Tag: Adrian Dupu

  • Jurnal Românesc – 27.06.2022

    Jurnal Românesc – 27.06.2022

    Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului anunţă că a trimis spre publicare la Monitorul Oficial procedura finală de implementare a programului Start-up Nation. “Programul Start-Up Nation este una dintre cele mai aşteptate măsuri gestionate de minister (…) Am încredere că, împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, vom putea anunţa cât mai curând deschiderea oficială”, a declarat ministrul de resort Daniel Cadariu. Prin intermediul programului, antreprenorii care îşi asumă crearea şi menţinerea unui singur loc de muncă pot primi 100.000 lei, iar cei care îşi propun să înfiinţeze şi să menţină două locuri de muncă pot primi 200.000 lei. Pentru anul curent, din bugetul de peste 520.000.000 lei, 20.000.000 lei sunt alocate pentru Pilonul II destinat românilor din diaspora. Înscrierea în vederea obţinerii finanţării se va efectua exclusiv online pe platforma granturi.imm.gov.ro. Data de lansare va fi comunicată pe site-ul instituţiei cu cel puţin 3 zile înainte de începerea procesului de înregistrare propriu-zis, iar aplicaţia va rămâne deschisă timp de 30 de zile, cu posibilitatea de prelungire a termenului până la epuizarea bugetului. Ministerul Antreprenoriatului estimează că, în perioada 2022-2027, vor fi acordate 11 miliarde de lei. La primele două ediţii, 15.000 firme au primit finanţare nerambursabilă, ceea ce a condus la crearea a peste 45.000 locuri de muncă, din care aproximativ 39.000 în rândul studenţilor şi tinerilor.



    Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, a participat la Chișinău, pentru al doilea an consecutiv, la Ziua Portului Popular şi Gala de premiere a celor mai buni studenți ai Universității de Stat din Moldova. “Portul popular este unul dintre elementele definitorii pentru cultura românească. Cei care îl poartă cu mândrie păstrează astfel România în suflet și fac cunoscute istoria neamului românesc, tradițiile și obiceiurile noastre”, a afirmat Dupu, care le-a promis celor prezenţi că Departamentul va continua să sprijine inițiativele care au drept scop păstrarea și promovarea simbolurilor identității românești. Oficialul i-a premiat pe cei 50 de șefi de promoție ai Universității şi i-a felicitat pe cei care au reușit să obțină rezultate extraordinare în timpul anilor de studiu. Absolvenţii celor 11 facultăţi ale Universității de Stat din Moldova au purtat costume tradiţionale şi, la finalul ceremoniei, au susţinut un spectacol de dans și muzică folclorică.



    Solistul formaţiei Zdob şi Zdub, Roman Iagupov, şi fraţii Vitalie şi Vasile Advahov au primit titlul de “Cetăţean de onoare al judeţului Iaşi”. “Piesa Trenuleţul ne-a ajutat să ajungem imediat în inimile românilor, moldovenilor şi a întregii Europe cu mesajul pe care încercăm să-l facem cunoscut: suntem o singură ţară, o singură inimă care bate româneşte”, a afirmat şeful Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, la ceremonia de decernare care a avut loc la festivalul Rocanotherworld, ce s-a desfăşurat între 23 şi 26 iunie la Iaşi. Zdob şi Zdub şi fraţii Advahov au reprezentat Republica Moldova cu piesa Trenuleţul în finala concursului internaţional Eurovision 2022 şi s-au clasat pe locul 7. Melodia este un manifest pentru unire, în care se vorbeşte despre legătura dintre România şi Republica Moldova. Decizia de acordare a titlului de cetăţean de onoare celor trei artişti a fost luată de Consiliul Judeţean Iaşi la 25 mai.



    O expoziţie de fotografie a artistei Dana Cojbuc este deschisă, la Bratislava, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Praga şi al Ambasadei României în Slovacia. Manifestarea cuprinde 24 de lucrări din seriile “Poveste de iarnă”, ce prezintă copilăria în timpul anotimpului rece într-un sat din România, și “Ygdrassil”, realizată ca urmare a unei rezidențe artistice în Halsnoy, Norvegia şi care ilustrează elemente ale naturii primordiale. Născută în 1979, Dana Cojbuc trăiește și îşi împarte activitatea de artist fotograf între Paris și București. Este absolventă a Universității de Artă din București și a Universității Pantheion din Atena. A beneficiat de rezidențe artistice în Grecia, Germania, Austria, România, Finlanda, Norvegia și Franța. Dana Cojbuc a expus în Muzeul Sunnhorland din Norvegia, în cadrul trienalei de fotografie Backlight din Finlanda şi la Festivalurile Circulations de la Paris şi ManifestO de la Toulouse. Expoziţia de fotografie din capitala Slovaciei poate fi vizitată până la 9 iulie.






  • Jurnal Românesc – 02.09.2021

    Jurnal Românesc – 02.09.2021

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul
    Electoral la data de 31 august a fost de 18.914.234, cu 999 mai mic decât la 31
    iulie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători
    români care figurează în Registrul Electoral, 749.875 aveau domiciliul sau
    reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai
    mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în
    Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 232.192, în Germania -
    106.681, Italia – 69.706, Statele Unite ale Americii – 61.115, Spania – 46.544,
    Canada – 44.172, Israel – 41.307 şi Ungaria – 27.046. Potrivit estimărilor,
    care au la bază date oficiale publicate de institutele de statistică din ţări
    europene ce găzduiesc comunităţi numeroase de români, diaspora românească din
    Europa numără peste 4 milioane de oameni.




    Preşedintele Comisiei pentru politică externă dinn Senat, Titus
    Corlăţean, a transmis un mesaj de apreciere faţă de diplomaţii români cu
    prilejul Zilei Diplomaţiei Române marcată la 1 septembrie. Să adresăm
    felicitări corpului diplomatic românesc, fără de care marile obiective de
    politică externă şi legate de statutul european şi euroatlantic al României de
    astăzi nu ar fi fost posibile, a spus Corlăţean. El a arătat că unii
    diplomaţi cu părul mai încărunţit, alţii aflaţi deja la pensie
    au dus nişte lupte pe care nu toţi le cunosc în perioade chiar mai
    complicate. Senatoul a apreciat că eforturile diplomaţilor români ar
    trebui susţinute mai consistentcu alocări bugetare anuale care să
    asigure resursele necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite. E
    bine să marcăm această zi, să-i felicităm pe diplomaţii României, pe consuli,
    cei care, fără să fie perfecţi, au făcut lucruri foarte importante pentru
    România şi să încercăm să-i ajutăm mai mult, a mai punctat Corlăţean.
    Ziua Diplomaţiei Române este sărbătorită anual începând din 2005.




    Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica
    Moldova, Adrian Dupu, și-a exprimat speranța că în Parlamentul de la Chișinău
    va fi identificat un consens politic pentru modificarea articolului 13 din
    Constituţie, ce prevede că limba de stat din stânga Prutului este
    moldovenească. Dupu, care s-.a aflat în Republica Moldova cu
    prilejul ZIlei Limbii Române, sărbătorită la 31 august, consideră că prin
    modificarea Legii Supreme s-ar restabili un adevăr istoric și ar fi corectată o
    greșeală lingvistică. Am preferat să fiu la Chișinău de Ziua Limbii
    Române, fiindcă această sărbătoare s-a născut la Chișinău, chiar dacă limba
    română o vorbim peste tot. Sărbătoarea s-a născut în 1989 atunci când cetățenii
    din stânga Prutului au avut curajul și puterea să ceară ceea ce li se cuvine,
    și anume, să fie recunoscută limba română ca limbă oficială, să fie recunoscută
    grafia latină, a declarat secretarul de stat într – un interviu
    televizat. Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit încă din decembrie
    2013 că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, în condiţiile în
    care textul Declarației de Independență prevalează asupra textului Legii
    Supreme. Constituția Republicii Moldova poate fi modificată doar cu voturile a
    cel puțin 68 din cei 101 parlamentari.




    România va fi reprezentată de designerul Radu Abraham la a 7-a
    ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico, care
    are loc în perioada 2-5 septembrie în orașul Logroño din Spania. Radu Abraham
    prezintă în cadrul festivalului instalaţia No words conversation,
    care, potrivit autorului, urmărește atât atingerea unei funcții fizice,
    respectiv iluminatul, cât şi a uneia sociale, sub forma unei instalații care să
    atragă și să invite publicul să intre în contact cu aceasta, și care de
    asemenea să surprindă prin forma sa în raport cu funcția, generând astfel un
    context propice dialogului. Lucrarea No words conversation este
    amplasată în Plaza Muralla de Revellín, în fața Parlamentului regiunii La
    Rioja, și va rămâne acolo ca un simbol ce reunește în sărbătoare locuitorii și vizitatorii
    din Logroño, oraș vestit pentru multiculturalismul și diversitatea
    comunităților sale etnice. Festivalul Internațional de Arhitectură și Design
    Concéntrico are loc din 2015 și propune abordarea unor perspective diferite
    asupra problemelor urbane. La ediția din acest an participă 18 arhitecţi și
    studiouri de arhitectură din Germania, Mexic, Italia, Franța, Finlanda,
    România, Ungaria, Polonia, Cehia, Spania, SUA și Portugalia. Participarea
    României este susţinută de Institutul Cultural Român de la Madrid şi de Uniunea
    Arhitecților din România.

  • Jurnal românesc – 02.03.2021

    Jurnal românesc – 02.03.2021

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 28 februarie a fost de 18.930.421, cu 8.009 mai mic decât la 31 ianuarie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.185.857 aveau domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 744.564, în străinătate. Aceştia din urmă sunt şi posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 234.566, în Germania – 105.482, Italia – 68.244, Statele Unite ale Americii – 60.909, Spania – 45.344, Canada – 44.099, Israel – 40.766 şi Ungaria – 27.110. Potrivit estimărilor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, înainte de începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau peste 5,6 milioane de români.



    Fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor Adrian Dupu a fost numit de prim-ministrul Florin Cîţu la conducerea Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova. El o înlocuieşte pe Ana Guţu care a deţinut fotoliul de secretar de stat din 16 ianuarie 2020. Originar din Iaşi, Adrian Dupu este deţinătorul unui master la EBS Business School din Germania și a activat timp de șase ani pentru Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei din cadrul Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare. Într-un interviu acordat TVR Moldova, Adrian Dupu a declarat că parteneriatul strategic dintre Bucureşti şi Chişinău “va rămâne axul central al tuturor proiectelor” care vor fi dezvoltate de departament. “Ne interesează foarte mult ca viaţa cetăţenilor din Republica Moldova să se schimbe în bine, iar comunităţile din întreaga ţară să se dezvolte după principii europene foarte solide. Nu trebuie să subliniez cât de asumat va fi şi pe viitor angajamentul României de a susţine poporul Republicii Moldova în drumul său către o apropiere reală de valorile şi principiile europene”, a afirmat secretarul de stat. De asemenea, acesta a promis că va găsi o soluţie pentru ca dosarele privind redobândirea cetăţeniei române să fie soluţionate într-un timp mai scurt.



    Preşedintele Delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, senatorul Radu Mihail, a declarat că este necesară găsirea unei soluţii cuprinzătoare, paşnice şi durabile a conflictului din Transnistria, bazată pe suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional şi care să nu afecteze parcursul european al acesteia. Parlamentarul a atras atenţia că, în contextul pandemiei, au apărut anumite regrese în procesul de reglementare a conflictului cauzate de instituirea de către regimul de la Tiraspol a unor puncte ilegale de trecere a frontierei. Radu Mihail s-a declarat încrezător în negocierile purtate în formatul 5+2, despre care apreciază că este “singurul care asigură legitimitate şi transparenţă, în vederea obţinerii unei soluţii durabile”. Şeful delegaţiei române şi-a exprimat, totodată, speranţa că actuala preşedinţie a OSCE, deţinută de Suedia, va menţine soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean şi a celorlalte conflicte îngheţate din bazinul Mării Negre pe un loc prioritar al agendei politice a Organizaţiei.



    Pelicula “Undeva la Palilula”, debutul în cinematografie al regizorului de teatru Silviu Purcărete, este difuzat în premieră în Israel cu ocazia Festivalului de Film Francofon, ce are loc în perioada 1-7 martie pe platformele online ale Cinematecilor din Ierusalim și Holon. De asemenea, reprezentanţa Institutului Cultural Român la Tel Aviv anunţă că producătorul Tudor Giurgiu va participa, pe 4 martie, la un webinar prin live streaming pe pagina de Facebook a institutului. “Undeva la Palilula” îi are în distribuţie pe George Mihăiță, Horațiu Mălăele, Răzvan Vasilescu, Constantin Chiriac şi Áron Dimény. Producţia a fost recompensată cu premiul pentru cel mai bun debut la Festivalul de Film Sud-Est European de la Los Angeles, precum și cu numeroase distincții la ediția din 2013 a Premiilor Gopo. Festivalul de Film Francofon face parte dintr-o serie de evenimente de celebrare a Zilei Francofoniei, la care România participă în mod tradițional. În cadrul manifestării sunt proiectate filme din Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Elveția, Franța, Grecia, Irlanda, Vietnam și România. Filmul românesc va fi disponibil spre vizionare online în Israel în perioada 3-9 martie.