Radio România Internațional

Tag: Adrian Cuculis

  • Împrumutul bancar, norme europene

    Împrumutul bancar, norme europene

    Directiva Comisiei
    Europene spune că statele trebuie să se asigure că există o informare
    corespunzătoare a consumatorilor înainte de accesarea unui credit şi că aceştia
    au la dispoziţie cel puţin 7 zile pentru a se hotărî dacă semnează sau nu
    contractul. Modul de prezentare a informaţiilor trebuie să fie standardizat,
    astfel încât acestea să fie uşor comparabile de la bancă la bancă, şi
    consumatorul să poată lua mai uşor o decizie. Într-o formă similară, această
    prevedere ca şi altele au fost adoptate de legiuitorul român în textul unor ordonanţe de urgenţă.



    Legiuitorii naţionali
    trebuie să se asigure şi că băncile fac o evaluare temeincă a capacităţii
    clienţilor de a-şi achita ratele la credit. Cum se apilcă aceste norme
    europene în contractele de credit din
    România ne explica avocatul Adrian Cuculis:


  • Împrumutul bancar-norme europene

    Împrumutul bancar-norme europene

    La nivelul UE sunt reglementate o serie de norme privind contractele de credite ipotecare. Parlamentul European, forul legislativ al UE a avut in vedere omogenizarea condiţiilor în care creditele pentru locuinţe sunt acordate populaţiei la nivelul Uniunii Europene şi oferirea unei protectii sporite consumatorilor.




    Directiva Comisiei
    Europene spune că statele trebuie să se asigure că există o informare
    corespunzătoare a consumatorilor înainte de accesarea unui credit şi că aceştia
    au la dispoziţie cel puţin 7 zile pentru a se hotărî dacă semnează sau nu
    contractul. Modul de prezentare a informaţiilor trebuie să fie standardizat,
    astfel încât acestea să fie uşor comparabile de la bancă la bancă, şi
    consumatorul să poată lua mai uşor o decizie. Într-o formă similară, această
    prevedere ca şi altele au fost adoptate de legiuitorul român în textul unor ordonanţe de urgenţă.


    Legiuitorii naţionali
    trebuie să se asigure şi că băncile fac o evaluare temeincă a capacităţii
    clienţilor de a-şi achita ratele la credit. Cum se apilca aceste norme
    europene in contractele de credit din
    Romania ne explica avocatul Adrian Cuculis: Din
    2016 a intrat in vigoare o directiva transpusa in legislatia romaneasca si pana
    si aici ne dam seama cat de slab suntem pregatiti din punct de vedere al
    protectiei consumatorului pentru ca noi intotdeauna avem acest dar, Romania are
    acest dar , prin organele de specialitate , respectiv prin legiuitir prin Parlament , prin Guvern de a implementa
    aproape de termenul de infringement orice dispozitie a UE. Si in cazul acesta al
    imprumuturilor de consum, al imprumuturilor ipotecare, Romania a implementat
    peste termenul de infringement Directiva europeana care a fost transpusa prin
    Ordonanta 52/2016 si in ea se aduc niste completari esentiale cel putin in
    materie de imprumut de consumatie. Imprumutatul nu poate fi executat silit pe
    bunurile imobiliare pe care le are, chiar daca trebuie facuta diferenta asta
    exista imprumut de consumatie cu ipoteca si exista imprumut de consumatie fara
    ipoteca. Ordonanta 52 permite imprumutatului o perioada de 6 luni de zile sa isi
    valorifice bunul respectiv in asa fel incat sa nu ii fie vandut la 30% din
    pretul de evaluare.In momentul in care ipotetic nu iti mai poti plati
    imprumutul si incepe executatrea silita , multi au impresia ca daca nu ai o
    ipoteca pusa pe un anumit bun, bunurile pe care le ai in patrimoniul tau nu pot
    fi executate silit. Executarea silita se intinde practic catre toate bunurile pe
    care le ai. Exista trei forme de executare silita :popirea , primul apanaj pe
    care il foloseste orice fel de creditor , executarea silita imobiliara, cea mai
    de interes pentru ca se pot recupera banii destul de repede si inca o executare
    silita mobiliara adica a bunurilor ce se afla in imobilul respectiv.orice fel
    de contract incheiat cu consumatorul trebuie sa fie negociat, daca nu e negociat
    intra sub incidenta si sub sfera unor clauze de natura abuziva .


  • Telemunca în România şi în Uniunea Europeană

    Telemunca în România şi în Uniunea Europeană

    Recent in
    Romania a fost reglementata telemunca, reprezentand munca la
    distanta prin mijloace informatice    . La nivelul UE telemunca s-a
    reglementat din anul 2002.     In acest context, s-a urmarit modernizarea relatiilor de munca,
    incluzand stabilirea unor moduri de lucru flexibile cu scopul de a creste productivitatea
    si competitivitatea intreprinderilor, dar si de a imbunatati calitatea
    locurilor de munca. Drept urmare, Comisia Europeana a invitat partenerii
    sociali de la nivelul Uniunii Europene sa inceapa negocierile cu privire la
    telemunca, negocieri ce au demarat pe 20 septembrie 2001 si s-au finalizat pe
    16 iulie 2002 odata cu semnarea Acordului Cadru asupra Telemuncii . In
    majoritatea statelor membre, cum ar fi Franta, Belgia, Luxemburg, Austria,
    Germania, Italia, Acordul s-a implementat prin intermediul Contractelor
    Colective    , la nivel national sau sectorial, sau prin ghiduri, coduri si
    recomandari, iar nu prin acte normative general obligatorii, cum ar fi legile,
    ordonantele sau hotararile de guvern. Totusi, au existat state care au ales la
    fel ca Romania implementarea prin intermediul actelor normative cum ar fi
    Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia sau Slovenia.


    Adrian Cuculis -avocat: Avem o directiva,
    poate ca ne-am trezit ceva mai tarziu dar sa ne gandim la minusuri, care au
    fost minusurile pana acum sau daca au existat anumite situatii periculoase
    pentru angajat sau pentru angajator. Nu ne dam seama pentru ca intr-adevar nu au
    fost.Insa, asa cum am spus nu am inventat noi conceptul de telemunca. In UE
    exista acest concept. Legiuitorul european a avut in vedere inca de atunci ceea
    ce presupune activitatea de telemunca si alocarea unui anumit timp din timpul
    angajatului in asa fel incat el sa nu fie neaparat in spatiul de munca dar
    totusi sa fie pus la dispozitia angajatorului. Spre ex:noi prin art 111 din
    Codul Muncii unde se arata ce presupune timpul de munca, respectiv timpul in
    care angajatul se afla in sediul angajatorului sau in orice alta unitate unde a
    fost trimis din cadrul grupului angajatorului dar si timpul efectiv pe care
    si-l pune la dispozitie in vederea indeplinirii anumitor atributii chiar daca
    el nu se afla efectiv in sediul angajatorului, dar timpul respectiv este
    reglementat si a fost reglementat ca fiind orice alta activitate prestata si
    timpul angajatului este pus la dispozitia angajatorului. UE ne-a dat modelul
    insa noi am gandit-o ceva mai tarziu atunci cand s-a resimtit in piata nevoia
    de reglementare.


  • Angajații nu mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon

    Angajații nu mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon

    Curtea Europeană de Justiţie a decis că angajații nu
    mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon    .




    Dacă
    angajatul este deranjat de șef în timpul liber chiar și cu un telefon, ar
    trebui recompensat de angajator cu bani sau zile libere. Hotărârea a fost luată
    ca urmare a sesizării unui cetățean belgian și se aplică tuturor țărilor din
    Uniunea Europeană.

    Ce se întâmplă cu salariaţii din România, care sunt în
    această situaţie, ne spune astăzi avocatul Adrian Cuculis: Curtea de Justiţie a spus că niciun stat membru nu are
    dreptul să modifice noţiunea de timp de lucru. Timpul de lucru va fi
    întotdeauna, şi aşa o să rămână până când se va desfiinţa, dacă se va
    desfiinţa, Uniunea Europeană, acea perioadă în care tu eşti pus la dispoziţia
    angajatorului sau eşti la locul de muncă. În România, pentru că ne interesează
    impactul pe care îl are decizia în România, este fundamentală pentru că
    angajatul o să aibă acum o armă puternică împotriva angajatorului, dar asta
    înseamnă că va trebui cumva să remodificăm schema de contract de muncă şi să
    spui că în ipoteza în care depăşeşti, nu ştiu, 2-3 solicitări pe lună deja să
    intrăm într-o schema de salarizare suplimentară. Sigur că lucrurile astea vor
    produce nişte modificări la nivelul sistemului de impozitare, sistemul de
    înregistrare a contractelor de muncă, şi aşa mai departe, pentru că în Revisal
    sunt câteva rubrici foarte clare, adică ce are de încasat angajatul tău, şi aşa
    mai departe. Deci, va trebui cumva implementată decizia asta a Curţii de
    Justiţie a Uniunii Europene, dar eu cred foarte mult în puterea înţelegerii
    între oameni. Foarte importantă o să fie şi relaţionarea pe care o are
    angajatorul cu angajatul, pentru că dacă există o stare conflictuală acolo şi
    angajatul o să abuzeze, să zicem aşa, de decizia asta şi angajatorul o să fie
    reticent să dea curs oricăror solicitări.





    Experții
    în resurse umane consideră că decizia Curții Europene de Justiție va fi
    ignorată, iar relația dintre angajator și angajat nu se va schimba radical.
    Mulți dintre românii consideră însă că abordarea Curții Europene de Justiție
    este normală. Toţi experții în resurse umane se așteaptă ca mentalitatea
    angajatorilor să se schimbe – încet-încet corporațiile mari vor prelua și
    aplica aceste reguli iar în timp se vor extinde și la angajatori mai mici.