Radio România Internațional

Tag: administratie

  • Italia – grevă generală

    Italia – grevă generală

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Italiană că, în cursul zilei de 11 octombrie 2021, mai multe organizații sindicale vor organiza o grevă generală, cu durata de 24 ore, care va afecta serviciile publice și private din domeniul transporturilor, activitatea mai multor instituții publice, școli și administrația de stat.

    Greva generală va perturba transportul feroviar, aerian, maritim și al transportul local. În ceea ce privește transportul regional și local, sunt asigurate serviciile esențiale între orele 07:00-10:00, respectiv 18:00-21:00. În principalele orașe italiene sunt anunțate manifestații.

    Cetățenii români sunt rugați să consulte, pentru mai multe informații cu privire la serviciile afectate de greva generală, site-urile Ministerului italian al Infrastructurii și Transporturilor (http://www.mit.gov.it/), ale administrațiilor publice implicate și ale companiilor de transport cu care intenționează să se deplaseze.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Roma: +390683523358; +390683523356; +390683523352; +390683523344, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    În cazul unei situații cu caracter de urgență, românii au la dispoziție și numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Italia: +393451473935, respectiv al oficiilor consulare (CG Trieste: +39 340 8821688; CG Milano: +39 366 108 1444; CG Torino: +39 338 756 8134; CG Bologna: +39 324 803 5171; CG Bari: +39 334 604 2299; C Catania: +39 320 965 31 37).

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://roma.mae.ro, www.mae.ro, pagina de Facebook a Ambasadei României în Italia (https://www.facebook.com/roma.mae.romania) şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Evaluarea anuală a activității Ombudsmanului European

    Evaluarea anuală a activității Ombudsmanului European

    În calitate de raportor
    Renew Europe, Ramona Strugariu a punctat în cadrul Comisiei pentru petiții
    (PETI), câteva aspecte legate de activitatea pe 2020 a Ombudsmanului European,
    creat prin Tratatul de la Maastricht (1992). Astfel, sunt tot mai mulți
    cetățeni care se folosesc de instrumentele pe care Ombudsmanul European le pune
    la dispoziția societății civile și care fac apel constant la medierea europeană
    pentru apărarea interesului public.

    Un alt aspect menționat de Ramona Strugariu
    este încercarea Ombudsmanului de a spori transparența în ceea ce privește
    gestionarea crizei create de pandemia de COVID-19. S-au făcut, de asemenea,
    progrese semnificative și în ceea ce privește durata medie de soluționare a anchetelor
    aflate în jurisdicția Ombudsmanului European – de la 7 la 5 luni. Asta înseamnă
    un randament mai bun și un timp de așteptare mai scurt pentru soluționarea
    problemelor cu care se confruntă cetățenii.

    Ramona Strugariu despre rolul Ombudsmanului
    european: Este o instituție
    care veghează și tratează în același timp cazuri de administrare defectuoasă,
    legate de activitatea instituțiilor sau organelor sau structurilor agențiilor
    UE. Ombudsmanul European este o structură căreia i se pot adresa toți cetățenii
    UE. Întreprinderi, asociații, ong-uri, jurnaliști, studenți, toți cei
    menționați se pot adresa Ombudsmanului European ca să semnaleze diverse nereguli
    sau o situție problematică. Poate fi vorba de fonduri întârziate, de contracte
    și licitații sau de refuzul accesului la documente, care reprezintă aproximativ
    1/3 din toate dosarele instrumentate de Ombudsmanului European. E vorba de
    transparență, de dreptul la informare pe care-l avem, toate aceste informații
    sunt de interes public și trebuie să avem acces la ele. Este o instituție cu o
    paletă destul de largă de desfășurare a activității, are foarte multe cazuri pe
    rol și este unul dintre campionii la soluționare pentru că și-a accelerat
    viteza cu care rezolvă aceste dosare și și-a micșorat perioada de analiză și
    soluționare. Este și unul dintre aspectele menționate în discursul meu, am
    felicitat Ombudsmanul European pentru încercarea de a-și îmbunătăți
    activitatea. Iar începând din iunie 2021 Parlamentul European a implementat un nou
    mandat, un mandat extins, cu mai multe responsabilități și atribuții, în
    funcție și de volumul de cereri pe care îl primesc.



    Europarlamentarul Ramona
    Strugariu a mai menționat câteva aspecte legate de activitatea din 2020 a Ombudsmanului
    european:

    Ombudsmanul
    European a fost foarte atent la partea aceasta de transparentă și achiziții. S-a
    adresat Consiliului în ceea ce privește sponsorizarea președințiilor UE, dacă
    vă aduceți aminte și în perioada în care am deținut noi președinția au fost
    câteva probleme legate de acest mod de sponsorizare. De asemenea, s-a adresat
    Comisiei în legătură cu sustenabilitatea proiectelor din sectorul gazelor,
    având în vedere mai ales felul în care au fost selecționate pe lista UE. Este
    vorba de proiecte de interes comun și despre o piață foarte mare. A avut o
    adresare către Senatul Franței pe tema transparenței în cadrul Consiliului și întâlniri
    cu Mecanismul pentru Monitorizarea Democrației, statului de drept și a
    drepturilor fundamentale, scopul fiind să înțeleagă un pic mai mult cum
    funcționează un asemenea mecanism. Practica ușilor rotative, ceea
    ce în limbaj european se numește revolving door a fost iarăși o
    problemă de care s-a ocupat Ombudsmanul European, este vorba de acea perioadă
    care trebuie să treacă între momentul în care ai avut o funcție într-o
    instituție publică europeană și te muți către zona privată sau invers. Suntem mulțumiți
    de activitatea echipei OE lor și a lui Emily O’Reilly, are aproape 10 ani de
    mandat, a fost realeasă și face o treabă excelentă.


  • Creşteri bugetare pentru salariaţi

    Creşteri bugetare pentru salariaţi

    Salariul mediu
    net în România a fost de 2 mii de lei în luna februarie, potrivit datelor
    Institutului Naţional de Statistică. Este echivalentul a aproximativ 450 de
    euro, venit indecent de mic faţă de cele similare ale cetăţenilor din
    alte ţări ale Uniunii Europene, în special din Vest. Este ştiut că România este
    devansată doar de Bulgaria într-un clasament al salarilor mici. Cele mai
    scăzute salarii medii nete sunt câştigate de salariaţii din hoteluri şi
    restaurante, care obţin în jur de 1.150 de lei. La polul opus, cu peste 5.100
    de lei, se află angajaţii din domeniul tehnologiei informaţiei.

    În cazul
    marilor grupe de bugetari români, cele mai mari salarii medii au fost în
    administraţie şi ordine publică, iar cele mai mici în sănătate şi învăţământ.
    Dacă în sănătate, salariul mediu net se situează în jurul mediei naţionale, fiind de 2 mii de lei, în învăţământacesta este inferior
    – 1.880 de lei. Or, potrivit purtătorului de cuvânt al actualului Guvern
    tehnocrat de la Bucureşti, Dan Suciu, bugetarii cu salarii mici ar putea
    beneficia, din luna august, cu plata de la 1 septembrie, de majorări salariale
    de până la 20%, potrivit unui proiect de ordonanţă discutat în şedinţa de
    miercuri. Documentul urmează să fie adoptat săptămâna viitoare. Atât îşi poate
    permite Executivului în acest an, a punctat Dan Suciu: Prin
    ordonanţa aceasta vor apărea modificări în jumătatea inferioară a grilei de
    salarizare, pentru că la nivelul salariilor mai mici apar aceste disfuncţionalităţi.
    Majorările sunt până la 20%, de exemplu, la asistenţi sociali; sigur, la alte
    categorii sunt mult mai reduse, sunt mai degrabă modice – 1%.     Dar avem majorări pe toate clasele salariale. În medie, vorbim de o creştere salarială de aproximativ
    5%. Să nu uităm, însă, că ea vine după o creştere salarială pe tot sectorul
    public de 10% şi să nu uităm că, de la 1 mai, vorbim de un nou salariu minim pe
    economie.

    Preşedintele Confederaţiei Naţionale
    Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, este de părere, în schimb, că
    măsura va duce la creşterea numărului de clase de salarizare care se suprapun,
    ceea ce va crea noi probleme. Bogdan Hossu: De la 1
    mai, va creşte salariul minim pe economie la 1.250 de lei, deci de la 26 de
    clase suprapuse astăzi, se va ajunge, probabil, pe la 30 de clase suprapuse,
    ceea ce va crea, evident, disfuncţionalităti în sistem şi oricum, conform
    legislaţiei în vigoare, Guvernul, ordonatorii de credite în principal, vor
    trebui pentru salariaţii din sectorul bugetar, aflaţi sub noul salariu minim, să
    facă creşterile respective.

    Impactul financiar al creşterii dorite de
    Guvern cu până 20% a salariilor mici va fi în jur de 500 de milioane de lei net
    pentru acest an şi de aproximativ 1,5 miliarde de lei net anul viitor. O parte din banii pentru aceste majorări vor veni din
    dividendele pe care companiile de stat le virează la buget.