Radio România Internațional

Tag: Adina Rosetti

  • Mașinuța de scris, proiect premiat de AFCN

    Mașinuța de scris, proiect premiat de AFCN


    Ediția de anul acesta a Premiilor Administrației Fondului
    Cultural Național (AFCN) acordate proiectelor din 2022 s-a încheiat recent.
    Instituție publică în subordinea Ministerului Culturii, AFCN este principalul finanțator
    public al sectorului cultural independent din România. Iar premiile sale
    răsplătesc cele mai bune proiecte finanțate anul anterior. Pentru 2022, la
    categoria Cel mai proiect dedicat promovării culturii scrise, câștigătoare a
    fost Asociația De Basm cu Mașinuța de scris. De Basm, organizație
    non-guvernamentală care grupează cunoscuți autori pentru copii și adolescenți,
    a conceput acest proiect ca urmare a interacțiunii cu elevi și profesori, după
    cum aflăm de la scriitoarea Adina Rosetti.

    Ideea acestui proiect și acestui
    ghid ne-a venit din experiența multelor ateliere și întâlniri cu copiii pe care
    le-am avut. Fiecare dintre noi, cele cinci scriitoare De Basm care am
    participat la acest proiect – eu, Victoria Pătrașcu, Laura Grünberg, Andreea
    Iatagan și Luminița Corneanu – de-a lungul întâlnirii noastre cu copii, am
    primit nenumărate întrebări de la ei. Am descoperit foarte mulți copii curioși
    să știe cum se construiesc poveștile, copii cărora le place să citească și vor
    să afle mai multe, copii care au încercat să scrie, dar s-au împotmolit la un
    moment dat și ne-au pus tot felul de întrebări: am început o poveste și nu
    știu cum să o duc mai departe sau vreau să scriu, dar nu îmi vine nici o
    idée sau cum încep să construiesc un personaj, de la ce pornesc. (…) Așa că
    cam asta a fost motivația noastră. Pe de o parte, să le oferim copiilor un ghid
    simplu și foarte jucăuș, care să îi ajute să-și scrie propriile povești și, pe
    de altă parte, să lăsăm și un posibil instrument de lucru pe care să îl poată
    folosi și profesorii de limba română la ore.


    Așadar, o parte a
    proiectului este accesibilă pe internet unde se găsește broșura cu instrucțiuni
    Mașinuța de scris. Iar cealaltă componentă s-a desfășurat prin întâlniri cu
    beneficiarii ghidului, ne povestește tot Adina Rosetti.

    Anul trecut, în luna
    noiembrie, noi, scriitoarele din proiect prin intermediul Asociației Naționale
    a Profesorilor de Limba și Literatura Română am selectat 10 clase de gimnaziu,
    clasele a cincea și a șasea, din multe orașe din țară, dar și una din Republica
    Moldova. Și fiecare scriitoare a făcut un mini-curs de scriere creativă sub forma
    unor ateliere online. Am avut câte trei întâlniri cu câte o clasă pe parcursul
    cărora am încercat să aplicăm o parte dintre jocurile și exercițiile creative
    din ghid, să le și testăm împreună cu copiii, să le răspundem întrebărilor. La aceste ateliere au participat și profesoarele, care
    ne-au mărturisit că le-a plăcut foarte mult abordarea noastră și care după
    aceea au popularizat acest ghid în rândul comunităților de profesori. La
    finalul acestor ateliere am avut și un webinar dedicat profesorilor de limba
    română, în care am prezentat ghidul și feedbackul primit de la copii și am
    primit și noi, la rândul nostru, feedback de la doamnele profesoare.


    Scriitoarele din Asociația
    De Basm speră ca ghidul Mașinuța de scris să aibă și o versiune tipărită,
    poate tot cu ajutorul AFCN, care astfel să ajungă la cât mai multe școli din
    țară.


  • “Nesupusele” dieses Jahr auf der Pariser Buchmesse vorgestellt.

    “Nesupusele” dieses Jahr auf der Pariser Buchmesse vorgestellt.

    Die Pariser Buchmesse fand dieses Jahr nach zwei Jahren coronabedingte Pause vom 22. bis 24. April statt, und rumänische Verleger waren dabei. Unter anderem wurde die französische Übersetzung eines der zwei Bände “Nesupusele”- “Die Ungezähmten” vorgestellt, ein Projekt des Verbands der Kinder- und Jugendbuchautoren De Basm, das sich zum Ziel setzt, Biografien von Vorreiterinnen in verschiedenen Bereichen in Rumänien bekanntzumachen. Drei der Co-Autorinnen waren auf der Pariser Buchmesse dabei: Victoria Pătrașcu, Laura Grünberg und Adina Rosetti. Adina Rosetti sagte über das Projekt: “Wir haben uns über die Einladung des Kulturministeriums und des Rumänischen Kulturinstituts in Paris gefreut. Die beiden anderen Autorinnen, die in Paris nicht dabei waren, aber in unseren Herzen waren, sind Iulia Iordan und Cristina Andone. Wir hatten eine Präsentation dieses Projekts, denn es ist nicht nur ein Buch, sondern ein Projekt. Am rumänischen Stand fand ein von der Übersetzerin Florica Courriol moderiertes Treffen statt, bei dem wir das Vergnügen hatten, die französische Herausgeberin von “Nesupusele” vom Verlag Belleville unter uns zu haben. Nach dem, was ich von ihr erfahren habe, gibt es in unseren beiden Bänden viele Figuren, die mit Frankreich zu tun haben. Es gibt viele Frauen, die dort studiert oder gelebt haben. Es scheint, dass das Buch vom französischen Publikum sehr gut aufgenommen wurde. “



    Die französische Version von “Die Ungezähmten” hei‎ßt “Les déssobéissantes”, übersetzt von Oana Calen und Sidonia Mezaize-Milon, mit Illustrationen von Maria Surducan. Adina Rosetti erzählt, wann und wie dieses Projekt ins Leben gerufen wurde. “Ich denke, die Idee war von Anfang an dabei, als wir über die Gründung des Verbands De basm nachdachten, d.h. seit 2017. Wir haben bei einem Tee darüber gesprochen und uns gedacht, wie schön es wäre, wenn es ein solches Buch in Rumänien gäbe. Dann, im glücklichen Kontext des Jahres 2018, als Rumänien sein hundertjähriges Bestehen feierte, veranstaltete das Kulturministerium einen Wettbewerb für Projekte, die dem hundertjährigen Jubiläum gewidmet waren, und wir dachten, es wäre eine sehr gute Gelegenheit, mit diesem Projekt, für das wir gerade mit der Recherche begonnen hatten, am Wettbewerb teilzunehmen. Zu unserer Überraschung erhielten wir einen Zuschuss, was uns irgendwie dazu zwang, das Projekt so schnell wie möglich in Angriff zu nehmen, obwohl wir anfangs davon ausgingen, dass wir ein paar Jahre Zeit hätten, um Listen zu erstellen und das Projekt nach und nach aufzubauen. Am Ende sollten wir es in ein paar Monaten bis zum 1. Dezember 2018 geschafft haben. So entstand die Idee, hundert Frauen zu haben. Ursprünglich hatten wir mit weniger angefangen, aber das wirklich Interessante war, dass ganz schnell viel mehr geworden ist, während wir unsere erste Liste dokumentierten. Ich meine, wir waren weit über 100. Wir waren bei etwa 200 Namen angelangt, und wir waren immer noch dabei, sie zu entdecken. Dann mussten wir eine Auswahl treffen. Es war sehr schwierig, eine Auswahl der 100 Namen zu treffen, die in zwei Bänden aufgenommen werden sollten. Ursprünglich haben wir 2018 einen ersten Band mit 50 Geschichten veröffentlicht. Den zweiten Band haben wir 2019 veröffentlicht. “



    Was bedeutet eigentlich “ungezähmt” im Sinne der Autorinnen und wie kam es zu diesem Titel? Adina Rosetti erläutert: “Ich glaube, es wurde von unserer Kollegin Iulia Iordan gefunden und wir fanden, dass es den roten Faden aller von uns ausgewählten Geschichten sehr gut zum Ausdruck bringt. Ungezähmt bedeutet für uns eine Art Sturheit, sich nicht den Zeiten und denen zu unterwerfen, die versuchen, einem die Flügel zu stutzen. Viele der Frauen in diesem Buch sind Frauen, die zum ersten Mal in Rumänien etwas getan haben. Es mag heute sehr trivial und unbedeutend erscheinen, dass eine Frau die erste war, die ihr Abitur gemacht hat oder an der Sorbonne Jura studiert hat oder eine Gehirnoperation durchgeführt hat. Heute sind diese Dinge alltäglich, aber zu ihrer Zeit waren diese Frauen Bahnbrecherinnen und hatten viele Hindernisse zu überwinden. Und wir glauben, dass Ungezähmt die Kraft bedeutet, seinen Traum zu verfolgen, aber auch die Kraft, sich um seine Mitmenschen zu kümmern. Die Kraft, einen anderen Weg zu gehen, als andere von dir erwarten.”



  • „Nesupusele”, prezentate la Târgul de Cărții de la Paris

    „Nesupusele”, prezentate la Târgul de Cărții de la Paris

    Târgul de carte de la Paris, desfășurat anul
    acesta într-o ediție redusă, prima după ridicarea restricțiilor cauzate de
    pandemie, a avut loc între 22 și 24 aprilie, bucurându-se și de prezențe
    editoriale românești. Printre ele, s-a numărat și lansarea traducerii în
    franceză a unuia dintre volumele Nesupuselor, proiect al Asociației
    Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți De Basm, proiect axat pe popularizarea
    biografiilor femeilor deschizătoare de drumuri în diverse domenii din România.
    La Paris, au fost prezente trei dintre co-autoarea: Victoria Pătrașcu, Laura
    Grunberg și Adina Rosetti care își amintește.

    Noi am avut bucuria să fim invitate ale Ministerului Culturii și
    Institutului Cultural Român din Paris. Celelalte două autoare care n-au fost la
    Paris, dar au fost în sufletul nostru sunt Iulia Iordan și Cristina Andone. Am
    avut o prezentare a acestui proiect, căci nu este doar o carte, ci un proiect.
    La standul României, a fost o întâlnire moderată de traducătoarea Florica
    Courriol la care am avut bucuria să avem printre noi și pe editoarea franceză a
    Nesupuselor de la editura Belleville, cea care a făcut acest pariu destul de
    riscant încât să aducă în fața publicului francez o parte dintre nesupusele
    prezente în ediția din România. Și se pare că ecourile au fost foarte bune. Din
    ce am aflat de la ea sunt multe personaje în cele două volume ale noastre care
    rezonează cu Franța. Sunt multe femei care au plecat în Franța la studii sau
    care au trăit în Franța. Multe dintre personajele din cele două volume și se
    pare că cartea a fost primită foarte bine de publicul francez.


    Versiunea în franceză a Nesupuselor se numește Les déssobéissantes, în traducerea Oanei Calen si a Sidoniei Mezaize-Milon, având ilustrații
    realizate de Maria Surducan. Când și cum a fost
    inițiat acest proiect, ne povetește tot Adina Rosetti.

    Cred că ideea a fost cu
    noi încă de la început de când ne-am gândit să înființăm Asociația De basm,
    adică de prin 2017. A fost o discuție pe care am avut-o la un ceai și ne-am
    gândit ce frumos ar fi să existe o astfel de carte în România. Apoi, în contextul
    fericit din 2018 când România își aniversa centenarul, Ministerul Culturii a
    organizat un concurs de proiecte dedicate centenarului și noi ne-am gândit că
    ar fi o ocazie foarte bună să ne înscriem la concurs cu acest proiect pentru
    care noi de-abia începusem să facem documentarea. Spre surpriza noastră am
    câștigat o finanțare și asta cumva ne-a obligat să punem proiectul pe roate cât
    mai repede, deși noi la început ne imaginam că vom avea niște ani în care să
    facem liste și să construim proiectul încetul cu încetul. Până la urmă ar
    trebuit să îl facem în câteva luni până la 1 decembrie 2018. Așa s-a născut
    ideea de a avea o sută de femei. Inițial pornisem cu mai puțin, dar partea foarte interesantă a fost că pe
    măsură ce ne documentam lista noastră inițială crescuse foarte mult. Adică am
    depășit cu mult 100. Ajunsesem pe la 200 și ceva de nume și tot descopeream.
    Apoi a trebuit să avem o selecție. A fost foarte greu de făcut o selecție a
    celor 100 de nume care să intre în carte în cele două volume. Inițial am
    publicat un prim volum cu 50 de povești în 2018. Volumul al doilea l-am
    publicat în 2019.



    Și ce înseamnă, de fapt, nesupuse în accepțiunea
    autoarelor și cum s-a ajuns la acest titlu? Răspunde tot Adina Rosetti. Cred că a fost găsit de colega noastră Iulia Iordan și ni s-a părut că
    exprimă foarte bine firul roșu al tuturor poveștilor pe care le-am ales.
    Nesupunerea înseamnă în viziunea noastră un fel de încăpățânare de a nu te
    supune vremurilor și celor care încearcă să ți taie aripile. Multe dintre
    femeile din cartea aceasta sunt femei care au făcut pentru prima dată ceva în
    România. Poate să pară astăzi foarte banal și foarte puțin faptul că o femeie a
    fost prima care și-a dat bacalaureatul sau care a intrat la Facultatea de Drept
    de la Sorbona sau care a operat pe creier. Astăzi sunt lucruri obișnuite, dar
    la vremea lor aceste femei au fost niște pioniere și au avut de îndurat multe
    obstacole. Și credem că nesupunerea înseamnă puterea de a-ți urmari visul, dar
    și puterea de a avea grijă de cei din jur. Puterea de a merge pe un drum altfel
    decât așteaptă ceilalți de la tine.








  • Jurnal românesc – 15.06.2020

    Jurnal românesc – 15.06.2020

    Românii care vor sosi din 17 state europene nu vor mai intra în carantină sau autoizolare începând cu 15 iunie, a decis în weekend Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Totodată, instituţia a hotărât reluarea zborurilor spre şi dinspre ţările respective. Este vorba despre Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, Germania, Grecia, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Potrivit CNSU, lista cu ţările pentru care se aplică eliminarea măsurilor de carantină sau izolare va fi actualizată săptămânal, în fiecare luni, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, pe baza monitorizării situaţiei epidemiologice.

    În cazul unei evoluţii nefavorabile susţinută pe o perioada de 14 zile, INSP va propune eliminarea din listă a statelor afectate. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă precizează că cetăţenii care vin în România din ţările care nu se regăsesc pe listă şi care tranzitează state care sunt exceptate au în continuare obligaţia izolării la domiciliu sau a carantinării. Excepţie fac cei care vin din state ce nu se află pe lista aprobată de Comitet, dar care, înainte de a intra în România, petrec în ţările incluse pe listă o perioadă de cel puţin 14 zile.

    76 de români au fost aduşi în ţară din Olanda cu o cursă aerienă specială operată de compania Tarom, informează Ministerul Afacerilor Externe. Cetăţenii români se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul regatului şi nu-l puteau părăsi din cauza măsurilor de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. MAE precizează că zborul Bucureşti – Amsterdam – Bucureşti a permis şi revenirea în ţară a unor cetăţeni străini rezidenţi în România, între care un francez, un german, un britanic, un italian, un bulgar, un canadian şi un cetăţean sirian. Centrala de la Bucureşti subliniază, de asemenea, importanţa verificării cu atenţie a informaţiilor postate pe site-ul său, mae.ro, respectiv pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României.

    Traducătoarele Elena Lazăr și Grete Tartler s-au aflat printre câştigătoarele Premiilor de Stat acordate de Ministerul Culturii din Grecia. Cele două românce au câştigat secţiunea de traducere a unei opere literare grecești într-o limbă străină cu ediția bilingvă de Poeme și Proze aparținând poetului Kostas Karyotakis, apărută în colecția Biblioteca de Literatură Neoelenă a Editurii Omonia. Comisia de evaluare a apreciat colaborarea dintre cele două traducătoare care a rezultat într-o ediție complexă, care urmărește să facă cunoscut publicului român unul dintre cei mai importanți poeţi greci.

    Totodată a fost subilinat faptul că ediţia românească oferă toate reperele necesare pentru a-l cunoşte pe Kostas Karyotakis, precum un studiu introductiv semnat de Grete Tartler, o prefaţă care analizează motivele poetice ale acestuia, un tabel cronologic și o notă biografică. Toate acestea alcătuiesc cea mai complexă ediţie într-o limbă alta decât greacă a operei Poeme și Proze. Este pentru prima oară când prestigiosul premiu oferit de statul elen îi revine României.

    Autoarele de literatură pentru copii Cristina Andone, Sînziana Popescu și Adina Rosetti participă la un proiect de lectură organizat de Institutul Cultural Român de la Stockholm în colaborare cu editura suedeză Pionier Press. Manifestarea se desfăşoară online, pe pagina de Facebook a reprezentanţei culturale româneşti în Suedia şi cuprinde o serie de discuţii și lecturi bilingve care au ca temă literatura pentru copii în contextul actual marcat de digitalizarea masivă și apariția unor noi modalități de comunicare. Seria a fost deschisă pe 9 iunie de scriitoarea Cristina Andone, care a citit în română și suedeză Alfvén și Enescu în pădurea muzicală, carte apărută în 2017 și tradusă de Arina Stoenescu. Manifestarea continuă pe 16 iunie cu opera Mașinuța Curcubeu, apărută în anul 2015 şi din care va citi Sînziana Popescu.

    Evenimentul va continua pe 30 iunie cu Povestea kendamei pierdute, în lectura Adinei Rosetti. Evenimentul se va încheia cu un dialog, în limba engleză, între Cristina Andone, Sînziana Popescu, Adina Rosetti şi traducătoarele Norica Costache și Arina Stoenescu despre proiecte în lucru, modul în care criza sanitară le-a afectat activitatea și cum văd perioada post-pandemie. Înregistrările vor fi accesibile ulterior pe canalul de YouTube al ICR Stockholm. Organizatorul transmite că prin acest demers urmărește să aducă în atenția publicului suedez literatura pentru copii din România, în contextul în care acest gen literar se bucură de o mare popularitate în spațiul nordic.

  • „Die Unbezähmbaren“: 100 prominente rumänische Frauen

    „Die Unbezähmbaren“: 100 prominente rumänische Frauen

    Das Projekt Die Unbezähmbaren“ (rum. Nesupusele“) wurde von vier Schriftstellerinnen gestartet: Adina Rosetti, Iulia Iordan, Laura Grünberg und Victoria Pătraşcu. Der Initiative schlossen sich auch 10 Illustratorinnen an: Oana Ispir, Cristiana Radu, Anca Smarandache, Veronica Neacşu, Mihaela Paraschivu, Zelmira Szabó, Annabella Orosz, Livia Coloji, Ileana Surducan, Maria Surducan sowie die Graphikerin Alice Stoicescu. Die Unbezähmbaren“ ist eine Sammlung von besonderen Erzählungen, von denen sich die Kinder von heute inspirieren lassen können.



    Der Erzählband bringe den Kindern in einer attraktiven und modernen Form 100 weibliche märchenhafte“ Persönlichkeiten Rumäniens näher, erläutert die Schriftstellerin Adina Rosetti:



    Auf diese Idee sind wir eigentlich lange vorher gekommen, ich bin Mitbegründerin der Kulturstiftung »De Basm« (»Märchenhaft«) und mit der Gründung der Stiftung, die einen alternativen Namen trägt — Verband der Schriftsteller für Kinder und Jugendliche in Rumänien –, entstand auch die Idee einer solchen Sammlung. Die Stiftung gründete ich zusammen mit Victoria Pătraşcu, Iulia Iordan und Laura Grünberg. Es war sehr interessant, dass diese Sammlung unser erstes Projekt war. Vielleicht weil wir, die Gründerinnen der Stiftung, Frauen sind, haben wir festgestellt, dass in der rumänischen Öffentlichkeit und in Kinderbüchern die starken weilblichen Vorbilder unterrepräsentiert sind. Wenn man Literaturlehrbücher von heute aufschlägt, kann man das auch schnell feststellen. Und im Allgemeinen scheinen die Mädchen nicht zu wissen, dass es in der rumänischen Gesellschaft weilbliche Vorbilder gibt, denen sie folgen könnten und von denen sie lernen. Wir haben uns auch von einem Buch inspirieren lassen, »Geschichten für rebellische Mädchen«, das auf dem Kinderbuchmarkt zu einem globalen Phänomen geworden ist. Die Autorinnen Elena Favilli und Francesca Cavallo erzählen hundert Geschichten von hundert beeindruckenden Frauen. Ob Sportlerinnen, Königinnen oder Künstlerinnen — jede Erzählung ist wie ein kurzes Märchen aufgebaut und soll Kinder auf der ganzen Welt inspirieren. Unser Band versammelt auch hundert Geschichten über hundert beeindruckenden Frauen Rumäniens. Nicht zuletzt ist unsere Initiative auch im Kontext des 100. Jahrestags der Gro‎ßen Vereinigung aller rumänischen Fürstentümer zu verstehen. Das war unser Ausgangspunkt.“




    Egal ob sie politische Aktivisten, Erfinderinnen, Königinnen, Kämpferinnen oder Pilotinnen und Ärztinnen sind, stellen Die Unbezähmbaren“ die Rumäninnen dar, die die Welt um sie herum verändert haben, egal ob man von ihnen heute in Geschichtsbüchern lesen kann oder ob hingegen ihren Leistungen heute weniger Bedeutung beigemessen wird, sagt unsere Gesprächspartnerin:



    Wir debattieren noch darüber, welche die hundert Frauen sein sollen. Ich muss gestehen, dass ich am Anfang daran gezweifelt habe, ob wir wirklich 100 Geschichten sammeln können, und jetzt ist unsere Liste so lang, dass wir recherchieren und Pro- und Kontra-Argumente vorstellen müssen. Wir möchten Geschichten von weiblichen Persönlichkeiten aus allen Bereichen vorstellen. Wir möchten auch Leistungen von Frauen sichtbar machen, die weniger bekannt sind, nicht nur die von den rumänischen Königinnen oder Künstlerinnen wie der Schauspielerin Lucia Sturza Bulandra. Wir möchten auch Frauen im Sport und Wissenschaft bekanntmachen und im Allgemeinen in Bereichen und Branchen, in denen der Frauenanteil geringer als der Männeranteil ist. Besonders beeindruckend finde ich die Geschichten von Frauen, die in ihrem Bereich als Bahnbrecherinnen gelten. So zum Beispiel Virginia Andreescu Harep, die erste Architektin Rumäniens, Eliza Leonida Zamfirescu die erste Ingenieurin, Ella Negruzzi, die erste Anwältin in Rumänien. Es handelt sich um Frauen, die viel gekämpft haben, um in damals typisch Männerberufe einzusteigen, so zum Beispiel Mathematikerinnen, Chemikerinnen, Ingenieurinnen, Ärztinnen. Wir möchten aber auch die moderne Epoche abdecken und in diesem Bereich verläuft die Debatte sehr hitzig. Wir möchten, dass zu den hundert weiblichen Vorbildern von heute auch Frauen gehören, die man auf der Stra‎ße treffen kann. Laura Grünberg hatte eine gute Idee, auch eine kollektive Gestalt darzustellen, die Frau, die im Schatten bleibt, die Mutter, eine Heldin des Alltags, die oft übersehen wird, die aber für jeden von uns eine wesentliche Rolle spielt.“




    Wie unsere Gesprächspartnerin im Anschluss sagte, werden die Geschichten kurz und von aussagekräftigen Illustrationen begleitet sein:



    Wir wollen diese Geschichten in einer attraktiven Form und mit einem narrativen Faden darstellen. Es handelt sich um keine Biographien. Das Buch umfasst also hundert Geschichten, geschrieben von uns, den vier Autorinnen, und hundert Illustrationen. Dem Projekt haben sich bekannte Illustratorinnen angeschlossen. Derzeit sind wir in der Recherchephase aber das Projekt nimmt Form an, hoffentlich wird das Buch bis Ende des Jahres erscheinen.“




    Die Stiftung Märchenhaft“ sei offen für neue Vorschläge und, warum nicht, Finanzierungen, sagt Adina Rosetti. Die Stiftung setzt sich zum Ziel, die Kinderliteratur in Rumänien sichtbar zu machen und sie den sozial benachteiligten Kindern näher zu bringen.

  • Nesupusele

    Nesupusele


    Avem pe inventar patru scriitoare: Adina Rosetti, Iulia Iordan, Laura Grünberg şi Victoria Pătraşcu. Acestora li s-au alăturat 10 ilustratoare: Oana Ispir, Cristiana Radu, Anca Smarandache, Veronica Neacşu, Mihaela Paraschivu, Szabó Zelmira, Annabella Orosz, Livia Coloji, Ileana Surducan, Maria Surducan şi graficiana Alice Stoicescu. Toate îşi pun stilourile, creioanele colorate şi întreaga pricepere la încercare într-un proiect: “Nesupusele”, o culegere de poveşti memorabile, menite să inspire copiii secolului XXI.



    Un volum care va prezenta copiilor, într-o formă atractivă şi contemporană, 100 de personalităţi feminine “de basm” din România, ne-a spus Adina Rosetti, scriitoare, membră a Asociaţiei De Basm: “Ideea a venit cumva demult, de anul trecut, de când ne-am înfiinţat Asociaţia De Basm, Asociaţia Scriitorilor pentru Copii şi Adolescenţi din România, pe care am fondat-o eu, Victoria Pătraşcu, Iulia Iordan şi Laura Grunberg. Şi ni s-a părut foarte interesant şi binevenit ca acesta să fie primul proiect al asociaţiei noastre. Poate şi pentru că noi patru suntem femei, şi ni s-a părut cumva că în spaţiul public românesc şi în cărţile pentru copii, în manuale, modelele feminine puternice sunt subreprezentate. Dacă deschideţi câteva manuale de literatură o să vedeţi că sunt foarte puţine femei. Şi, în general, se pare că fetele din România pur şi simplu nu ştiu care sunt modelele feminine pe care ar trebui să le urmeze şi din ale căror poveşti ar putea să înveţe ceva. Şi în continuarea unui fenomen global de pe piaţa cărţii pentru copii, este vorba despre cartea “Poveşti de seară ale unei fete rebele” (n.r. – în care autoarele Elena Favilli, Francesca Cavallo portretizează 100 de femei celebre din toată lumea), care are şi o poveste foarte interesantă, ne-am gândit că ar merita să avem şi în România o carte pentru copii, cu poveştile a 100 de femei excepţionale de la noi, asta şi în contextul Centenarului (n.r.Marii Uniri) de anul acesta. Cam de aici am pornit.”



    Fie că s-au revoltat, fie că au domnit sau au inventat, au salvat vieţi, au scris, au luptat, au zburat, aceste femei şi-au depăşit limitele. “Nesupusele” sunt româncele care au schimbat în bine lumea din jurul lor, fie că au rămas în cărţile de istorie, fie că au fost pe nedrept uitate, ne-a mai spus intelocutoarea noastră şi a adăugat: “Procesul nu s-a încheiat, încă dezbatem să alegem aceste 100 de femei. Mărturisesc că la început şi eu am avut dubii dacă chiar strângem 100 de figuri. Am reuşit să facem o listă mult mai mare şi acum suntem în faza în care dezbatem, venim cu argumente şi încercăm să documentăm mai mult, ca să ne hotărâm care vor fi cele 100. Ideea noastră ar fi să fie din toate domeniile, în afară de cele foarte cunoscute, figuri istorice, cum ar fi Reginele României, sau figuri artistice foarte deosebite, cum ar fi Lucia Sturza Bulandra, ca să fie aşa, un exemplu din artele spectacolului, am vrea să facem un mix care să cuprindă toate domeniile, cele artistice, dar şi sport şi mai ales domenii despre care nu se ştiu foarte multe şi care nu sunt foarte vizibile, cu reprezentantele lor femei. Mă gândeam la ştiinţe şi la meserii care nu sunt asociate neapărat cu femeile. Avem câteva figuri care au fost primele care au reuşit să răzbată în domeniul respectiv şi mi se pare foarte interesant să intrăm în poveştile lor. De exemplu Virginia Andreescu Harep, care a fost prima femeie arhitect din România, Eliza Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer, Ella Negruzzi, prima femeie avocat din România. Femei care s-au luptat foarte mult să pătrundă în aceste domenii rezervate iniţial bărbaţilor, femei matematician, femei care au realizări în chimie, în inginerie sau, de ce nu, în IT, în medicină. Vrem să acoperim şi zona contemporană, aici dezbaterile sunt destul de aprinse, pentru că printre aceste 100 de poveşti am vrea să fie şi femei cu care să ne putem întâlni pe stradă. Laura Grünberg a avut o idee foarte bună, să includem şi un personaj colectiv, femeia care este în umbră, mama, care e o eroină a vieţii de zi cu zi, pe care o ignorăm de multe ori, dar care e foarte foarte importantă.”



    Am aflat că poveştile vor fi destul de scurte şi însoţite de ilustraţii grăitoare: “Ideea este să spunem povestea într-o manieră atractivă pentru copii. Nu vor fi la modul biografic, vom încerca să găsim un element narativ. Vor fi 100 de poveşti, însoţite de 100 de iulstraţii, scrise de noi, cele patru membre fondatoare “De Basm”. Alături de noi sunt deja zece sau mai multe ilustratoare cunoscute şi premiate, care s-au alăturat demersului, şi, deocamdată suntem în faza de documentare. Ne-am dori foarte mult să scoatem această carte până la sfârşitul anului.”



    Adina Rosetti ne-a mai spus că asociaţia aşteaptă încurajări, propuneri de parteneriate şi, de ce nu, de sponsorizare, pentru acest proiect. Iar în rest, scopul asociaţiei este să facă literatura pentru copii şi mai vizibilă, să o aducă mai aproape de copii (inclusiv de cei din zonele sărace, defavorizate din punct de vedere al accesului la carte şi cultură), să intre în contact cu organizaţii similare din alte ţări, să dezvolte şi alte proiecte editoriale (spre exemplu o revistă cu recenzii de cărţi pentru copii), şi câte şi mai câte!


  • Rumänien beim Buchsalon in Paris

    Rumänien beim Buchsalon in Paris

    Mit der Teilnahme Rumäniens am 34. Pariser Buchsalon hat die rumänische Literatur an Sichtbarkeit auf dem französischen Literaturmarkt gewonnen“, erklärte der Leiter des Rumänischen Kulturinstituts ICR, Lilian Zamfiroiu. Das vom Rumänischen Kulturinstitut zusammengestellte Programm lief unter dem Motto Des livres à venir, lavenir des livres“ / Cărţile viitorului, viitorul cărţii“ / Die Bücher der Zukunft, die Zukunft der Bücher“ und enthielt Rundtischgespräche, Buchvorstellungen und Treffen mit Verlegern, Schriftstellern, Übersetzern und Journalisten.



    Die Schriftsteller George Arion, Sylvain Audet, George Banu, Jean-Pierre Brach, Roxana Bauduin, Linda Maria Baros, Michel Carrassou, Alexandru Călinescu, Corina Ciocârlie, Cosmin Ciotloş, Florica Ciodaru Courriol, Benoit-Joseph Courvoisier, Augustin Cupşa, Mark Despot, Reginald Gaillard, Michel Gavaza, Dinu Flamând, Dominique Ilea, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Bujor Nedelcovici und Matei Vişniec beteiligten sich vom 21.-24. März am 34. Internationalen Buchsalon in Paris. Am rumänischen Stand wurden aufregende Debatten geführt, zu den Themen Avangardă şi modernitate“ (Avantgarde und Moderne“), Ezoterism şi sacralitate în lumea de azi“ (Esoterik und Sakralität in der heutigen Welt“), Les livres à venir, lavenir des livres“ (Die Bücher der Zukunft, die Zukunft der Bücher“), Livres français, lecteurs roumains / Livres roumains, lecteurs français“ (Cărţi franceze, cititori români / Cărţi româneşti, cititori francezi“ Französische Bücher, rumänische Leser / Rumänische Bücher, französische Leser“), Realitate şi ficţiune în sport. O altă scriitură?“ (Realität und Fiktion im Sport. Eine andere Schreibart?“) und “Présences de la peinture contemporaine roumaine en France“ (Pictori contemporani români în Franţa“, Rumänische Kunstmaler der Gegenwart in Frankreich“).



    Die Journalistin und Schriftstellerin Adela Greceanu war beim Pariser Buchsalon dabei und meinte, Rumänien habe ein lebendiges, vielfältiges Programm präsentiert und viel Interesse bei den ausländischen Lesern und Journalisten hervorgerufen. Adela Greceanu über den diesjährigen Internationalen Buchsalon in Paris:



    In den letzten Jahren ist der Pariser Buchsalon zum wichtigen Ereignis auf dem europäischen Literaturmarkt geworden. Das diesjährige Gastland Argentinien hatte einen beeindruckenden Stand, der von der Ausstellung »Julio Cortázar« dominiert wurde. 2014 feiert die literarische Welt 100 Jahre seit der Geburt des gro‎ßen argentinischen Schriftstellers, und gedenkt gleichzeitig seinem 30. Todestag. Für mich war es ein au‎ßerordentliches Geschenk, dass Argentinien als Gastland in Paris eingeladen war, dass ich noch nicht veröffentlichte Fotos von Julio Cortázar und vor allem ein Heft mit Notizen für seinen Anti-Roman »Rayuela: Himmel-und-Hölle« sehen konnte. Dieses Heft befand sich in einem Schaufenster und man konnte es digital durchblättern. In Bezug auf die Präsenz Rumäniens beim Buchsalon scheint es mir sehr wichtig, dass ich rumänische Bücher auch an anderen Ständen sah, und nicht nur am Stand Rumäniens. Ich habe den Eindruck gewonnen, dass die rumänische Literatur immer bekannter wird. Die Bücher von Gabriela Adameşteanu waren beim Verlag Gallimard zu sehen, der Roman »Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane« (»Leben und Taten von Ilie Cazane«) wurde vom Verlag Zulma verkauft, und beim Stand des Verlags Actes Sud sah ich den Roman »Ferestrele zidite« (»Zugemauerte Fenster«) von Alexandru Vona.




    Eine Debatte, die ein zahlreiches Publikum anzog, war Perspektiven der europäischen Integration der Moldaurepublik“. Daran beteiligten sich der Botschafter der Republik Moldau in Frankreich, Oleg Serebrian, der Historiker, Schriftsteller und Direktor des Kischinjower Verlags Cartier“, Matei Cazacu, und der moldawische Schriftsteller Emilian Galaicu-Păun. Botschafter Oleg Serebrian sprach über die Bemühungen seines Landes um die EU-Integration. Beginnend mit 2009 wurden diese Aktionen beschleunigt. Wir hatten viele Erfolge auf diesem Weg; vor allem das Unterschreiben des Freihandelsabkommens war ein wichtiger Schritt vorwärts für die moldawische Wirtschaft. In einigen Jahren werden wir auch die positiven Wirkungen dieser Schritte spüren“, sagte Oleg Serebrian. Die Schriftstellerin und Journalistin Adela Greceanu dazu:



    Nach der Debatte unterhielt ich mich mit dem Schriftsteller Emilian Galaicu-Păun in einem Interview über die EU-Integration der Republik Moldau. Dabei sagte er mir, wie wichtig es war, da‎ß dieses Jahr moldawische Schriftsteller, die in rumänischer Sprache schreiben, am Stand Rumäniens beim Pariser Buchsalon anwesend waren. Für diese Schriftsteller bedeutet das eine Anerkennung der Tatsache, da‎ß sie sowohl der rumänischen Literatur als auch der Literatur der Europäischen Union angehören.“




    Florica Ciodaru Courriol präsentierte beim Pariser Buchsalon ihre französische Übertragung des Romans Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului“ (Notre maison dans la plaine de lArmageddon“, Unser Haus auf der Armageddon-Ebene“) von Marta Petreu. Der Verlag L’Âge dHomme“, der die französische Übertragung vorstellte, hat bereits Werke der rumänischen Autoren Mateiu Caragiale, Lucian Blaga, Vintilă Horia und Ion Caraion veröffentlicht. Über den Roman von Marta Petreu sagte die Übersetzerin Florica Ciodaru Courriol:



    Ich liebe diesen Roman. Es handelt sich um einen autobiographischen Roman, der auch grausame Momente enthält wie zum Beispiel die Obduktion des Vaters. Kurzum: Es handelt sich um die Geschichte einer Bauernfamilie aus Siebenbürgen, die sich über ein Jahrhundert erstreckt. Parallel zu dieser Geschichte ist das Buch auch ein Bildungsroman — wir erleben die Entwicklung der jungen Erzählerin, die mit der Autorin Marta Petreu vieles gemeinsam hat. Für die Leser aus dem Westen wäre es interessant, zu erfahren, was in einer Region in Rumänien in einer Zeitspanne von etwa 100 Jahren geschehen ist — die Geschichte beginnt vor dem Zweiten Weltkrieg, es wird der Einmarsch der sowjetischen Truppen in Cluj/Klausenburg beschrieben, es folgen die Desertion des Vaters aus der Armee, die Zwangskollektivierung, die marxistische Erziehung in der Schule, die Religionsprobleme in Siebenbürgen. Marta Petreu bringt die Erzählung bis in die Gegenwart, sie klagt gegen den Verfall der rumänischen Wirtschaft und gegen die Zerstörung der Umwelt. Der Roman ist vielschichtig und kann aus vielen Gesichtspunkten betrachtet werden. Im Vorwort zur französischen Ausgabe schrieb ich, es handele sich um einen metaphysischen Roman.“




    Zum Schlu‎ß einige Eindrücke von Florica Ciodaru Courriol über die diesjährige Auflage des Pariser Buchsalons:



    Das rumänische Programm war von höchster Qualität, es war eine Bestätigung nach dem vorigen Jahr, als Rumänien Gastland des Pariser Buchsalons war. Dieses Jahr wurde der Poesie besondere Aufmerksamkeit geschenkt, und ich finde es sehr gut, weil die Poesie oft im Hintergrund bleibt, sowohl in Rumänien als auch in Frankreich. Wir warten weiterhin auf Reaktionen betreffend die Rezeption der rumänischen Literatur in Frankreich.“




    Der Internationale Buchsalon in Paris ist sowohl den Profis im Verlagswesen als auch dem breiten Publikum gewidmet. Nachdem Rumänien im Jahr 2013 Gastland des Pariser Buchsalons war, kam die rumänische Literatur mit mehr als 20 neuen Titeln auf den französischen Literaturmarkt, unter anderen mit Werken von Radu Aldulescu, Ana Blandiana, Lucian Boia, Norman Manea, Lucian Dan Teodorovici, Adina Rosetti, Răzvan Radulescu, Varujan Vosganian.



    Audiobeitrag hören: