ofertă tră treatirea-a Crăciunului tru România yine ditu nord-estul a Româniillei, ditu giudețul Maramureș, Cavnic. Oferta di cazare easti multu variată iara posibilitățile di treaţiri a kirolui adyi suntu multi. Mariș Dumitru, administrator public, la Primăria căsăbălui Cavnic.


    “Tru 2001 și 2003 s-ndreapsiră dauă pârtii di schi, cu numa Icoana și Roata, moteluri, casi di oaspiț și un hotel. Tru dzăli a noastre, turismul easti prinţipalu sector di activitate. Cavniclu di itia, a numirlui mari di dzăli di iarnă, aproximativ șase meşi, easti polu a neauăllei ditu Maramureș. Easti unu dealihea avantaj tră aţelli cari li voru sporturli di iarnă. După ateali ditu soni lucrări executate tru veara-a anlui 2007, suprafața pi cari poati să s’facă skiatlu tru aţelu ditu soni căsăbă minier criscu la aproximativ 8,5 km. Tru aist kiro, avem șapti pârtii di schi: Icoana 1, Icoana 2, Roata 1, Roata 2, Rainer 1, Rainer 2 și Pârtia Nirlă. Ditu aestea, trei sunt năi, au ună lundzimi anamisa di 800 și 2200 di metri și ună aplicari anamisa di 19 și 37 di gradi. Ase, sunt uidisiti emu ti aţelli ţi ahurhescu emu ti avansați ică profesioniști. Tru căsăbălu Cavnic, ari un Centru Salvamont, ama și un Centru Național di Informari și Promovare Turistică.”



    La polu a neauăllei ditu România, Cavnic, da nai multi ori prota neauă ditu România și fură studii cari atestă că poati să s’facă ski nai ma pţănu 120 di dzăli tu anu. Deapoa, tră atea ca oferta s’hibă ma avută, la maş 25 km di stațiunea Cavnic, la poalele a masivului Mogoșa, va s’agiundzeţ la domeniul schiabil Șuior. Aestu aduna 3,5 km di pârtii, dotate cu telescamnu, cu gradi di dificultate mediu și analtu.


    Maese mpline cu măcări tradiționale, nucukiri tiñisiţ și un dealihea spectacol a tradițiilor. Tuti aestea s’adavgă la oferta a Maramureșlui tră turism activ, tru kirolu a sărbătorlor di iarnă.


    Daniel Măran, directorlu a Centrului Național di Informari și Promovare Turistică ditu Sighetu Marmației.


    “Maramureșlu ari ierñi cu multă neauă și munță analţă hiinda ideal tră practicaria sporturilor di iarnă. Tră schieari s’faţ urminii di pârtiile di la Borșa Complex, Pasul Prislop, Stațiunea Izvoare ică di la Cavnic. Tră priimnări sunt urminipsiti emu traseele lișoare ditu zona depresionară, cari da izini ti tiţearea ditu ună hoară tu alantă pi scucăki ca ditu pirmithu, ama și traseele montane. Nai ma spectaculoase trasee sunt ateali ditu Munțăllii a Rodnăllei, cari au anălțimi ţi trecu daima di 2000 di meatri. Ma multu pensiunile ditu hoarili maramureșene ndreu priimnări cu caroța ică cu sanca, andicra di kiro. Sărbătorile di iarnă sunt un prilej tra să spunemu ţi avemu noi maramureșenii mai sănătosu şi ma autentic. Di arada tru meslu andreu s’ţănu multi evenimente culturale, ama di itia a ontextului pandimiei globale di coronavirus aesti evenimente s-adaptară anlu aestu tra s’da un grad analtu di protecție emu a vizitatorilor amu a bănătorloru. Trutunăoară la sărbătorli di iarnă pensiunile ditu Maramureș sunt acăţati, și aesta spuni multi ti uspitlăkea a bănătorloru. Unăoară agiumţă aoa vizitatorlli va s’poată s’treacă sărbătorile di iarnă deadunu cu noi maramureșeñilli și vă garantedz că va s’hibă haristusiţ.”



    Aflată tot tru nordul a Româniillei, Bucovina, easti ună destinație idyea multu căftată tru perioada sărbătorilor di iarnă. Cătălina Velniciuc, consilier di turism la Consiliul Județean Suceava, spuni că nu lipseaşti ascăpată ună vizită la faimoasili mănnai manastiruri pictate, monumente UNESCO, și că hoara bucovineană ciuduseaşti cathi oară turiști ditu tuţ kişeadzlli a lumillei, cari daima ăxesxu că va s’toarnă.


    “Bucovina easti ună zonă cari ari nai ma spectaculoasi, nai ma muşeati tradiții, ahurhinda cu Pap Nicola și până tru perioada a colindilor di Crăciun. Multu spectaculoase sunt agiocurile di măști. Andicra di loclu etnografică, van ă videmu cu parei complexe. Putem să spune că hoara bucovinean easti ună scenă dişcllisă, un locu magic, di itia aluştoru spectacole și adet di An Nou. Strañili a personajelor și măștile a lor sunt multu spectaculoase, reprezentânda lenu turlii di prăvdză: capre, urși, cerbi, luki ică personaje ditu mitologia populară și ditu folclor. Măștile sunt adrati ditu lemn, ditu coajă di cupac, ditu mărdzeali ică boabi di fisullliu. Cari yini și veadi arămâne multu ciudusitu. Unitățile di cazare ditu zonă cilăstăsescu ca turistul să s’treacă ghini, ndreegu maş măcări tradiționale, ndregu ti turiști spectacole di colindi.”



    Tră atelli ti au mirakea ti turismulu activ, stațiunea Vatra Dornăllei, easti ndreaptă cu patru pârtii di schi, dotate la standardi internaționale, la baza a curi va s’aflaţ școli di schi și centre ti loari cu niki echipamente.



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearea: Taşcu Lala