Radio România Internațional

Tag: Adina Valean

  • Bilanţ al comisarului european Adina Vălean

    Bilanţ al comisarului european Adina Vălean

    Comisia Europeană i-a alocat României 12 miliarde de euro, în ultimii 5 ani, pentru proiecte în domeniul infrastructurii de transport, a declarat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, cu ocazia prezentării bilanţului la final de mandat. Reprezentantul României în cadrul Executivului de la Bruxelles a precizat că peste 850 de milioane de euro au fost viraţi prin Mecanismul de Interconectare Europeană, pe care îl gestionează în mod direct, iar banii au fost alocaţi pentru finanţarea a 26 de proiecte majore. Potrivit acesteia, România ocupă locul 6 în UE în ceea ce priveşte alocarea de fonduri, după Polonia, Italia, Franţa, Germania şi Cehia.

     

    Vălean a arătat că în mandatul său, România a primit şi un coridor nou de transport, care va asigura o conexiune mai eficientă a zonei de nord-est cu restul regiunilor ţării. Este vorba despre culoarul de transport Nord-Sud, care uneşte Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Egee şi care presupune noi standarde de transport, noi noduri urbane şi o nouă viteză de circulaţie pe calea ferată.

     

    În ceea ce priveşte portul Constanţa, cel mai mare port românesc la Marea Neagră, pe care Vălean l-a numit “inima coridoarelor solidarităţii” ca urmare a rolului esenţial pe care îl joacă în ajutorarea Ucrainei, acesta a beneficiat de 162 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru îmbunătăţirea infrastructurii feroviare. Comisarul UE a spus că are în vedere ca poarta de intrare în spaţiul comunitar pentru pentru mărfurile din Asia, pe coridorul mijlociu de transport, să rămână portul Constanţa şi că a adus în discuţie acest subiect în format internaţional la nivelul G7. De asemenea, oficialul european a mai spus că proiectul Fast Danube II, care are în vedere îmbunătăţirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, este aproape să primească finanţare europeană.

     

    În ceea ce priveşte industria de transporturi rutiere din România, Adina Vălean a indicat că acest sector al economiei are o contribuţie de 6,5% în Produsul Intern Brut şi că şoferii profesionişti au fost declaraţi lucrători esenţiali pentru economia Uniunii Europene. Totodată, peste 94 de milioane de euro din bugetul european au finanţat investiţii la punctele de trecere ale frontierei României cu Republica Moldova şi Ucraina, a mai spus comisarul.

     

    În ceea ce priveşte situaţia de la Compania Naţională de Transporturi Aeriene a României – TAROM, creată de unii piloţi care s-au declarat luni inapţi de zbor, Vălean a spus că acest gest a provocat nepălăceri pasagerilor în condiţiile în care aceştia trebuiau să fie anunţaţi din timp pentru a-şi putea planifica altfel călătoriile. Ea a subliniat că această problemă nu este de bun augur, în contextul în care operatorul aerian beneficiază de un ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană, influx de fonduri care s-a făcut în baza unui plan de restructurare, cu condiţionalităţi precise. Adina Vălean a atras atenţia că această vară va fi dificilă din punctul de vedere al transportului aerian, mai ales pentru ţările din sud-estul Europei, pe fondul creşterii traficului aerian şi a volumului de pasageri, şi că incidente precum cel de la TAROM nu ajută. Indiferent de situaţie, a conchis comisarul, drepturile pasagerilor trebuie respectate.

     

  • UE și Ucraina prelungesc acordul privind transportul rutier

    UE și Ucraina prelungesc acordul privind transportul rutier

    Acordul privind transportul rutier urmărește să ajute Ucraina să-și transporte mărfurile către piețele mondiale prin facilitarea tranzitului în interiorul țărilor UE.

    Este totodată şi o modalitate prin care Ucraina se apropie de legislaţia şi standardizările din Uniunea Europeană, ca parte a viitoarei sale integrări.

    La semnarea prelungirii acestui acordul, autorităţile de la Kiev au spus că România este cel mai bun exemplu de colaborare cu Ucraina, pe granița UE, iar rezultatele se pot vedea atât în îmbunătăţirea infrastructurii de transport, cât şi în privinţa tranzitului de mărfuri şi de pasageri.

    Comisarul european Adina Vălean a spus că acordul dintre Uniunea Europeană și Ucraina va impulsiona inclusiv dezvoltarea suplimentară a infrastructurii din România.

    “Pentru România este important să avem o creştere a conectivităţii, pentru că investiţiile în conectivitate împiedică crearea de ambuteiaje, duc la dezvoltarea infrastructurii şi conectează mai bine piaţa noastră ca poartă de intrare în Uniunea Europeană dinspre est”, a spus Adina Vălean.

    Statele europene de graniţă au avut printre cele mai multe avantaje ale balanţei comerciale.

    România, de exemplu, exportă cu 163% mai mult în Ucraina, în timp ce importurile au crescut cu 72%.

    De asemenea, cele mai multe mărfuri circulă acum prin România şi nu prin Polonia sau Marea Neagră.

    Și portul Constanţa a câștigat mult în urma tranzitului mărfurilor ucrainene și are parte de tranzacţii mai multe, dar şi de fonduri europene pentru infrastructură.

    Din iunie 2022, când a fost semnat pentru prima dată acordul, exporturile rutiere ucrainene către UE au crescut semnificativ, adăugând peste 300.000 de tone de mărfuri exportate lunar.

    Acordul privind transportul rutier dintre Uniunea Europeană și Ucraina se referă la documente privind autorizația de transport internațional, combaterea fraudei, a falsificării documentelor conducătorului auto și a încălcărilor normelor de siguranță rutieră, care ar putea duce la pierderea drepturilor de a presta servicii de transport specificate în acord.

  • Sprijin pentru restructurarea companiei TAROM

    Sprijin pentru restructurarea companiei TAROM

    Comisia Europeană (CE) şi-a dat acordul pentru ca TAROM, transportatorul aerian national român, să primească un ajutor de stat de aproximativ 95 de milioane de euro în vederea restructurării.

     

    Potrivit Executivului comunitar, subvenţiile vor permite companiei să îşi restabilească viabilitatea pe termen lung. Totuşi, precizează Bruxelles-ul, pentru a limita eventualele denaturări ale concurenţei generate de sprijinul public, TAROM îşi va reduce semnificativ numărul de rute şi de aeronave.

     

    Măsurile din planul de restructurare prevăd anularea unei datorii de peste 49 de milioane de euro, corespunzătoare valorii unui ajutor pentru salvare, aprobat de CE în februarie 2020, şi o injecţie de capital de aproape 46 de milioane de euro. TAROM are totodată şi o contribuţie proprie de peste 77 de miloane de euro, bani proveniţi din vânzarea de aeronave şi dintr-un contract de leasing financiar încheiat în condiţiile pieţei.

     

    Comisarul european pe transporturi, Adina Vălean, afirmă că aprobarea ajutorului reprezintă un certificat de sănătate al companiei şi un avantaj pentru găsirea unor investitori pentru operatorul aerian national român.

     

    Potrivit comisarului european, un astfel de plan de restructurare are anumite criterii care trebuie îndeplinite, iar CE a considerat că este ‘foarte solid’ şi compania poate redeveni profitabilă în viitor.

     

    În ceea ce priveşte o eventuală restructurare de personal la TAROM, Adina Vălean a precizat că Executivul comunitar nu a indicat acest lucru.

     

    La rândul său, ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că ajutorul aprobat de Comisia Europeană va permite evitarea falimentului TAROM. El a reiterat dorinţa autorităţilor române de a salva compania, care se confruntă de mai mulţi ani cu dificultăţi financiare.

     

    Este un pas foarte important pentru TAROM, una dintre companiile fanion ale României, care va demara un amplu proces de redresare şi reorganizare, iar ajutorul pe care CE l-a aprobat demonstrează traiectoria bună pe care se află compania în acest moment, au subliniat și reprezentanţii acesteia.

     

    Planul de redresare vizează câteva mari direcţii de acţiune: înnoirea flotei de aeronave; creşterea eficienţei comerciale prin optimizarea rutelor de zbor şi adaptarea politicilor comerciale; creşterea eficienţei organizaţionale, prin reorganizarea proceselor, reconfigurarea activităţilor de mentenanţă a aeronavelor, digitalizarea companiei şi restructurarea funcţiilor suport. Astfel, serviciile furnizate se vor moderniza şi vor avea o abordare centrată pe client, concentrându-se pe obţinerea de venituri suplimentare durabile.

     

    Totodată, se urmărește optimizarea costurilor, prin îmbunătăţirea utilizării resurselor. Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind membră a Alianţei SkyTeam din 2010. Ea deţine o flotă de 18 aeronave şi are în portofoliul său un număr de 70 de destinaţii operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi.

     

  • Instituțiile UE încurajează mersul cu bicicleta în întreaga Europă

    Instituțiile UE încurajează mersul cu bicicleta în întreaga Europă

    Deplasarea cu bicicleta este una dintre cele mai durabile, sănătoase și eficiente forme de transport, cu un potențial considerabil de a sprijini decarbonizarea transportului urban. Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean a semnat Declaraţia europeană privind deplasarea cu bicicleta.

     

    Mersul cu bicicleta este o modalitate de transport sustenabilă, accesibilă și la prețuri abordabile, care are o valoare adăugată puternică pentru economia UE, se arată în Declaraţia europeană privind deplasarea cu bicicleta. Aceasta include angajamente clare, precum crearea unor rețele sigure și coerente pentru biciclete în orașe, legături mai bune cu transportul în comun, spații de parcare securizate și acces la punctele de reîncărcare pentru bicicletele electrice, dar și dezvoltarea unei industrii europene a ciclismului de talie mondială, inclusiv prin creșterea producției europene a unei game largi de biciclete.

    Instituțiile europene recunosc că este nevoie de finanțare adecvată pentru deplasarea cu bicicleta – la nivel local, național și european – pentru a răspunde ambiției de a convinge mai multe persoane să se deplaseze cu acest vehicul. Angajamentele trebuie asumate la nivelul UE, precum și la nivel național, regional și local. Toate acestea sunt elemente necesare pentru îmbunătățirea calității și a cantității infrastructurii pentru biciclete în toate statele membre și pentru a face din mersul cu bicicleta o activitate atractivă pentru pentru public.

    „Recunoaștem numeroasele beneficii ale mersului cu bicicleta: reduce poluarea, precum și aglomerația urbană, și promovează stiluri de viață mai sănătoase. Mai mult, mersul cu bicicleta este o piatră de temelie a industriei europene, stimulând inovarea și creșterea economică și creând în același timp locuri de muncă de înaltă calitate la nivel local”, a declarat comisarul pentru transporturi, Adina Vălean.

    În România, care este al doilea cel mai mare producător de biciclete din Uniunea Europeană, după Portugalia şi înaintea Italiei, cererea de astfel de mijloace de transport este la mare distanţă de cea din ţări precum Olanda sau Danemarca.

    La noi, acest vehicul este văzut mai degrabă ca un mijloc de petrecere a timpului liber şi nu ca unul de transport zilnic. Olanda, Danemarca şi Germania conduc topul ţărilor în care se întâlnesc cele mai mari comunităţi de biciclişti, în condiţiile în care şi infrastructura se dovedeşte a fi conformă cu nevoile locuitorilor.