Tag: administratia publica

  • Jurnal Românesc – 18.08.2022

    Jurnal Românesc – 18.08.2022

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), în parteneriat cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Ministerul Sportului va marca închiderea celei de-a XIII-a ediții a Programului de tabere ARC”, sâmbătă, 20 august 2022, la muzeul Cetatea Neamț din orașul Târgu Neamț. Ceremonia de închidere va reuni reprezentanți ai Guvernului României, ai Parlamentului, ai misiunilor diplomatice ale României în străinătate precum și ai autorităților publice locale județene din județul Neamț. La ediția din acest an au participat peste 1200 de elevi, studenți și tineri din 17 state aflate în jurul granițelor și Balcani, precum și din diaspora.


    Timp de cinci săptămâni, profesori și voluntari din toate colțurile lumii le-au oferit copiilor și tinerilor etnici români de pretutindeni, momente de neuitat prin intermediul atelierelor de limbă română, pictură, muzică, geografie, istorie, cultură și civilizație românească. Timp de cinci săptămâni, elevi și tineri români din Ucraina, Albania, Serbia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Franța, Grecia, Italia, Austria, Germania, Portugalia, Belgia, Cehia, Emiratele Arabe Unite, Canada, SUA și Irlanda de Nord au redescoperit frumusețile României și s-au reconectat la obiceiurile și tradițiile românești.



    Cultura românească este apreciată la nivel European. Potrivit Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Comisia Europeană a selectat trei proiecte culturale românești pentru a intra în competiția Premiilor Europene ale Patrimoniului Cultural – Europa Nostra 2022. Oricine dorește poate vota unul dintre proiecte până la data de 11 septembrie 2022, accesând site-ul proiectului: vote.europanostra.org Trei proiecte culturale românești se află printre proiectele câștigătoare anunțate de Comisia Europeană pentru Premiile Patrimoniului Cultural European, una dintre cele mai prestigioase competiții europene în domeniul patrimoniului, finanțate prin programul Europa Creativă și organizate cu sprijinul Europa Nostra. Marele Premiu va fi anunțat în data de 26 septembrie, la Praga.


    Proiectele care reprezintă patrimonial cultural românesc sunt: Semne Cusute inițiat de Asociația Semne Cusute — Irina Corduneanu. Inițiativa își dorește să pună în valoare cămașa cu altiță, un simbol al identității culturale românești. Atelierul-muzeu Scoala de la Piscu creat de Asociația Gaspar, Baltazar & Melchior — Adriana Scripcariu și Virgil Scripcariu, proiect ce contribuie la păstrarea meșteșugului olăritului, implicarea comunităților locale, dar și a tinerei generații în promovarea moștenirii culturale românești şi proiectul de restaurare al Casei Libertății Religioase din Cluj Napoca – premiat atât pentru contribuția avută în regenerarea urbană și influențarea procesului de conservare a altor clădiri din zonă, cât și pentru promovarea toleranței și a dialogului intercultural. “Păstrarea și promovarea valorilor culturale românești ne aduc mai aproape de casă, oriunde ne-am afla și reprezintă una dintre prioritățile Departamentului pentru Românii de Pretutindeni”, este mesajul postat pe pagina oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.



    Aproape 41.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, la acest moment, iar alte 196 de posturi sunt disponibile în Spaţiul Economic European (SEE), prin reţeaua Eures, arată datele centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Dintre acestea, aproape 200 de locuri de muncă sunt în străinătate. Angajatorii europeni pun la dispoziţie, prin intermediul reţelei Eures România, 196 locuri de muncă vacante, în: Belgia; Germania; Polonia, Olanda, Norvegia, Finlanda, Danemarca şi Malta. Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă în Spaţiul Economic European pot consulta ofertele la adresa www.anofm.ro/EURES, iar cei care vor să ocupe un post în Româna se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.



    România și Italia se află pe ultimele locuri în Uniunea Europenă în ceea ce privește gradul de satisfacție al cetățenilor față de serviciile din administrația publică. Iar munca inteligentă a înrăutățit lucrurile. În 2022, Italia ocupă locul 24 în rândul țărilor Uniunii Europene în ceea ce privește gradul de satisfacție al cetățenilor față de serviciile publice. Italia se situeză la coada Uniunii Europene, alături de România, Bulgaria și Grecia, potrivit unui raport al Confartigianato remis presei. Confartigianato Imprese este cea mai reprezentativă organizație din Italia pentru meșteșugari, microîntreprinderi și întreprinderi mici. Fondată în 1946, Confartigianato reprezintă peste 700.000 de antreprenori asociați. Are sediul la Roma și o filială la Bruxelles.


    Potrivit raportului Confartigianato, 31,6% dintre cetățenii care au vizitat un birou public între mai 2020 și ianuarie 2022, echivalentul a aproximativ 6,3 milioane de persoane, și-au exprimat nemulțumirea sau au constatat o deteriorare a calității serviciilor oferite de administrația publică, fie din cauza întârzierilor în furnizarea serviciilor online (indicate de 73,6%), fie din cauza nepregătirii personalului în gestionarea acestor servicii (77%). În opinia unei treimi dintre utilizatori, problemele de ineficiență existau și înainte de adoptarea muncii la distanță, în timp ce pentru celelalte două treimi, munca inteligentă a afectat negativ calitatea serviciilor publice. “O administrație publică eficientă, capabilă să țină pasul cu antreprenorii, este o prioritate pentru a facilita activitatea economică și pentru a fi atractivă pentru investitori. Resursele puse la dispoziție de Planul National de Redresare şi Rezilienţă, reprezintă o oportunitate care nu trebuie ratată pentru reformele de simplificare necesare. Digitalizarea, interoperabilitatea și standardizarea procedurilor sunt ingredientele fundamentale pentru o adevărată inovare în administrația publică”, sunt concluziile rezultate în urma raportului.






  • Codul Administrativ, aprobat prin ordonanţă de urgenţă

    Codul Administrativ, aprobat prin ordonanţă de urgenţă

    Noul
    Cod Administrativ vine în sprijinul cetăţenilor care se lovesc de neajunsurile
    actului administrativ, declara, marţi, vicepremierul Daniel Suciu, după
    adoptarea acestuia prin ordonanţă de urgenţă. Potrivit acestuia, codul
    simplifică reglementările din Administraţia Publică şi instituie mecanisme care
    preîntâmpină blocaje între instituţii. Documentul nu este perfect, dar va putea
    fi îmbunătăţit la dezbaterea în Parlament, mai spunea vicepremierul Suciu.


    Era
    nevoie urgentă de noul Cod Administrativ, iar cei care critică decizia
    executivului, de fapt nu ar dori adoptarea acestui document care ajută la
    modernizarea administraţiei publice locale şi centrale.


    Daniel Suciu: A
    stat în parlament cam şase-şapte luni de zile şi a fost atacat la Curtea
    Constituţională sau retrimis la parlament. Noi deja lucrăm la programarea
    următorului exerciţiu financiar cu Comisia Europeană şi trebuie să îndeplinim
    măcar ceea ce ne-am asumat vizavi de funcţia publică. Suntem în urmă cu doi ani
    de zile faţă de o prevedere şi faţă de altă prevedere asumată împreună cu
    Comisia Europeană cu un an de zile în urmă.


    Codul conţine şi o serie
    de prevederi controversate, în ceea ce priveşte pensiile speciale ale aleşilor
    locali şi reducerea termenului acordat preşedintelui pentru a numi un ministru.
    El stabileşte proceduri şi termene pentru numirea în funcţia de membru al
    guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului. Termenul
    primului ministru pentru propuneri este de cinci zile, iar termenul de răspuns
    al preşedintelui este de zece zile. Şeful statului poate refuza numirea doar o
    singură dată. Legislaţia actuală nu prevede niciun termen şi nimeni nu răspunde
    pentru prelungirea situaţiei de provizorat, spunea vicepremierul Suciu. De
    asemenea, în noul Cod Administrativ se regăsesc reglementări, proceduri pentru
    validarea mandatelor consilierilor locali aleşi prin hotărârea instanţei, şi nu
    prin hotărârea unei comisii de validare, iar hotărârile consiliilor locale sau
    judeţene se vor adopta cu jumătate plus unu din numărul consilierilor în
    funcţie.


    Preşedintele Klaus Iohannis consideră actul normativ un grav atentat
    la adresa întregului sistem administrativ şi afirmă că trebuia adoptat numai
    după o dezbatere în Parlament, în urma unui amplu dialog social.


    Opoziţia de
    dreapta contestă şi ea noul cod. În opinia USR, documentul conţine prevederi
    controversate care favorizează aleşii locali în funcţie. Codul este
    dedicat baronilor PSD şi reprezintă un jaf naţional, afirmă şi liberalii,
    care cer Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională. În schimb,
    preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, social-democratul Marian
    Oprişan, salută adoptarea noului cod administrativ, despre care spune că aduce
    multe clarificări şi face mai eficientă activitatea administraţiei în relaţia
    cu cetăţenii.

  • Spre reforma funcţiei publice?

    Spre reforma funcţiei publice?

    Guvernul a
    anunţat, miercuri, măsuri pentru reducerea birocraţiei şi a aprobat, în acest
    sens, o strategie pentru dezvoltarea funcţiei publice, care vizează perioada
    2016-2020. Strategia promovează principiile şi direcţiile de acţiune dintr-o
    strategie mai ampla, pentru Consolidarea Administraţiei Publice (SCAP) 2014 -
    2020. Prevederile documentului urmăresc îmbunătăţirea performanţelor în
    administraţia centrală şi în cea locală, prevenirea corupţiei, precum şi
    îmbunătăţirea percepţiei cetăţenilor faţă de instituţiile publice.

    Vicepremierul Vasile Dâncu a precizat că, în câteva zile, vor fi emise o serie
    de ordonanţe pentru simplificarea unor proceduri birocratice, în special în
    administraţia locală, şi a adăugat că se urmăreşte, totodată, eliminarea reglementărilor
    excesive, care creează percepţia de corupţie în administraţie. Se consideră că,
    în acest moment, statul român este birocratizat şi că există o putere excesivă
    a administraţiei. Desi Guvernul tehnocrat de la Bucuresti a luat, pana acum, o serie de măsuri benefice, ele apar ca
    insuficiente, pentru o debirocratizare de esenta.

    Potrivit vicepremierului, aplicarea
    strategiei pentru dezvoltarea funcţiei publice reprezintă un element esenţial în
    modernizarea statului român. Am pornit, afirmă Vasile Dâncu, de la faptul că statul român trece mereu
    prin crize în educaţie sau în
    sănatate, crize legate direct de relaţia cu cetăţeanul. În
    consecinţă, este nevoie de o modernizare
    a statului, pentru recâştigarea încrederii. Miza e importantă, întrucât atunci
    când există o slabă încredere în statul român, inclusiv democraţia este pusă în pericol.

    Această strategie nu
    presupune disponibilizări, decât după
    analize foarte clare, pentru a nu repeta erorile din trecut, când o serie de
    măsuri de austeritate au fost aplicate exagerat şi au creat disfuncţii în
    administraţie. În privinţa salarizării,
    se apreciază că administraţia
    publică e văduvită de un salariu decent.
    Potrivit strategiei, pe viitor,
    conducătorii instituţiilor vor putea decide ca o parte din salariu să
    fie dat pe baza performanţei.

    Executivul mai are în vedere reprofesionalizarea
    funcţionarilor publici şi analizează posibilitatea introducerii unui examen
    unic naţional pentru cei care vor să lucreze în instituţiile statului. Cât
    priveşte etica integrităţii şi
    prevenirii corupţiei în cadrul administraţiei, documentul aprobat propune ca,
    până cel târziu la sfârşitul anului 2020, numărul total al incidentelor de
    integritate înregistrate şi raportate să scadă cu cel puţin 30%. Acţiunile
    vizează inclusiv transparentizarea
    informaţiilor de interes public, mai ales în domenii sensibile – achiziţii si
    investiţii publice.

    Totodată, va fi clarificat rolul şi mandatul Agenţiei
    Naţionale a Funcţionarilor Publici şi va
    fi implementat, pana la sfarsitul anului
    viitor, un sistem informatic naţional de evidenţă a ocupării în administraţia
    publică, pentru toate categoriile de funcţii sau posturi.

  • Administraţia publică, între reformă şi corupţie

    Administraţia publică, între reformă şi corupţie

    Încă un miniseism politico-judiciar a zguduit, luni, Bucureştiul. Intrat
    nu demult în cursa electorală, vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a anunţat că
    renunţă la candidatura pentru Primăria Capitalei şi la toate funcţiile deţinute
    în partid, după ce a fost plasat sub control judiciar într-un dosar de
    corupţie.

    Procurorii DNA îl acuză că i-ar fi cerut, luna trecută, unui om de
    afaceri 50.000 de euro, care urmau să ajungă la persoane cu funcţii de decizie
    în două posturi de televiziune, în schimbul promovării imaginii sale de candidat
    la alegerile locale de pe 5 iunie. Astfel iese din scenă un personaj locvace şi
    carismatic, de o remarcabilă longevitate în politica la vârf, pe care o
    practică din primele zile de după Revoluţia anticomunistă din 1989, fără ca,
    până acum, să fi făcut obiectul vreunui scandal de corupţie.

    El a respins
    categoric acuzaţiile şi a afirmat că pleacă pentru a-şi proteja partidul, cel
    mai important pe partea dreapta a spectrului politic şi singurul adversar
    însemnat al stângii social-democrate. Ludovic Orban: Nu
    am încasat niciun folos necuvenit. Atâta timp cât a început urmărirea penală
    împotriva mea, îmi retrag candidatura. Nu vreau să periclitez sub nicio formă
    prin bănuielile legate de fapte de corupţie şansa Partidului Naţional Liberal
    de a câştiga alegerile pentru Primăria Capitalei.

    Comentatorii
    califică, deja, ieşirea din scenă a lui Orban drept un caz-şcoală pentru
    corupţia asociată cu administraţia locală din România. La Bucureşti, atât
    ultimul primar general, Sorin Oprescu, cât şi patru din cei şase primari de
    sectoare au plecat încătuşaţi din funcţii. Zeci de alţi edili şi preşedinţi de
    consilii judeţene, precum şi un prefect sunt, la rându-le, protagoniştii unor
    dosare întocmite de procurorii anticorupţie. Toate acestea îl îndreptăţesc pe
    premierul tehnocrat Dacian Cioloş să afirme că doar o reformă profundă a
    administraţiei, al cărei proiect l-a prezentat, tot luni, Parlamentului, ar
    putea să prevină noi cazuri de corupţie.
    Şeful Executivului a atras atenţia că
    dezvoltarea economică riscă să rămână un deziderat, dacă nu va exista şi o
    administraţie publică performantă şi credibilă.


    Dacian Cioloş: Dacă
    lupta anticorupţie nu este urmată îndeaproape de o reformă a administraţiei
    publice, care să fie orientată spre transparenţă şi profesionalizare, riscăm
    doar să rămânem cu sublinierea cazurilor de corupţie şi reforma administraţiei
    publice asta îşi propune, să prevină problemele de corupţie şi să le corecteze
    la rădăcina lor.


    Pentru creşterea performanţei şi pregătirea unui
    personal calificat, Guvernul propune reînfiinţarea Institutului Naţional de
    Administraţie, introducerea unui sistem de recrutare prin concurs, la nivelul
    întregii ţări, precum şi corelarea venitului cu performanţa individuală. După
    două luni de consultare publică, Executivul va reveni în Parlament cu acest
    pachet legislativ, pentru a putea fi aprobat înaintea vacanţei parlamentare de
    vară.