Radio România Internațional

Tag: Adrian Câciu

  • Planu di scâdeari a deficitlui bugetaru

    Planu di scâdeari a deficitlui bugetaru

    Agenţâlli di rating, economişțâlli, analişțâlli, tuţ facu tâmbihi tu ți mutreaști deficitlu bugetaru multu mari, ți poati s-agiungâ la 8% ditu PIB –lu ali Românie di estanu. Statili membri ali Uniuni Evropeanâ au vadé pânâ tu 15 di sumedru s-âlli aspunâ ali Comisie unu planu di scâdeari a deficitlui. România easti pritu vâsiliili ți nu adrarâ aestu lucru, ama chivernisea suțial-liberalâ di Bucureşti tâxeaști că va s-tiñiseascâ vadelu ş-va sâ scoatâ tu padi unu planu ti şapti añi di scâdeari a deficitlui tu ângârderli aspusi di Uniuni.

    Ministrul a investiţiilor ş-a proiectilor evropeani, Adrian Câciu: „Aestu planu ti şapti añi yini cu unu singiru di reformi ți nu lipseaști s-ciuduseascâ canâ. Eali facu parti ditu Planlu Naţionalu di Andridzeari ş-Rezilienţâ. Easti maș unu calindaru activ ta s-poatâ s-hibâ adrati reformili. Ditu ți ştiu ş-ditu ți va s-facâ, amu umutea că va s-facâ, câțe minduescu că himu unâ suțatâ di oamiñi responsabili, pânâ tu 15 di sumedru, aestu planu va s-hibâ bâgatu pi measa a suțatâllei, aprucheatu ș-pitricutu la Comisie. Easti unu planu, pânâ tu soni, generic. Easti prota evaluari ți u pitrițemu, iara dapoaia va s-facâ, siyura, pâzârâpserli tehniți cu Comisia, ți potu s-țânâ pânâ tu apriru 2025, când va s-facâ, dalihea, ațea ditu soni mutreari ș-alâxeari/andridzeari di câtrâ Comisie ti tuti statili membri. Nu easti România singura vâsilie ți easti tu unâ proțedurâ di defițitu multu mari.”

    Misurli di nai ma marea simasie ti anvârtușarea fiscal-bugetarâ suntu ațeali di scâdeari a hărgiloru şi, tutnâoarâ, di crișteari a adunarillei ma largu di pâradz di la statu dupâ digitalizari, dzâți ministrul Câciu. Uidisitu cu spusa a lui, lipseaști dusâ ma largu scâdearea a hărgiloru di cari nu easti ananghi ditu zona a mărlor serviții publiți, iu instituţiili au ananghi di reformâ şi crişteari a calitatillei. Pi di altâ parti, digitalizarea ali Aghenţie Naţionalâ di Administrari Fiscalâ – ANAF – lipseaști s-aducâ nu maș 0,5% ditu PIB pâradz loaț la buget, ama tamamu 2 – 3 puncti proțentuali anlu ți yini, luyurseaști Adrian Câciu. România, cundille ministrul a Investiţiilor ş-a Fondurlor Evropeani, ari ananghi di unu planu di scâdeari a deficitlui ti şapti añi, uidisitu cu Comisia Evropeanâ, acâțândalui tu isapi că ari hărgiuri di investiţii multu mări, ți nu pistipsescu că va vârâ ditu vâsilia aesta ta s-li amânâ i s-li scoatâ di dipu.

    Di pțânu kiro, executivlu di Bucureşti adră prota alâxeari bugetarâ di estanu, unâ pozitivâ. Ea s-thimilliuseaști pi unu deficitu bugetaru di 6,9% ditu PIB ş-pi unâ crişteari icunumicâ alâxitâ pi scâdeari, di la 3,4%, cât eara luyursitâ ma ninti, la 2,8 proțenti.
    Ministrul a Finanţiloru, Marcel Boloş, dzâsi cu ațea furnie că furâ dati ma multi resursi finanțiari ti mărli proiecti di investiții, zborlu adus aminti totna tu moabețli a guvernanţâloru. Tut Boloş, andrupâtu di șeflu a lui, premierlu Marcel Ciolacu, deadi asiguripseri că deficitlu easti unlu sustenabilu.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice

    Măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice

    Pentru
    că deficitul bugetar în primele trei luni ale anului a fost mai mare decât
    estimaseră guvernanţii, o ordonanță de urgență cu măsuri de reducere a
    cheltuielilor bugetare a fost adoptată la finalul săptămânii trecute la
    București. Ministerul Finanțelor, cel care a elaborat documentul la solicitarea
    premierului Nicolae Ciucă, s-a îndreptat, în principal, spre cheltuielile care
    nu sunt urgente. Astfel, Ordonanţa stabileşte limite lunare de cheltuieli
    pentru fiecare minister în parte şi reduce cu 10 procente cheltuielile pentru
    bunuri şi servicii, cu excepţia celor din domeniile educaţie şi sănătate. Actul
    normativ mai stabileşte şi îngheţarea angajărilor la stat. Excepţie fac doar
    cele care sunt necesare şi care vor fi acceptate prin memorandumuri aprobate de
    Guvern, a explicat ministrul de finanţe Adrian Câciu:

    Suspendarea ocupării prin concurs sau examen a
    posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice. Și,
    practic, aici, prin memorandum, sectoarele vor veni în faţa Guvernului dacă
    este necesară o derogare pentru acele sectoare unde este necesară angajarea în
    continuare de personal, inclusiv educaţie şi sănătate.


    Decizia survine în condițiile în care numărul posturilor ocupate în
    instituţiile şi autorităţiile publice din România era, în martie 2023, de
    aproape 1,3 milioane, aproximativ 64% dintre acestea fiind în administraţia
    publică centrală, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Cel mai
    mare număr de posturi ocupate este în Ministerul Educaţiei – aproape 300 de
    mii, Ministerul Afacerilor Interne – 125 de mii, Ministerul Apărării Naţionale
    – 72 de mii, Ministerul Finanţelor – 25 de mii şi Ministerul Sănătăţii – 19
    mii.


    Adrian Câciu a mai spus că articolul legat de sporul privind doctoratul a
    fost eliminat, iar noile prevederi privind acest spor se vor regăsi în
    viitoarea lege a salarizării. În acelaşi timp, vor fi reduse la jumătate
    posturile aferente cabinetelor şi cancelariei premierului.


    De asemenea, s-a
    decis limitarea calităţii de membru în consiliile de administraţie la cel mult
    două companii, iar instituţiile publice nu vor mai putea achiziţiona maşini,
    mobilier şi birotică în acest an. Ordonanţa introduce şi lanţul scurt de
    aprovizionare de la fermier la beneficiar, ce presupune reducerea numărului de
    intermediari dintre producătorii agricoli şi consumatori, măsură prin care
    guvernul vrea să susţină industria agroalimentară naţională. În acest scop,
    cantinele şcolare, cele ale spitalelor şi unităţile militare vor cumpăra
    produse alimentare româneşti, după reguli bine stabilite.

    Calculele
    ministerului Finanțelor arată că, în total, impactul economiilor tuturor
    acestor măsuri ar urma să fie de aproximativ 5,3 miliarde de lei (puțin peste
    un miliard de euro), până la finalul acestui an.


  • Guvernul vrea să facă economii

    Guvernul vrea să facă economii

    Încasările la
    buget în prima parte a anului au fost mai mici decât cele estimate, iar
    guvernul s-a trezit în situaţia de a recurge la măsura reducerii cheltuielilor
    pentru a menţine deficitul bugetar în limite admise. Experţi avertizaseră încă
    de anul trecut, după analiza construcţiei bugetare, asupra riscului ca încasările
    să fie supraestimate, iar cheltuielile subestimate. Săptămâna aceasta,
    executivul de coaliţie de la Bucureşti va anunţa oficial pachetul de reformă a
    cheltuielilor publice, care vizează economii de miliarde de lei până la
    sfârşitul anului. Măsurile se vor regăsi în proiectul unei ordonanţe de urgenţă
    care ar urma să fie aprobat în prima şedinţă de guvern.

    Premierul Nicolae Ciucă
    a dat din nou asigurări că măsurile ce se vor lua nu aduc atingere salariilor,
    locurilor de muncă şi investiţiilor. Nu sunt măsuri de austeritate ci de
    eficientizare, a precizat Nicolae Ciucă: Prin aceste măsuri fiscale pe care le vom
    aproba după ce vom avea o decizie în coaliţie, să ne asigurăm că nu ieşim din
    ţinta de deficit. Nu vorbim de măsuri de austeritate, pentru că am văzut în
    ultimii ani că nu numai economia românească, ci orice economie nu se dezvoltă
    şi nu funcţionează în parametri normali pe măsuri de austeritate. În schimb, de
    măsuri de cumpătare cred că se poate discuta în aşa fel încât gestionarea
    banilor publici să poată să se facă într-un mod cât mai eficient.

    La
    rândul său, ministrul finanţelor, Adrian Câciu, a explicat că este vorba de o
    eficientizare a cheltuielilor publice, astfel încât să se creeze spaţiul fiscal
    necesar pentru măsuri de sprijin pentru economie şi populaţie.

    Presa a publicat
    proiectul ordonanţei care reduce cheltuielile şi, potrivit acestuia, vor fi
    îngheţate angajările la stat în
    anul 2023 şi anulate eventuale majorări de salarii. Astfel, cheltuielile de
    personal în autorităţile şi instituţiile publice în 2023 nu le mai vor depăşi
    pe cele din 2022. Ordonanţa vizează şi sectorul achiziţiilor. Vor fi interzise
    cumpărarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier și
    aparatură birotică. Sunt exceptate autoritățile și instituțiile publice nou înființate
    și obiectivele de investiții. Ordonanţa mai prevede interzicerea
    cumulului pensie-salariu la stat, cu excepția persoanelor care ocupă funcții
    didactice de predare din unitățile de învățământ și funcții de specialitate
    medico-sanitară din unitățile sanitare. Măsura s-ar aplica inclusiv beneficiarilor
    de pensii de serviciu și pensii militare stabilite prin legi speciale, adică şi
    premierului, fost militar de carieră.

    Surse politice susțin că documentul nu a
    fost încă aprobat în coaliție. Pe fondul discuţiei, redeschise acum, despre
    necesara eliminare a ripisei in folosirea banului public, analiştii îşi pun o
    întrebare legitimă: de ce cumpătarea şi rigoarea guvernează cheltuielile
    statului doar în momente de strâmtoare bugetară?


  • 8/03/2023

    8/03/2023

    Japon – Le président roumain, Klaus Iohannis s’est entretenu
    mercredi avec les autorités locales de Kyoto, réaffirmant que la Roumanie et le
    Japon étaient plus proches que jamais et exprimant son espoir que la ville
    japonaise soit bientôt jumelée avec une ville roumaine. «Il est important de
    nous baser les uns sur les autres, pour défendre les valeurs fondamentales qui
    nous définissent – le désir de paix et de sécurité », a déclaré le chef de
    l’Etat roumain. A leur tour, les responsables japonais ont affirmé que la
    Roumanie était un partenaire important du Japon, partageant les mêmes valeurs
    fondamentales, telles la liberté, la démocratie et l’Etat de droit. Ces
    discussions sont la dernière étape de la visite du président roumain au Japon.
    Le principal objectif de cette tournée asiatique a été de porter les relations
    bilatérales roumano-japonaises au niveau de Partenariat Stratégique. Le
    document a été signé ce mardi, à Tokyo, par le chef de l’Etat roumain et le
    premier ministre japonais, à l’issue de 5 ans de négociations. Jeudi et
    vendredi Klaus Iohannis effectuera une visite d’Etat au Singapour, pour
    rencontrer son homologue Halimah Yacob, et le premier ministre Lee Hsien Loong.






    Sénat – Le ministre roumain des Finances, Adrian Câciu, est
    attendu aujourd’hui au Sénat pour offrirdes éclaircissements sur le déficit
    budgétaire, la taxe de solidarité et le régime spécial des pensions de
    retraite. La présence du ministre a été revendiquée par l’USR, en opposition,
    qui souhaite comprendre les raisons pour lesquelles le déficit budgétaire du
    pays a atteint un niveau record et pourquoi les coûts de financement sont parmi
    les plus élevés de l’UE. Monsieur Câciu devra aussi mentionner les compagnies qui
    se verront appliquer la taxe dite de solidarité par laquelle, le gouvernement taxe
    les superprofits des sociétés énergétiques.




    Bâstroe
    – L’Ukraine cessera tous les travaux de dragage sur le bras Chilia et le canal
    de Bâstroe du Delta du Danube, a fait savoir le ministre roumain des
    Transports, lors de la réunion trilatérale d’Ismaïl, en Ukraine, déroulée en
    présence des responsables roumains, ukrainiens et européens. Des travaux de
    mensuration débuteront le 15 mars aussi bien sur le bras Chilia, que sur le
    canal de Bâstroe. Bruxelles a accepté les sollicitations de Bucarest, en
    affirmant que la priorité numéro 1 est de faire accroître la capacité du canal
    de Sulina puisque plus de 50% du trafic ukrainien de marchandises se déroule
    sur le Danube, sur les corridors européens de solidarité. Rappelons-le,
    l’Ukraine a mené récemment des travaux de dragage en eau profonde, sur le canal
    de Bâstroe, qu’elle a présentés comme étant des travaux d’entretien. En
    revanche, la Roumanie considère que les dragages réalisés par l’Ukraine
    dépasseraient de loin la profondeur permise de 3,5 m, ce qui aurait un impact
    majeur sur l’écosystème du delta du Danube, réserve naturelle classée au
    patrimoine mondial de l’UNESCO.


    Partenariat stratégique – Le chef de la diplomatie roumaine,
    Bogdan Aurescu et le secrétaire américain d’Etat, Antony Blinken, ont discuté
    lundi, par téléphone, du Partenariat stratégique bilatéral dans le contexte de
    la guerre en Ukraine. Les deux responsables politiques ont apprécié la
    fréquence des rencontres roumano-américaines ces douze derniers mois ce qui
    reflète le bon niveau des relations de partenariat stratégique et l’engagement
    au service des objectifs communs. A part la guerre menée par la Russie en
    Ukraine, les pourparlers ont porté sur le renforcement du Flanc Est de
    l’Alliance, la future stratégie américaine pour la région de la Mer Noire et la
    situation en République de Moldavie. Bogdan Aurescu a réitéré l’importance que
    la Roumanie accorde à son inclusion prioritaire dans le programme d’exemption
    de visas, Visa Waiver. L’occasion pour le secrétaire américain d’Etat de
    réitérer le soutien de Washington à la mise en place de cet objectif commun
    roumano-américain.


























    Journée
    Internationale de la Femme     – Les femmes de la sphère publique, soient-elles
    journalistes, activistes pour les Droits de l’Homme ou responsables politiques
    sont victimes de campagne d’intimidation, de discours haineux ou d’agression
    sexuelle. C’est ce que plus de 20 ambassades de Roumanie et la représentance de
    la Commission européenne à Bucarest ont montré dans une déclaration commune signée
    à l’occasion de la Journée Internationale de la Femme, célébrée le 8 mars.
    Toutes ces pratiques doivent s’arrêter et les coupables doivent répondre devant
    la loi, afirment les signataires du document. Ceux-ci ont réitéré leur
    engagement en faveur de l’égalité des genres et du respect des droits des
    femmes et des filles. On appelle tous les pays à faire de même. Il n’y a pas
    que les femmes ou les filles qui doivent bénéficier de l’égalité des genres,
    mais les sociétés dans leur ensemble, y compris les hommes et les garçons.
    Parmi les ambassades qui ont signé la déclaration figurent celles d’Autriche,
    de Belgique, de Canada, de France, d’Allemagne, de Grèce, d’Italie, de la Corée
    du Sud ou encore des Etat-Unis.








    Foire
    – Une Foire de printemps avec des produits du terroir s’est ouverte ce mercredi
    à Bucarest, dans la cour du Ministère de l’Agriculture. Y participent plus de
    30 producteurs et maitres artisans du nord-ouest et du centre de la Roumanie
    qui proposent aux visiteurs toute sorte de fromages traditionnels, de
    charcuteries, de légumes, de confitures ou de variétés de miel. La foire est
    ouverte jusqu’au 12 mars et le public aura droit à des spectacles et des
    récitals de musique folklorique.


    Météo – Il fait de plus en plus doux en Roumanie où les températures
    dépassent aujourd’hui les valeurs saisonnières, notamment dans le sud et l’est
    du territoire. Le ciel est variable dans les régions méridionnalles et plutôt
    couvert dans le reste. Les pluies tombent sur les régions montagneuses et des
    précipitations mixtes sont signalées à plus de 1500 mètres. Le vent souffle sur
    les sommets des Carpates orientales à une vitesse de presque 100 km/h. Les
    températures maximales vont de 8 à 20 degrés. 16 degrés et du soleil à midi, à Bucarest.





  • Ajutoare pentru producătorii de alimente

    Ajutoare pentru producătorii de alimente

    Autorităţile române lucrează la un program de finanţare de peste 1 miliard de euro pentru susţinerea producătorilor români, în special din sectorul de procesare hrană. Sunt avuți în vedere procesatorii de carne de porc şi de pui, dar şi companiile de lactate, astfel încât să poată beneficia de costuri de producţie cât mai reduse. Anunţul a fost făcut de ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, în cadrul unei conferinţe.

    Să precizăm că, în ultimul timp, deşi importurile de produse alimentare au crescut într-un ritm mai redus decât exporturile, fabricile româneşti nu au putut acoperi deficitul comercial. Astfel, carnea, laptele, fructele şi legumele sunt produse cu cele mai mari deficite comerciale din sectorul alimentar. Or, referindu-se, de pildă, în mod particular, la sectorul suinelor, ministrul Finanţelor a subliniat că Statul va continua finanţarea prin programe consolidate, suplimentare celor din fonduri europene. Totodată, actualele măsuri guvernamentale vor fi completate de noi iniţiative de finanţare, adaptate mai bine nevoilor pieţei interne.

    România are o îndelungată tradiţie în această ramură zootehnică, însă, în prezent, este nevoită să importe carne de porc în valoare de sute de milioane euro anual. Dacă în urmă cu un deceniu, în țară se produceau peste 6 milioane de porci, astăzi unele ferme stau închise, pentru că nu au soluţii viabile de vânzare, iar abatoarele mici existente nu pot face faţă. Or, o soluţie ar reprezenta-o tocmai dezvoltarea, pe plan naţional, a unor unităţi de abatorizare de mare capacitate. Apoi, România, producătorul numărul 1 de porumb boabe din UE, ar putea să direcţioneze recolta în sectorul zootehnic naţional. Combaterea pestei porcine și programe de susţinere a activității de reproducţie – sunt, și ele, în atenția autorităților.


    Între timp, crescătorii – de această dată – de vaci de lapte cer decidenților să oprească importurile de lapte din Ucraina, Ungaria ori Polonia sau să reglementeze un preţ minim garantat pe care procesatorii să îl ofere pe litrul de lapte. Altfel, fermierii români sunt obligați să îşi vândă produsul la un preţ mai mic din cauza concurenţei şi se tem de faliment. Nici la ouă situația nu este mai bună! Numărul insuficient de ferme, gripa aviară care a închis multe dintre ele, dar şi scumpirea furajelor şi a energiei au făcut ca, în România, profitul producătorilor autohtoni de ouă să se reducă cu până la 30%, iar în magazine preţul unui ou să înregistreze o creştere mai mare decât în alte ţări ale Uniunii Europene. Și în acest caz, o parte din necesarul de consum este acoperit din importuri.


  • Parlament nimmt Tätigkeit wieder auf

    Parlament nimmt Tätigkeit wieder auf





    Im Vergleich zu den normalsterblichen Beschäftigten in der rumänischen Gesellschaft hatten die Politiker einen ungewöhnlich langen Urlaub über die Feiertage. Die Winterpause begann bereits vor Weihnachten, am 14. Dezember 2022, und wird erst am Mittwoch, dem 1. Februar 2023, enden. Somit kehren die Bukarester Senatoren und Abgeordneten zur ersten Parlamentssitzung des Jahres an die Arbeit zurück.



    Zu ihren Prioritäten gehören laut Presseberichten heikle Gesetzesentwürfe, wie der über die Spezialrenten, die das Gehalt während der aktiven Zeit nicht mehr übersteigen dürfen, oder Vorschläge zur Änderung des Bildungsgesetzes, über die sich die Parteien der Regierungskoalition PSD-PNL-UDMR noch nicht einigen konnten. Das Gesetz über die voruniversitären Bildungseinrichtungen und das Hochschulgesetz werden derzeit noch von den Bildungsexperten der drei Parteien analysiert.



    Beide Gesetze sind Teil des Projekts Bildungsstandort Rumänien“, das vor fast 10 Jahren von Staatschef Klaus Johannis ins Leben gerufen worden war und immer noch im Entwurfsstadium ist. Nach dem von den politischen Entscheidungsträgern festgelegten Zeitplan sollten die Gesetze im Februar von der Regierung verabschiedet werden und dann im März dem Parlament zur Debatte und anschlie‎ßenden Annahme vorgelegt werden. Doch darüber herrscht Uneinigkeit in der Koalition. Der PSD-Senator Vasile Dîncu erklärte kürzlich, er habe den Vorsitzenden der Sozialdemokraten, Marcel Ciolacu, gebeten, sich in der Koalition für die Verlängerung der Frist für die Vorlage der Bildungsgesetze stark zu machen, um weitere Konsultationen zu ermöglichen. Ionuț Stroe, der Sprecher der National-Liberalen Partei (PNL), die nach wie vor dem Staatspräsidenten nahe steht, besteht hingegen auf die Einhaltung des ursprünglichen Zeitplans.



    Ein weiterer Gesetzesentwurf, über den diskutiert und abgestimmt werden soll, betrifft die Dienstaltersrenten für verschiedene Nutznie‎ßer, darunter Richter und Staatsanwälte, Hilfskräfte der Gerichte und Militärangehörige. Im Vorfeld der Wahlen 2024 steht auch ein Gesetzentwurf über eine Frauenquote in der Politik zur Abstimmung im Parlament an; damit soll sichergestellt werden, dass mindestens ein Drittel der Kandidaten auf den Listen für die Parlaments- und Kommunalwahlen Frauen sind.



    Für Zoff in der Koalition könnte auch die geplante Rochade der Liberalen und Sozialdemokraten sorgen, d.h. die Rotation der Ministerpräsidenten und der Austausch von Ministerien zwischen den beiden Parteien. Laut Koalitionsprotokoll soll dieser Wechsel Ende Mai stattfinden, wenn der Sozialdemokrat Marcel Ciolacu den Liberalen Nicolae Ciucă als Regierungschef ablöst und der letztere den Vorsitz im Senat übernimmt, der zurzeit von seiner Parteikollegin Alina Gorghiu kommissarisch wahrgenommen wird. Die Liberalen bestehen darauf, dass das Protokoll buchstabengetreu eingehalten wird, während die Sozialdemokraten die Ressorts behalten möchten, in denen die bisherigen Amtsinhaber nach Auffassung der PSD gute Arbeit geleistet haben, so etwa Sorin Grindeanu im Verkehrsministerium oder Adrian Câciu im Finanzministerium.

  • Creaștiri cabaia mari PIB

    Creaștiri cabaia mari PIB

    Tru 2022, un an multu complicat la nivel global ditu perspectivă economică şi socială, ama şi di securitate și stabilitate, România nregistră ună creaştiri record a Produsului Intern Brut. Easti zborlu di 49 di miliardi di euro andicra di 2021, di la aproapea 240 la aproapea 290 di miliardi di euro, uidisitu cu Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză. Instituția estimează tră aestu an ună ayăliseari a creastirillei economiillei la 2,8%, di la 4,9 procente tru anlu precedentu și ună scădare semnificativă a ratei inflaţiillei la 8% până la inşita-a anlui, di la 16,4 procente tru 2022. Di asemenea, tru prognoza di iarnă, publicată joi, Comisia anticipează că expansiunea consumului ar urma să trucetinească la 2,4% di la 4,6 procente. Nica s’lugurseaşti, tră 2024, un avans a PIB di 4,8% şi ună inflaţie tru scădere semnificativă la 3,7%. Pritu aestă creaştiri a PIB tru 2022 – cari easti ma mari andicra di atea ditu atelli ditu soni doi ani ninti di anul 2022 cumulaţi – România alăxi turlia di motor economic, mea tricu di unu ayălisitu ditu perioada pandemiillei di COVID-19, la unu sustenabil, thimilliusitu pi stimuli economiţ, spuni ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El exighisi că, tru añilli precedenţă, gaeretea guvernamentală eara anvărliga di 2% ditu PIB, kiro tru cari tru 2022 efortul direct fu di 6% ditu PIB, la cari s’adavgă creditlu fiscal di 4,7%. Adrian Câciu cundille că tru modelu di creaştiri economică tru aesti ditu soni dauă trimestre “s’inversează niscănti zone di direcţie economică – creaştirea ahurheaşti tra s’anvărtuşeadză pi formarea brută di capital fix, aţea ţi easti primlu semnu că ahuhrimu s’intrămu tru dizvoltari sustenabilă, tru noima tru cari dezvoltarea s’faţi pi partea di investiţii ahâtu publiţi, câtu şi privati”.



    Ti rolu prioritar a investițiilor zbură și premierul Nicolae Ciucă, sumliniinda că avea ună activitate niacumtinată pi livelu a cafi unlui minister, pi livelu ali economie româneşti. “Şi, ia, spuni premierlu, avem aestă creaştiri di 49 di miliardi di euro cari nă asiguripseaşti că avem căbilea s’mutrimu cu pistipseari cătră mediul antreprenorial ditu România, să-lli dămu tut ţi easti ananghi aţea turlie tra s’poată si s’profileadză cât ma ghini emu tru văsilie, emu pi păzarea europeană, pi păzarea externă”. Pi ningă investitiili xeani, un rol important tră economia românească lu avu hairlatica ti amintari a fondurilor europene, cundille Nicolae Ciucă, anda adusi aminti că zburămu di 11,3 miliardi di euro intrate tru văsilie tru 2022 pritu aestu mecanism comunitar. Tră 2023 datele di la Comisia Naţională di Prognoză suntu, tut aşi, pozitivi nica spusi premierul. “Ma ştimu contextul economic tru cari analiştii şi specialiştii ditu domeniu zburăscu ti ună decelearari, ti ună scădeare a creastirii economice şi, nu di puţăne ori, să zbură ti intrarea tru recesiune tru anlu 2023, cu tuti aestea economia a Româniillei ari ună prognoză favorabilă, tru cari s’estimează că va s’avemu ună creastire di 2,8%”, adusi aminti Nicolae Ciucă.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Creștere semnificativă a PIB

    Creștere semnificativă a PIB

    În 2022, un an foarte complicat la nivel global din perspectivă economică şi socială, dar şi de securitate și stabilitate, România a înregistrat o creştere record a Produsului Intern Brut. Este vorba de 49 de miliarde de euro faţă de 2021, de la aproximativ 240 la aproape 290 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Instituția estimează pentru acest an o încetinire a creşterii economiei la 2,8%, de la 4,9 procente în anul precedent și o scădere semnificativă a ratei inflaţiei la 8% până la sfârşitul anului, de la 16,4 procente în 2022. De asemenea, în prognoza de iarnă, publicată joi, Comisia anticipează că expansiunea consumului ar urma să încetinească la 2,4% de la 4,6 procente. Se mai estimează apoi, pentru 2024, un avans al PIB de 4,8% şi o inflaţie în scădere semnificativă la 3,7%. Prin această creştere a PIB în 2022 – care este mai mare decât cea din ultimii doi ani înainte de anul 2022 cumulaţi – România a schimbat tipul de motor economic, trecând de la unul ‘lent’ din perioada pandemiei de COVID-19, la unul sustenabil, bazat pe stimuli economici, spune ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El a explicat că, în anii precedenţi, efortul guvernamental era în jur de 2% din PIB, în timp ce în 2022 efortul direct a fost de 6% din PIB, la care se adaugă creditul fiscal de 4,7%. Adrian Câciu a menţionat că în modelul de creştere economică din ultimele două trimestre se inversează nişte zone de direcţie economică – creşterea începe să se consolideze pe formarea brută de capital fix, ceea ce este primul semnal că începem să intrăm în dezvoltare sustenabilă, în sensul în care dezvoltarea se face pe parte de investiţii atât publice, cât şi private.

    La rolul prioritar al investițiilor s-a referit și premierul Nicolae Ciucă, subliniind că a existat o activitate susţinută la nivelul fiecărui minister, la nivelul economiei româneşti. Şi, iată, spune premierul, avem această creştere de 49 de miliarde de euro care ne asigură că avem posibilitatea să privim cu încredere către mediul antreprenorial din România, să îi acordăm tot ceea ce este necesar astfel încât să poată să se profileze cât mai bine atât în ţară, cât şi pe piaţa europeană, pe piaţa externă. Alături de investițiile străine, un rol important pentru economia românească l-a avut eficiența absorbției fondurilor europene, a mai punctat Nicolae Ciucă, amintind că vorbim de 11,3 miliarde de euro intrate în țară în 2022 prin acest mecanism comunitar. Pentru 2023 datele de la Comisia Naţională de Prognoză sunt, de asemenea, pozitive, a mai spus premierul. Ținând cont de contextul economic în care analiştii şi specialiştii din domeniu discută de o decelerare, de o scădere a creşterii economice şi, nu de puţine ori, s-a vorbit despre intrarea în recesiune în anul 2023, totuşi economia României are o prognoză favorabilă, în care se estimează că vom avea o creştere de 2,8%, a amintit Nicolae Ciucă.


  • Ună noauă rectificare bugetară

    Ună noauă rectificare bugetară

    Guvernul di la București aprobă, aieri, a doaua și ultima rectificare bugetară di anulu aestu. Pâradzâli acoapiră hărgile obligatorii, ţeale di bună funcţionare a tutulor instituţiilor a statului până la finalul al iştui an, hărgile di asistenţă suţială, precum și plata a ndrepturilor salariale. Totunaoară, fură redistribuite fonduri tră programile derulate la nivelul a ordonatorilor principali di credite/împromuturi, cu impactu/efectu în economie şi tru agiutarea a populaţilei şi a companiilor. Totunăoară, si asiguripseaşte finanţare tră acordarea a unui agiutor di stat a producătorilor agricoli ţi au înhiinţată culturi în toamna anului 2021, ama care fură afectate/avură zimie di seaţita/xerea pedologică. Nu fură agărşite niţe fondurile necesare tră derularea a proiectilor europeane. Ţeli mai mulţă păradz lia ministerile a Finanţilor, Lucrului, Agriculturălei şi Economiilei. Mai puțâne fonduri mergu, pi di altă parte, la ministerile a Energhiilei, di Interne, a Sănătatilei şi a Transporturilor. Conform a prognozălei macroeconomică di toamnă care sta/care şed la baza rectificarilei, veniturile di pâradz a statului au crescută cu 500 di milioane di lei (echivalentul a aproximativ 100 de milioane di euro), tut aşi, ama, şi hărgile. Deficitulu bugetar si mențâne la 80,1 miliarde di lei (circa 16 miliarde di euro), şi scădzu nâheamă, ca procentu în PIB, di la 5,84 la 5,74%. Ministrulu a Finanților, Adrian Câciu, mai precizăa:


    ʺAclo iu fu necesar să suplimentăm sume di pâradz avem suplimentată, aclo iunde nu s-au realizată angajamentile pi care ordonatorili di credite şi le-au loată prin anumite capitole bugetare fu ananghe să faţim restructurări di hărge. Nu si ţânu isape di criteriul politic în niţeun caz.ʺ


    Pe di altă parte, premierulu Nicolae Ciucă spune că instituțiile di evaluare europeane spun că România înreghistră creaștire economică și pi al treilea trimestru al iştui an și că nu exiistă premize tră intrarea într-ună recesiune economică:


    ʺSigura, him foarte realiști, depindem foarte multu di tot ţi înseamnă contextul economic și partenerili a noștri economiţ. Ună parte di aeste probleme va afecteadză și economia românească. Di aţea aformie, avem nevolie în continuare de misuri și decizii prin care să continuăm să agiutăm investițiile, di prudență, di echilibru.ʺ


    Nu va hibă agărşiţ, ama, niţe românili vulnerabili. În vizită în țară, premierulu Ciucă are anunţată că Guvernul va alocă întră 800 şi 900 de milioane di euro, din fonduri europeane, aluştor persoane, tra să li agiuută să treacă cu ghine piste aestă iarnă, ama şi piste iarna vinitoare. Păradzâli va hibă acordaț ca agiutor tră pentru plata a energhiilei, a aghentului termic și a leamnelor di foc/tră îngăldzare.


    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • O nouă rectificare bugetară

    O nouă rectificare bugetară

    Guvernul
    de la București a aprobat, joi, a doua și ultima rectificare bugetară din acest
    an. Banii acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionarea tuturor instituţiilor statului până la
    finalul acestui an, cheltuielile de asistenţă socială, precum și plata
    drepturilor salariale.

    De asemenea, au fost redistribuite fonduri pentru
    programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, cu impact
    în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor. Totodată, se asigură
    finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au
    înfiinţat culturi în toamna anului 2021, dar care au fost afectate de seceta
    pedologică. Nu au fost uitate nici fondurile necesare pentru derularea
    proiectelor europene. Cei mai mulţi bani primesc ministerele Finanţelor,
    Muncii, Agriculturii şi Economiei. Mai puține fonduri merg, în schimb, la
    ministerele Energiei, de Interne, Sănătăţii şi al Transporturilor.

    Conform
    prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, veniturile
    statului au crescut cu 500 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 100
    de milioane de euro), la fel, însă, şi cheltuielile. Deficitul bugetar se
    menține la 80,1 miliarde de lei (circa 16 miliarde de euro), diminuându-se
    ușor, ca procent în PIB, de la 5,84 la 5,74%.

    Ministrul Finanțelor, Adrian
    Câciu, a mai precizat: ʺAcolo unde a fost necesar să suplimentăm
    sume de bani am suplimentat, acolo unde nu s-au realizat angajamentele pe care
    ordonatorii de credite şi le-au luat prin anumite capitole bugetare a trebuit
    să facem restructurări de cheltuieli. Nu s-a ţinut cont de criteriul politic în
    niciun caz.ʺ

    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă spune că
    instituțiile de evaluare europene arată că România a înregistrat creștere
    economică și pe cel de-al treilea trimestru al acestui an și că nu există
    premize pentru intrarea într-o recesiune economică:

    ʺSigur, suntem foarte
    realiști, depindem foarte mult de tot ceea ce înseamnă contextul economic și
    partenerii noștri economici. O parte dintre aceste probleme vor afecta și
    economia românească. De aceea, avem nevoie în continuare de măsuri și decizii
    prin care să continuăm să sprijinim investițiile, de prudență, de echilibru.ʺ


    Nu vor fi uitați, însă, nici românii vulnerabili. În vizită în țară, premierul
    Ciucă a anunţat că Guvernul va aloca între 800 şi 900 de milioane de euro, din
    fonduri europene, acestor persoane, pentru a le ajuta să treacă cu bine peste
    această iarnă, dar şi peste iarna viitoare. Banii vor fi acordați ca sprijin pentru plata energiei, a agentului
    termic și a lemnelor de foc.


  • Un nouveau collectif budgétaire

    Un nouveau collectif budgétaire




    Le
    Gouvernement roumain a approuvé jeudi la seconde loi de finances rectificative
    de l’année. Celle-ci couvrira les dépenses obligatoires, tout comme celles censées
    permettre le bon fonctionnement de toutes les institutions publiques d’ici la
    fin de l’année, les dépenses de la Sécurité sociale et les droits salariaux des
    Roumains. Le collectif budgétaire permettra aussi le versement des fonds
    supplémentaires aux programmes déroulés par les principaux ordonnateurs de crédits au bénéfice de l’économie
    nationale, des consommateurs roumains et des entreprises. Au terme de cette deuxième
    loi de finances rectificative de l’année , l’Etat versera des aides aux
    fermiers dont les récoltes entamées en automne 2021 ont été détruites par la
    sécheresse pédologique. Le nouveau collectif budgétaire permettra aussi aux
    ministères des Finances, du Travail, de l’Agriculture et de l’Economie de se
    voir attribuer des fonds supplémentaires, tandis que d’autres ministères tels
    celui de l’Energie, des Affaires Intérieures, de la Santé et des Transports se
    verront allouer des enveloppes diminuées. La nouvelle loi rectificative prévoit
    aussi des fonds nécessaires au bon déroulement des projets européens.


    Au
    terme des prévisions macroéconomiques de cet automne sur lesquelles repose l’actuel
    collectif budgétaire, les recettes publiques, tout comme les dépenses, ont
    connu une majoration de 500 millions de lei, soit une centaine de milliers d’euros.
    Le déficit budgétaire se maintient à 80,1 milliards de lei, soit 16 milliards d’euros
    ce qui a entraîné une légère diminution du PIB de 5,84% à 5,74%. Le ministre
    des Finances, AdrianCâciu précise:


    Là où l’on a considéré nécessaire de
    supplémenter les fonds, on l’a fait. En revanche, là où les ordonnateurs de
    crédits ne sont pas arrivés à respecter les engagements assumés, on a été
    obligé de repenser les dépenses. A aucun moment la couleur politique n’a
    représentée un critère.


    Pour
    sa part, le premier ministre, Nicolae Ciuca, affirme que les statistiques européennes
    attribuent à la Roumanie une croissance économique au troisième trimestre de l’année
    aussi et donc, selon les chiffres, le pays ne risque pas d’entrer en récession
    économique. Nicolae Ciuca:


    Bien
    sûr, on reste très réaliste et donc, on sait que le pays dépend énormément de
    ses partenaires éconopmiques et du contexte actuel. Une partie des problèmes
    auxquels l’humanité se confronte actuellement porteront certainement atteinte à
    l’économie nationale. Voilà pourquoi, on continue d’avoir besoin de mesures et
    de décisions censées nous permettre la poursuite des investissements, tout en
    restant prudents et équilibrés.


    Les
    consommateurs vulnérables ne seront pas délaissés. En visite en Roumanie, le
    premier ministre Ciuca a annoncé que son gouvernement versera entre 800 et 900
    millions d’euros de fonds européens aux familles en situation de vulnérabilité
    pour les aider à faire face aux deux prochains hivers. L’argent sera attribué
    sous forme de coupons et servira au paiement des factures d’électricité, de
    chauffage et de bois de chauffage.



  • Nachrichten 16.11.2022

    Nachrichten 16.11.2022

    Die Regierung in Bukarest wird am Donnerstag die letzte Haushaltskorrektur für dieses Jahr verabschieden. Finanzminister Adrian Câciu erklärte, dass sowohl die Einnahmen als auch die Ausgaben des Haushalts um mehr als 520 Millionen Lei höher sind. Ziel sei es, das Haushaltsdefizit von 5,84 auf 5,74 % des Bruttoinlandsprodukts zu senken und es bei einem Nominalwert von knapp über 80 Mrd. Lei zu halten. Adrian Câciu erklärte, dass die Berichtigung nach dem Prinzip der Zuweisung zusätzlicher Mittel erfolgt sei, um die Priorität der obligatorischen Ausgaben zu gewährleisten.



    Wir haben keine Anzeichen dafür, dass Russland einen gezielten Angriff auf die NATO vorbereitet – sagte Allianz-Generalsekretär Jens Stoltenberg am Mittwoch nach einer NATO-Sondersitzung, die nach dem Abschuss einer Rakete, bei dem zwei Menschen auf polnischem Gebiet getötet wurden, einberufen wurde. Dem Beamten zufolge ereignete sich die Explosion am Dienstag, nachdem Russland einen massiven Raketenangriff auf die Ukraine gestartet hatte. Seit dem Beginn des illegalen Krieges Russlands in der Ukraine hat die NATO ihre Wachsamkeit an unserer Ostflanke erhöht. Wir beobachten die Situation kontinuierlich – fügte Jens Stoltenberg hinzu. Aus Bukarest schrieb Präsident Klaus Iohannis in einem sozialen Netzwerk, dass Rumänien angesichts der beunruhigenden Nachrichten über die Explosionen auf seinem Territorium in voller Solidarität mit seinem Freund und Verbündeten Polen steht. Die Regierung in Bukarest gab ebenfalls eine Pressemitteilung heraus, in der sie erklärte, sie stehe in Kontakt mit ihren Verbündeten und analysiere die durch den Raketeneinschlag auf polnischem Gebiet entstandene Situation. Der Vorfall in Polen zeige, wie schwierig die Sicherheitslage sei, aber es müsse Klarheit über die Umstände herrschen, unter denen sich der Vorfall ereignet habe, und in diesem Fall gebe es keinen Raum für Spekulationen, betonte Außenminister Bogdan Aurescu. Der rumänische Chef des Verteidigungsstabs, General Daniel Petrescu, sprach mit seinem polnischen Amtskollegen, General Rajmund Andrzejczak. Wir sind in Kontakt und informieren uns gegenseitig. Die rumänische Armee ist weiterhin solidarisch mit der polnischen Armee und unterstützt die Bemühungen der polnischen Kameraden, nach der Klärung des Vorfalls die notwendigen verbündeten Maßnahmen zu ergreifen, schrieb General Petrescu auf seiner Facebook-Seite.



    In verschiedenen Gebieten der Moldaurepublik ist es zu mehreren Stromausfällen gekommen, nachdem russische Bomben auf Energieinfrastrukturen im Nachbarland Ukraine abgefeuert worden waren, wie die moldauischen Behörden mitteilten. Der moldauische Minister für Infrastruktur und Entwicklung, Andrei Spînu, erklärte, das nationale Stromnetz sei nicht beschädigt, sondern aus Sicherheitsgründen automatisch abgeschaltet worden.



    Der zweite Konvoi französischer Militärausrüstung, bestehend aus einer Kompanie Leclerc-Panzer, traf am Mittwoch im Kreis Brasov (Mitte) ein. Die militärische Ausrüstung ist am 14. November in Rumänien eingetroffen und soll die technischen Mittel der in Cincu stationierten NATO –Kampfgruppe ergänzen. Der erste Konvoi mit französischem Militärgerät, bestehend aus gepanzerten Mannschaftstransportern, traf am 23. Oktober in Rumänien ein. Der NATO-Gefechtsverband in Rumänien wurde im Mai durch die Umwandlung der multinationalen verbündeten Elemente der im Land stationierten NATO-Reaktionskräfte gebildet. Die Kampfgruppe trägt zum Ausbau der militärischen Zusammenarbeit Rumäniens mit Frankreich und damit zur Stärkung der Sicherheit des euro-atlantischen Raums an der Ostflanke bei.



    Rumänien verzeichnete im dritten Quartal des laufenden Jahres ein Wachstum von 1,3% im Vergleich zum Vorquartal und von 4,7% im Vergleich zum dritten Quartal 2021, wie das Nationale Statistikinstitut berichtete. Dies ist das signifikanteste Wirtschaftswachstum in der EU im Vergleich zum Vorquartal. Dennoch korrigierte das NSI sowohl das Wachstum im ersten Quartal des laufenden Jahres als auch das Wachstum im zweiten Quartal im Vergleich zum gleichen Zeitraum des Vorjahres nach unten.



    Das rumänische Handballnationalteam der Frauen trifft am Mittwoch in Skopje im letzten Spiel der zweiten Hauptgruppe der Europameisterschaft auf die Auswahl Deutschlands. Die EHF Euro 2022 findet in Slowenien, Nordmazedonien und Montenegro statt. Am Dienstag verloren die Rumäninnen ihr Spiel gegen Montenegro mit einem knappen Ergebnis von 34:35. Für den Einzug ins Halbfinale reichte es damit nicht. Rumänien hat bislang mit einer einzigen Ausnahme (2006) an allen bisherigen Ausgaben der Hanball-Europameisterschaft teilgenommen. Das beste Ergebnis der Nationalauswahl war 2010, als die Rumäninnen Bronze gewannen. Bei der letzten Ausgabe des Wettbewerbs im Jahr 2020 belegte Rumänien den 12 Platz.



    In Rumänien sind die Temperaturen etwas höher, als in dieserJahresperiode zu erwarten, insbesondere in den südlichen Regionen. Der Himmel ist wechselhaft bis bedeckt, vereinzelte Regenfälle werden im Westen, Norden und der Mitte des Landes gemeldet. Im Hochland fallen gemischte Niederschläge. Die Höchsttemperaturen liegen heute zwischen 7 und 16 Grad. Gegen Mittag wurden in Bukarest 8 Grad Celsius gemessen.

  • Sozialmaßnahmen: Regierung führt Schonfrist für Bankkredite und Lebensmittel-Chipkarten ein

    Sozialmaßnahmen: Regierung führt Schonfrist für Bankkredite und Lebensmittel-Chipkarten ein



    Am gestrigen Mittwoch hat die Exekutive eine Verordnung zur Umschuldung von Bankkrediten verabschiedet. Die Raten der Schuldner können für maximal 9 Monate gestundet werden, wobei die in Frage kommenden natürlichen und juristischen Personen nachweisen müssen, dass ihre monatlichen Ausgaben um mindestens 25 % gestiegen sind. Die Entscheidung der Regierung folgt auf einen steilen Anstieg der Inflation und einen Rückgang der Kaufkraft der Bürger. Von der Ma‎ßnahme sollen insbesondere Menschen profitieren, die einen von der Regierung mitfinanzierten Wohnungskredit bis zum 30. April aufgenommen haben. Die teilweise Finanzierung von Wohnungskrediten für die Bevölkerung haben sich bisher mehrere Regierungen auf die Fahne geschrieben, die Aufnahme von günstigeren Krediten wurde durch Bezeichnungen wie Mein erstes Haus“ oder Mein neues Haus“ umschrieben. Über den genauen Zeitraum der Stundung, der einen bis maximal neun Monate betragen kann, entscheidet letztendlich der Gläubiger, in diesem Fall also die jeweilige Bank.



    Die Umschuldung der Bankkredite wird allerdings selbst in den Reihen der Regierung nicht von allen Amtsträgern befürwortet. Bezeichnenderweise zeigte sich gerade der sozialdemokratische Finanzminister Adrian Câciu am wenigsten begeistert von der Ma‎ßnahme und empfahl stattdessen die rechtzeitige Rückzahlung der Kredite sowie feste Zinsen für Bankdarlehen. Denn unter den derzeitigen Bedingungen müssten die Schuldner letztendlich sowohl die aufgeschobenen Kreditraten als auch die angehäuften Zinsen zurückzahlen, so Finanzminister Câciu.



    Der Minister scheint gar nicht mal im Unrecht zu sein, denn seit geraumer Zeit steigt der rumänische Interbankenzinssatz ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate), anhand dessen die Kosten der Kredite berechnet werden, kontinuierlich an. Beispielsweise liegt der vierteljährlich neuberechnete Zinssatz für Konsumkredite aktuell bei 7,71% im Jahr. Höher lag er nur noch 2010, als er den Rekordwert von 7,81% erreichte. Auch der halbjährig berechnete Zinssatz für Hypothekarkredite in der Landeswährung hat mittlerweile 7,83% erreicht.



    In der gestrigen Regierungssitzung wurde ferner auch die Bereitstellung von Soforthilfe für benachteiligte und sozial bedürftige Menschen beschlossen. Das Kabinett möchte rund 200.000 EURO aufwenden, um Familien und Einzelpersonen zu unterstützen, die durch Brände, Überschwemmungen oder gesundheitliche Probleme in Not geraten sind. Konkret sollen Bedürftige bis Jahresende jeden zweiten Monat umgerechnet 50 Euro pro Person für den Erwerb von Lebensmitellen ausgezahlt bekommen. Die Auszahlung erfolgt auf den Bankkarten ähnlichen Chipkarten, die das Ministerium für Europäische Projekte und Investitionen herausgibt und durch die Rumänische Post an die Nutznie‎ßer verschickt werden sollen. Insgesamt 2,5 Mio. Chipkarten dieser Art sollen bereitstehen, ihre Gültigkeit nach der ersten Aufladung beträgt 12 Monate.



    Finanzminister Adrian Câciu gab auch eine Aufstockung der Renten bekannt, die Anfang des kommenden Jahres in Kraft treten soll. Noch ist allerdings nicht klar, wie hoch die Aufstockung ausfallen wird, und auch in der Koalition und selbst in der Partei des Finanzministers ist man sich darüber noch nicht einig. Beispielsweise räumte PSD-Chef Marcel Ciolacu ein, dass man sich noch darauf einigen müsse, ob alle Renten erhöht werden oder nur die Mindestrenten- oder Geringrentenempfänger von der Ma‎ßnahme profitieren sollen. Laut Angaben des Rumänischen Arbeitsministeriums gab es Ende März in Rumänien insgesamt mehr als 4,8 Mio. Rentner.

  • Incontro del ministro delle Finanze con l’ambasciatore d’Italia a Bucarest

    Incontro del ministro delle Finanze con l’ambasciatore d’Italia a Bucarest

    La cooperazione bilaterale nel campo economico e le prospettive di nuovi investimenti italiani in Romania sono stati i temi affrontati oggi a Bucarest dal ministro delle Finanze, Adrian Câciu, e l’ambasciatore d’Italia, Alfredo Durante Mangoni. L’incontro si è svolto alla sede del Ministero delle Finanze romeno, il quale ricorda in un comunicato che l’Italia si piazza al secondo posto nella classifica degli investitori stranieri in Romania, mentre l’interscambio ha raggiunto lo scorso anno i 16,54 miliardi di euro, il massimo nella storia delle relazioni romeno-italiane.

    La Romania ha registrato una crescita economica significativa nei primi tre mesi del corrente anno, nonostante il contesto geopolitico complicato e la salita dell’inflazione. La guerra in Ucraina ha un impatto negativo sulle prospettive di crescita economica a livello mondiale, perciò servono misure eccezionali a sostegno della popolazione e dell’imprenditoria, precisa ancora il comunicato. In tal senso, il ministro delle Finanze ha presentato le recenti misure approvate dal Governo tramite il pacchetto Sostegno per la Romania, nonchè i programmi IMM Prod – per l’industrializzazione dell’economia, Rural Invest – destinato al finanziamento degli affari negli ambienti rurali, Garant Construct – per il settore dell’edilizia e Innovation – per invenzioni e innovazioni.

    Dopo l’ingresso nell’Unione Euroopea, la Romania è diventata una destinazione attraente per gli investimenti stranieri grazie al fatto che le norme comunitarie consentono la concessione di aiuti di stato ad un livello superiore rispetto ad altri Paesi della regione, il che, accanto alla posizione geopolitica strategica, la qualità della manodopera e la prevedibilità dell’ambiente d’affari, hanno rappresentato vantaggi competitivi importanti. Il Ministero delle Finanze è sempre stato un appoggio affidabile per gli investitori italiani. Finora, 13 compagnie ad azionariato italiano hanno beneficiato di un aiuto di stato di circa 165 milioni di euro, sono stati creati quasi 5.700 nuovi posti di lavoro, e gli investimenti sono ammontati a 547 milioni di euro, ha sottolineato il ministro delle Finanze, citato dal comunicato.

    Un altro tema discusso dal ministro Adrian Câciu con l’ambasciatore Alfredo Durante Mangoni ha interessato i progressi compiuti dal nostro Paese nel processo di adesione all’Organizzazione per la Cooperazione e lo Sviluppo Economico (OCSE). Passati in rassegna aspetti riguardanti le evoluzioni nel campo delle finanze pubbliche, la digitalizzazione dell’amministrazione fiscale, l’implementazione efficiente degli investimenti pubblici e la governance delle compagnie statali.

    Il Ministero delle Finanze svolge un ruolo importante nell’adesione della Romania al club d’élite dei paesi membri dell’OCSE, il più importante obiettivo politico e strategico. In questo momento, stiamo lavorando alla road map e speriamo di contare sul sostegno dell’Italia, uno dei Paesi fondatori della prestigiosa organizzazione economica, ha precisato Adrian Câciu.

    Il ministro delle Finanze e l’ambasciatore d’Italia hanno avuto anche uno scambio di vedute sulle sfide e sui progetti inclusi nei Piani Nazionali di Ripresa e Resilienza, nonchè sulle potenziali collaborazioni nel settore, indica inoltre il comunicato.

  • 03.05.2022 (mise à jour)

    03.05.2022 (mise à jour)

    Gaz – Signature mardi, des documents par lesquels la compagnie
    roumaine d’Etat Romgaz a racheté les actifs de la société américaine Exxon
    Mobile pour l’exploitation des gisements de gaz naturel en mer Noire, dans 50%
    du périmètre roumain Neptun Deep. A cette occasion, le premier ministre
    roumain, Nicolae Ciuca, a déclaré que l’exploitation dans le périmètre Neptun
    Deep commencerait fin 2026, début 2027 au plus tôt et que les quantités de gaz
    extraites suffiront pour répondre aux nécessités d’autres pays de la région et
    de l’UE. Le périmètre de la Mer Noire dont il est question devrait contenir
    environ 100 milliards de mètres cubes de gaz, Exxon Mobile détenant la moitié
    des droits d’exploitation, le reste appartenant aux Autrichiens d’OMV Petrom.
    La transaction de mardi a coûté la Roumanie plus d’un milliard de dollars.
    Toutefois, avant de démarrer l’extraction du gaz en mer Noire, les
    investisseurs attendent que la loi off-shore soit modifiée. Celle-ci est
    désormais soumise au débat des commissions spécialisées du Sénat de Bucarest. Les principales modifications de cet
    acte normatif adopté il y a 4 ans déjà, sont une taxation réduite pour
    l’exploitation gazière en mer Noire et des gisements terrestres de grande
    profondeur et la suppression des restrictions pour l’établissement des prix. L’Etat
    et les entreprises de Roumanie pourront acheter prioritairement le gaz
    exploité, et le surplus sera exporté.Le projet prévoit que 60 % du
    bénéfice obtenu suite à l’exploitation du gaz revienne à l’Etat, et 40 % aux
    investisseurs.


    Parlement – Le Parlement de Bucarest a dissout
    mardi les groupes d’amitiés avec la Russie et le Bélarus et a remplacé à la
    tête du groupe Pro-Amérique le social-démocrate, Marcel Ciolacu, par l’ancien
    chef de file libéral, Ludovic Orban. Les sénateurs et les députés de Bucarest
    ont pris note des informations transmises par le chef de l’Etat, au sujet de la
    participation des militaires roumains à des missions extérieures de la Roumanie
    et du déploiement des contingents étrangers en Roumanie, dans le contexte d’un
    renforcement de la présence russe dans le voisinage de l’Ukraine et dans la
    région de la Mer Noire. Le plénum du Parlement a également adopté les projets
    de loi de mise en place de deux commissions, une commune et permanente dans le
    domaine de la sécurité nationale et une autre spéciale, pour le contrôle
    parlementaire spécialisé de l’Europol.

    CCR – La Chambre des
    députés a élu mardi, l’actuel procureur adjoint, Bogdan Licu, proposé par le
    Parti Social-Démocrate, aux fonctions de juge à la Cour Constitutionnelle. Quant
    au Sénat, celui-ci a élu Iulia Scântei, proposée par le PNL et à la tête de la
    Commission juridique du Sénat, aux fonctions de juge de la même Cour. Les deux vont
    remplacer le président de la CCR, Valer Dorneanu et la juge, Mona Pivniceru
    dont les mandats expirent en juin. Au terme de la loi, les nouveaux juges
    doivent êtres désignés au moins 30 jours avant que ces mandats n’expirent. A noter
    que la CCR est formée de 9 juges dont les mandats sont de 9 ans. Trois d’entre
    eux sont nommés par la Chambre des députés, 3 – par le Sénat et les 3 autres -
    par le chef de l’Etat. Un tiers des membres de la Cour est renouvelé tous les
    trois ans.


    Prévisions – La Commission nationale de stratégie et de prévisions de
    Bucarest a révisé à la baisse à 2,9% ses estimations de croissance de
    l’économie roumaine pour cette année, alors que ses précédentes évaluations tablaient
    sur une croissance de 4,3%. La multiplication des chocs – contexte
    géopolitique, majorations successives des tarifs énergétiques et perturbations
    dans les chaines mondiales d’approvisionnement – tout cela accentue les risques
    et les incertitudes concernant l’économie. Le FMI estimait récemment une
    avancée de 2,2% de l’économie roumaine pour 2022, alors qu’en automne dernier il
    tablait sur 4,8%. A son tour, la Banque mondiale a indiqué une progression même
    plus modeste du PIB de la Roumanie de seulement 1,9%.










    Réfugiés – Dans une lettre officielle adressée à la Commission
    européenne, le ministre roumain des Finances, Adrian Câciu et ses homologues
    européens ont demandé une aide financière supplémentaire censée permettre une
    meilleure gestion des effets de la guerre en Ukraine. L’annonce a été faite
    mardi, par le responsable roumain, sur sa page Facebook. Dans ce document, les
    ministres européens réclament un plus de flexibilité de la construction
    budgétaire pluriannuelle afin de permettre le transfert de fonds
    supplémentaires aux pays confrontés à un flux massif de réfugiés ukrainiens. Selon
    Adrian Câciu, la Roumanie voudrait bien pouvoir accueillir des centaines de
    milliers d’Ukrainiens, mais elle commence à avoir des difficultés quant aux
    chaînes de distribution, tout en étant impactée par la crise énergétique. Lundi,
    6 747 ressortissants ukrainiens ont franchi les frontières de la Roumanie, de
    11,7% de moins que la veille. Somme toute, depuis le début de la guerre en
    Ukraine voisine, plus de 843 000 réfugiés sont arrivés sur le territoire
    roumain, la plupart l’ayant uniquement transité pour se rendre en Europe
    Occidentale.





















    Journalisme – La Roumanie bénéficie
    d’un paysage médiatique varié et relativement pluriel, avec des investigations à
    fort impact public, mais la pression des patrons, le manque de transparence
    dans le financement et les difficultés du marché touchent à la crédibilité des informations. C’est ce que constate le
    rapport 2022 de l’organisation Reporters sans Frontières sur la liberté des
    médias au niveau mondial. La Roumanie se classe 56e parmi les 180
    pays pris en considération, après avoir perdu 8 positions depuis l’année
    dernière. C’est la Norvège qui domine pour la 6e année consécutive
    le classement de la liberté de la presse, suivie par le Danemark et la Suède.
    En queue de peloton on retrouve toujours la Chine, le Myanmar, le Turkménistan,
    l’Iran, l’Erythrée et la Corée du Nord. Dans un message transmis mardi, à
    l’occasion de la journée mondiale de la liberté de la presse, le premier ministre
    roumain, Nicolae Ciuca s’est dit persuadé que la démocratie ne serait pas
    possible en l’absence d’une presse libre, alors que le droit des journalistes
    de faire leur métier doit rester intangible.






    Décrets
    – Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a signé mardi les décrets pour la
    nomination de Marcel Bolos, à la tête du Ministère des Investissements et des
    Projets européens et de Sebastian Burduja, à la tête du Ministère de la
    Recherche, de l’Innovation et de la Numérisation. Soutenu par le PNL, Marcel Boloș a été déjà ministre de la
    numérisation en janvier, après la démission de Florin Roman, ministre par
    intérim des Projets européens, et ministre des Fonds européens entre novembre
    2019 et décembre 2020. Quant au libéral, Sebastian Burduja, celui-ci est
    vice-président de la Commission pour le budget, les finances et les banques de
    la Chambre des députés et président de la filiale du PNL du 1er
    arrondissement de la capitale. Ancien secrétaire d’Etat au Ministère des
    Finances publiques en 2019, il a un DNL de la part de l’Université Stanford, un
    diplôme de master offert par l’Université Harvard et un doctorat en économie
    auprès de l’Académie de Sciences économiques de Bucarest.




    Météo – En Roumanie, il fera doux
    dans les 24 prochaines heures. Des phénomènes orageux seront signalés mercredi,
    dans l’ouest et le nord du territoire, tandis que dans le sud et le sud-est,
    les températures seront plutôt élevées. Mercredi, les températures maximales
    iront de 15 à 23 degrés. 22 degrés et du soleil, mercredi, à Bucarest.