O ieşire nereglementată a Marii Britanii din UE ar putea genera pierderi
de milioane de locuri de muncă şi miliarde de euro în industria auto,
avertizează producătorii europeni. Principalele federaţii europene ale
producătorilor auto, precum şi 17 grupuri naţionale, atrag atenţia că un Brexit
fără acord ar însemna reintroducerea tarifelor vamale, ceea ce ar afecta
lanţurile de producţie ale diferitelor componente şi ar duce la costuri
suplimentare de miliarde de euro. Nu este singura temere legată de
deznodământul demersului inedit al plecării unui stat membru al Uniunii, cu
atât mai mult cu cât nici acum, când părăsirea pare iminentă, nu este clar cum
se va face acest lucru. Avertismentul a fost lansat de un domeniu, cel al industriei
auto din statele UE, în care sunt angajate 13,8 milioane de persoane, adică 6%
din totalul forţei de muncă, dar incertitudini sunt în toate sferele de
activitate.
Premierul de la Londra, Boris Johnson ar vrea ca Brexitul să aibă
loc pe 31 octombrie cu sau fără acord, însă parlamentul a adoptat o lege care
prevede ca în cazul în care nu se ajunge în timp util la un acord, premierul să
ceară un nou termen pentru Brexit, respectiv 31 ianuarie 2020. Brexit-ul este
împotriva sensului istoriei şi a spiritului fostului om de stat britanic
Winston Churchill, care în perioada sa pleda pentru Statele Unite ale Europei,
consideră preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, într-un interviu
pentru cotidianul spaniol El Pais. Juncker regretă că executivul european a
decis să nu intervină în 2016, când Marea Britanie organiza referendumul asupra
apartenenţei sale la UE şi când aproape 52% dintre votanţi s-au pronunţat în
favoarea unei ieşiri. A existat o campanie de minciuni şi ştiri false înaintea
acestui referendum, la Comisie am decis să nu intervenim, la cererea lui David
Cameron, premier al Regatului Unit la vremea respectivă, iar acest lucru a fost
o mare eroare, spune Juncker, avertizând din nou cu privire la pericolul
reprezentat de revitalizarea controalelor stricte la graniţa dintre Irlanda de
Nord şi Irlanda în eventualitatea unei retrageri a Marii Britanii din UE fără
un acord. Între timp, tentativele de încheiere a unui acord continuă,
backstopul fiind principala problemă pentru care se caută în continuare
rezolvare.
Analistul politic Iulian Chifu, directorul Centrului de Prevenire a
Conflictelor de la Bucureşti Acolo
este cea mai mare problemă, pentru că e vorba de o frontieră internă şi care
este marcată şi de celebrul acord de pace interirlandez. Deci complicaţia este
extrem de mare. Premierul britanic, Boris Johnson susţine că noile sale propuneri sunt
fezabile, dar Parlamentul European consideră că acestea nu tratează adevăratele
probleme de soluţionat dacă plasa de siguranţă irlandeză va trebui eliminată,
şi anume economia întregii insule, respectarea deplină şi integrală a Acordului
din Vinerea Mare şi integritatea pieţei unice. Din perspectiva României,
Brexitul include şi componenta majoră a românilor aflaţi în Marea Britanie.
Ministerul de Externe de la Bucureşti monitorizează procesul de înscriere a
românilor stabiliţi în Regatul Unit în vederea obţinerii noului statut după
Brexit şi acordă asistenţă consulară, iar, între timp, guvernul britanic a dat
asigurări până la cel mai înalt nivel că drepturile cetăţenilor europeni vor fi
respectate indiferent de formula cu acord sau fără de ieşire a Marii Britanii.
Într-o dezbatere organizată la Bucureşti la sfârşitul lunii trecute, şefa
Biroului Brexit din Ministerul român de Externe, Adina Bădescu a precizat că
numărul conaţionalilor care s-au înregistrat oficial în Marea Britanie e de 433
de mii, dar că probabil numărul lor real e mai mare. Procesul de înregistrare pentru obţinerea
noului statut a început în Marea Britanie, se desfăşoară în parametrii optimi
şi înregistrăm la momentul acesta peste 187 de mii de cetăţeni care şi-au depus
actele, s-au înregistrat pentru obţinerea acelui pre-settled status sau settled
status. Estimăm că sunt mai mulţi care vor obţine pre-settled status decât
settled. Prezent la dezbatere, consilierul preşedintelui Camerei de Comerţ
şi industrie a României, Lazăr Comănescu a susţinut că lecţia Brexit este că
Uniunea nu trebuie să mai permită excepţii de la setul comunitar de reguli şi
formate, pentru că, de exemplu, Regatul Unit a avut de la bun început, din
1973, un statut special în Uniune : O
primă concluzie – construcţia proiectului european în viitor să beneficieze de
mult mai multă rigoare. Regulile sunt pentru toţi. Doi, trebuie să învăţăm din
faptul că Uniunea Europeană s-a putut exprima şi s-a putut afirma ca actor care
contează la scară globală acolo unde politicile au fost efectiv comunitare. Dacă
vrem ca UE să fie asertivă în continuare la scară globală, trebuie să-şi
extindă arealele în care politicile să fie cu adevărat comune, a mai spus Lazăr
Comănescu.