Radio România Internațional

Tag: adoptat

  • Votul prin corespondenţă

    Votul prin corespondenţă

    Curtea Constituţională
    a României a respins obiecţiile de
    neconstituţionalitate ridicate de unii parlamentari şi a decis în unanimitate: legea
    votului prin corespondenţă este conformă Legii fundamentale a ţării.

    Adoptat la
    finele lunii octombrie, actul normativ oferă o alternativă a cărei menire este
    să remedieze sincope organizatorice grave care au făcut ca, în noiembrie 2014,
    la prezidenţiale, în diaspora să se formeze cozi imense în faţa secţiilor de
    votare. După ore
    bune petrecute în vânt sau în ploaie, mii de români nu au putut să îşi exercite
    dreptul de a-şi alege preşedintele. În consecinţă, când s-au trezit cu uşile
    ambasadelor sau consulatelor închise, la propriu, în nas, ei şi-au transformat
    oboseala şi frustrarea în manifestaţii spontane de protest, la Paris şi Torino
    forţele de ordine uzând de gaze lacrimogene pentru a-i dispersa şi pentru a
    restabili liniştea şi ordinea publice.

    La Bucureşti, scandalul a inclus demisia a doi miniştri
    de externe, iar şeful lor, premierul social-democrat Victor Ponta, a pierdut
    alegerile în faţa liberalului Klaus Iohannis. Abia instalat în fruntea ţării, acesta a
    inclus printre priorităţile mandatului său adoptarea unei legislaţii care să le
    permită cetăţenilor din străinătate să voteze în cele mai bune condiţii. După
    nenumărate discuţii la nivel parlamentar, după acuze reciproce pe care
    social-democraţii la putere şi liberalii din opoziţie şi le-au lansat în văzul
    lumii, după demisii sau greve ale foamei la nivelul comisiei parlamentare care
    s-a ocupat cu elaborarea unui proiect de act normativ, legea a văzut lumina
    zilei.

    Într-o primă fază, ea va fi aplicată doar la scrutinul parlamentar din
    toamna anului viitor, urmând ca, dacă îşi dovedeşte eficienţa, să fie extinsă şi
    la cele prezidenţiale şi europarlamentare. Iniţiat de Autoritatea
    Electorală Permanentă, documentul prevede că alegătorul cu domiciliul sau
    reşedinţa în străinătate care doreşte să voteze prin corespondenţă trebuie să
    se înscrie în Registrul Electoral pe baza unei cereri depuse personal sau
    trimisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul
    de reşedinţă. Faţă de forma adoptată de Senat, la Camera Deputaţilor a fost
    eliminată posibilitatea ca înscrierea să poată fi făcută online.

    Totodată, a
    fost adoptat un amendament care prevede că divulgarea secretului votului şi
    exercitarea acestuia în numele altei persoane sunt sancţionate penal. Autoritatea Electorală
    Permanentă a salutat decizia Curţii Constituţionale a României, care a declarat
    constituţională legea votului prin corespondenţă, şi a apreciat că aplicarea ei
    la parlamentarele din 2016 constituie un real câştig pentru democraţie, pentru
    că vine în sprijinul milioanelor de români plecaţi peste hotare.

  • Vot prin corespondenţă pentru românii din afara ţării

    Vot prin corespondenţă pentru românii din afara ţării

    La
    aproape un an după răsunătorul eşec organizatoric al votului din diaspora,
    pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, Parlamentul de la Bucureşti
    pare să fi găsit soluţia pentru evitarea unor astfel de situaţii, umilitoare
    pentru cetăţeni şi descalificante pentru guvernanţi. Mii de români din
    străinătate au stat, atunci, ore în şir, în ploaie şi vânt, la cozile
    interminabile formate în faţa ambasadelor şi consulatelor româneşti, fără să
    apuce să voteze. Cozile s-au transformat în manifestaţii spontane de protest,
    iar la Paris şi Torino forţele de ordine au uzat de gaze lacrimogene pentru a-i
    dispersa pe românii înfuriaţi. Efectul acelor scene s-a propagat fulgerător în
    ţară, unde rudele şi prietenii celor umiliţi la secţiile de vot s-au mobilizat
    electoral pentru a-i sancţiona pe responsabili.

    După fiecare tur de scrutin,
    miniştrii de Externe de atunci, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, au plătit
    cu funcţia, iar şeful lor, premierul şi liderul social-democrat Victor Ponta, a
    pierdut categoric alegerile în faţa liberalului Klaus Iohannis.

    Atât săptămâna
    trecută, în Senat, cât şi miercuri, în Camera Deputaţilor, for decizional în
    acest caz, PSD şi PNL au susţinut, deopotrivă, proiectul de lege potrivit
    căruia votul prin corespondenţă va putea fi utilizat de cetăţenii români cu
    domiciliul în străinătate la alegerile parlamentare din 2016.

    Liderul PSD,
    Liviu Dragnea, a anunţat, deja, că membrii Comisiei de Cod Electoral vor
    continua să lucreze, chiar de săptămâna viitoare, pentru elaborarea
    prevederilor care vizează aplicarea aceleiaşi modalităţi de vot şi pentru
    alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din anii următori.

    PNL şi-a
    exprimat nemulţumirea faţă de limitarea prevederilor legii doar la scrutinul
    pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, dar a votat în favoarea
    documentului. În schimb, reprezentanţii UDMR s-au exprimat
    împotriva legii, pe care o consideră neconstituţională. Anterior, şi
    preşedintele Senatului, co-preşedintele ALDE, Călin
    Popescu-Tăriceanu, afirmase că legea poate fi atacată la Curtea
    Constituţională. Iniţiat de Autoritatea Electorală Permanentă, documentul
    prevede că alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doreşte
    să voteze prin corespondenţă trebuie să se înscrie în Registrul Electoral, pe
    baza unei cereri pe care o depune personal sau o trimite prin poştă către
    misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de reşedinţă.

    Faţă de
    forma adoptată de Senat, la Camera Deputaţilor a fost eliminată posibilitatea
    ca înscrierea să poată fi făcută online. Totodată, a fost adoptat un amendament
    care prevede că divulgarea secretului votului şi exercitarea acestuia în numele
    altei persoane sunt sancţionate penal.

  • Controverse privind Codul Penal

    Controverse privind Codul Penal

    La enormul deficit de imagine pe care îl contorizează Parlamentul României, altminteri o instituţie fundamentală a statului, au pus umărul înşişi aleşii, cei care, legislatură de legislatură, încearcă să construiască un cocon care să-i ţină departe de braţul jusitiţiei. Majorităţile s-au tot schimbat, aleşii, de asemenea, însă această meteahnă continuă să se perpetueze, chiar să se regenereze, odată cu artificiile pe care abilii parlamentari români le folosesc în promovarea propriilor interese.



    Semn că niciun efort nu este prea mare în acordarea propriilor privilegii, membrii Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor au lucrat până în miez de noapte la modificările aduse Codului Penal, pe care, cu o majoritate zdrobitoare şi cu o rapiditate demnă de o cauză mai bună, plenul le-a adoptat a doua zi. Principala noutate este că şeful statului, parlamentarii şi cei cu profesii liberale nu vor mai avea statut de funcţionar public şi, implicit, nu vor mai putea fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asociate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese.



    În apărarea lor, parlamentarii aduc ca argumente faptul că sunt aleşi, nu numiţi, că nu au contracte de muncă, că nu au drepturi specifice funcţionarului public şi că nu administrează bunuri patrimoniale. În plus, susţin ei, în nicio ţară cu tradiţie democratică de pe continent, parlamentarii nu sunt funcţionari publici.



    Însă, ceea ce, se pare, uită ei, remarcă analiştii politici, este că nu în orice democraţie cu ştate vechi incidenţa ilegalităţilor comise de aleşi este atât de mare ca în Parlamentul României. Iar datele prezentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI), instituţii care riscă să rămână fără obiectul muncii, sunt elocvente. Aproape 30 de parlamentari au procese pe rol sau au primit, deja, sentinţe în dosare intrumentate de DNA, considerată cea mai importantă piesă în mecanismul anticorupţie al statului. Alte 25 de investigaţii cu subiecţi parlamentari, găsiţi de inspectorii ANI în stare de conflict de interese, ar putea fi compromise.



    Odată cu adoptarea modificărilor, parlamentarii au intrat şi în colimatorul şefului statului, Traian Băsescu. El a facut conexiunea între decizia legiuitorilor şi viitorul raport al Comisiei Europene privind mersul justiţiei în România, monitorizată prin intermediul Mecanismului de Verificare şi Cooperare (MCV): Modificarea Codului Penal în favoarea oamenilor politici este un lucru pe care nu ni-l iartă nimeni şi eu vă şi spun, de pe acum, cum va fi în raport. Oricum va exista o formulare — lipseşte voinţa politică pentru lupta împotriva corupţie!



    De aceeaşi parte a baricadei s-a plasat şi Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui aviz, într-o bună practică judiciară, era necesar modificărilor aduse Codului Penal.