Tag: Adrian Robe

  • Filmfestival „Astra“ in Hermannstadt: Dokumentationen im Vordergrund

    Filmfestival „Astra“ in Hermannstadt: Dokumentationen im Vordergrund

    Vom 14. bis 20. Oktober wurden beim Filmfestival Astra“ im mittelrumänischen Sibiu (Hermannstadt), das bereits zum 26. Mal stattfand, 20 Produktionen gezeigt, die einen Bezug zu Rumänien haben, sei es durch den Autor oder durch das Thema. Die Streifen befassen sich zum grö‎ßten Teil mit der Geschichte des Landes, sowohl mit grandiosen Ereignissen als auch mit heiklen und weniger bekannten Themen. Die Filme regen zum Nachdenken und zu einem besseren Verständnis des eigenen Landes an, von der Gründung des modernen Staates im Jahr 1918 bis zum kommunistischen Regime und Phänomenen, die in den 30 Jahren seit der Wende die Geschichte des Landes stark geprägt haben — etwa Korruption und Migration, so die Organisatoren.



    Mit dem Film Profu‘“/“Der Pauker“ gibt Alex Brendea, der eine reiche Erfahrung als Aufnahmeleiter hat, sein Debüt als Regisseur von Dokumentationen. Alex Brendea:



    Die Dokumentation gibt dem Filmemacher im Vergleich zum Spielfilm mehr Freiheit, das hei‎ßt mehr Freiheit für seine Figuren. Das Filmteam ist deutlich kleiner als im Fall eines Spielfilms, alles ist intim und das gibt dem Regisseur die Möglichkeit, spontan und kreativ zu sein. Um ein Beispiel zu nennen: Bei den Dreharbeiten eines Spielfilms kann man nicht so viele Änderungen vornehmen als bei einer Dokumentation. Bei den Dreharbeiten eines Dokumentarfilms kann man den Rahmen mehrmals ändern, bei einem Spielfilm muss man hingegen einem Plan folgen.“




    Die Dokumentation von Alex Brendea erzählt die Geschichte eines Mathelehrers in der kleinen siebenbürgischen Stadt Bistriţa (dt. Bistritz), der aus dem konventionellen Bildungssystem aussteigt und eine Schule in seiner eigenen Wohnung gründet. Alex Brendea:



    Der Lehrer hei‎ßt eigentlich Dorin Ioniţă, die Schüler nennen ihn aber »Teach«, und unter diesem Spitznamen ist er eigentlich überall bekannt. Ich habe ihn kennengelernt, als ich Gymnasialschüler war, er war mein Mathelehrer auch au‎ßerhalb der Schule, weil ich Privatstunden nahm. Ich war sehr begeistert, seitdem ich sein Haus zum ersten Mal betrat. Ein Zimmer wandelte er in ein Klassenzimmer um, in einem anderen Zimmer stand ein umgebautes Motorrad, Stücke davon lagen auf dem Teppich, ich habe dann begriffen, dass er ein besonderer Mann war, und so bin ich darauf gekommen, eine Dokumentation rund um diese Figur zu machen. Ich habe ihn sehr geschätzt, weil er den Mut hatte, aus dem System auszusteigen, um privat zu unterrichten und sich dieser Idee widmete.“




    Fata de aur“/Das Goldene Mädchen“ ist eine Dokumentation von Denisa Morariu Tamaş und Adrian Robe, gefilmt von Cristian Tamaş. Der Film befasst sich mit einem dramatischen Moment in der Geschichte des rumänischen Turnens, der sich bei den Olympia-Spielen in Sydney 2000 ereignete: die Bemühungen der berühmten rumänischen Turnerin Andreea Răducan, ihre Goldmedaille nach einem Doping-Skandal zurückzugewinnen. Denisa Morariu Tamaş:



    Wir sind alle drei Journalisten. Also nähert sich unser Film eher dem Stil einer TV-Dokumentation. Es handelt sich um eine Dokumentation, die auf Information beruht und Recherche mit Geschichte verknüpft. Wir haben mit HBO Europe zusammengearbeitet, und sie haben uns völlig unterstützt. Die Dokumentation ist für uns wie eine zweite Natur, und es gefällt mir besonders, dass dieses Genre eine Art Unsicherheit anbietet, man wei‎ß nie, was kommt.“




    Ein falsches Rezept hatte 2010 die beste Turnerin der Welt die olympische Goldmedaille gekostet. Die damals 16-jährige Rumänin Andrea Răducan war unverschuldet zur Doping-Sünderin und unglücklichsten Athletin der Sydney-Spiele geworden. Vor ihrem Olympiasieg im Vierkampf-Finale hatte sie wegen einer Erkältung Tabletten vom Mannschaftsarzt verschrieben bekommen, die das verbotene Stimulanzmittel Pseudoephedrin enthielten. Sie musste infolgedessen ihre Goldmedaille abgeben. Denisa Morariu Tamaş spricht über die Motivation der Filmemacher:



    Wir wollten Andreea Răducan in der Sportwelt rehabilitieren. Einige Anwälte haben sich mit dem Fall befasst, wir haben versucht, ihr dabei zu helfen, die Medaille zurückzugewinnen. Leider konnte man 10 Jahre später nichts mehr machen. Was wir geschafft haben, war, eine perfekte Figur vor die Kamera zu bringen, und es fiel uns deswegen sehr schwer, ihre Schwächen zu betonen, den Menschen hinter der Olympiameisterin zum Ausdruck zu bringen. Wir wollten einen Film über dieses Trauma machen: so viel zu arbeiten, ihre Jugend zu opfern, um eine Goldmedaille zu gewinnen und sie dann schuldlos zu verlieren. Die Dokumentation erzählt zeitgleich die Geschichte einer Generation von Turnerinnen, die eine Traumriege in einem Land mit einer gro‎ßen Tradition in diesem Sport war.“




    Auf dem Programm des Internationalen Festivals in Sibiu stand auch eine Auswahl der jüngsten 126 Filme, die in 45 Ländern produziert wurden. 47 Filme treten im Wettbewerb um die Preise des Astra-Film-Festivals 2019 an.

  • Festivalul Internaţional Astra Film de la Sibiu

    Festivalul Internaţional Astra Film de la Sibiu

    Între 14 şi 20
    octombrie 2019, la Festivalul Internaţional Astra Film de la Sibiu, ajuns la
    cea de-a 26-a ediţie, rulează pe marile ecrane 20 de filme legate de România fie
    prin subiect, fie prin autor. 13 dintre ele au fost incluse în competiţia
    România şi acoperă atât istoria mică, intimă, cât şi istoria scrisă cu I mare,
    iar prin temele abordate, regizorii ating cele mai sensibile corzi ale
    societăţii româneşti. Filmele respective provoacă spectatorii la o înţelegere
    mai profundă a ţării, de la construcţia ei începând cu 1918, până la anii grei
    ai dictaturii şi fenomene care au luat amploare în cei 30 de ani de la
    Revoluţie, precum migraţia sau corupţia spun organizatorii.



    Cu filmul Profu/Teach, Alex Brendea, care are o bogată experienţă ca
    director de imagine, îşi face debutul ca regizor de documentar. Alex Brendea. Îmi place documentarul pentru că îţi oferă, comparativ cu
    filmul de ficţiune, mai multă libertate. Adică ai mai mult timp pentru
    personajele tale, echipa e mai mică decât în cazul unui film de ficţiune, totul
    e mai intim şi cumva poţi să fii mai spontan şi mai creativ. Ca să dau un
    exemplu, în timpul lucrului la un film de ficţiune nu poţi face la fel de multe
    schimbări ca în cazul unui documentar. În cazul documentarului poţi face
    schimbări majore chiar de la o zi la alta, poţi decide să schimbi încadratura,
    să filmezi ceva ce aveai în plan. Pe când, în cazul ficţiunii, ai stabilite cadrele
    dinainte, ştii că urmează să filmezi un plan mediu sau un plan larg. La
    documentar e mult mai spontan, nu ştii ce urmează să facă personajul, ce poate
    interveni în poveste.

    Documentarul
    regizat de Alex Brendea spune povestea unui profesor de matematică din Bistriţa care se retrage
    din sistemul de învăţământ convenţional şi îşi deschide o şcoală privată în
    propriul apartament. Alex Brendea. Pe profu îl cheamă de fapt
    Dorin Ioniţă, dar toată lumea, toţi elevii i-au spus Profu’ şi aşa i-a rămas numele.
    Eu l-am cunoscut în clasa a XI-a, când eram elev de liceu, a fost profesorul
    meu de matematică în afara şcolii, adică mergeam la el la meditaţii, cu toate
    că încă de pe atunci îmi doaream să fac Facultatea de Film. Mi-amintesc că am
    fost impresionat de el de la început, când am intrat la el în casă am văzut că
    transformase o cameră în sală de clasă, într-o alta era o motocicletă
    dezasamblată, ale cărei părţi erau aranjate pe jos foarte meticulos şi mi-am
    dat seama că am de-a face cu un om aparte, aşa am început să tatonez ideea de a
    face un documentar. Şi l-am apreciat foarte mult pentru că şi-a dat demisia din
    sistemul educaţional pentru a-şi face propria clasă de matematică şi că s-a
    dedicat acestei idei.

    Fata de aur/The Golden Girl, un documentar realizat de
    Denisa Morariu Tamaş, Adrian Robe şi filmat de Cristian Tamaş explorează un
    moment dramatic din istoria gimnasticii româneşti, Sydney 2000, şi lupta
    Andreei Răducan în încercarea de a-şi recupera medalia de aur. Denisa Morariu Tamaş Toţi trei venim din presă, suntem
    jurnalişti. Astfel că filmul nostru se apropie mai degrabă de documentarul TV,
    un gen pe care îl practicăm din 2011. Este un documentar axat pe informaţie, care
    combină investigaţia cu povestea. Iar din momentul în care am început
    colaborarea şi cu HBO Europe, de la care am avut o susţinere importantă, am
    fost mai atenţi şi la aspectul observaţional, care presupune să-ţi urmăreşti cu
    mare atenţie personajul. Filmul documentar este pentru noi a doua natură şi îmi
    place nesiguranţa asta pe care ţi-o oferă genul, nu ştii niciodată ce se va
    întâmpla.

    Andreea Răducan, una
    dintre cele mai bune gimnaste ale României, a câştigat titlul de campioană
    olimpică, la Jocurile Olimpice Sydney 2000, însă acesta i-a fost retras trei zile mai târziu,
    din cauza unei substanţe interzisă depistată la un test de dopaj, substanţă
    provenită dintr-o banală tabletă pentru răceală pe care i-o administrase
    doctorul lotului naţional de gimnastică. Denisa Morariu Tamaş
    despre intenţia documentarului Fata
    de aur/ The Golden Girl. În ceea ce priveşte documentarul nostru, Fata de aur, noi am pornit
    cu gândul acesta, de a recupera medalia Andreei. Am avut şi avocaţi care au
    susţinut-o pe Andreea, care au studiat dosarul din Elveţia, dar din păcate nu
    s-a mai putut face nimic, fapta s-au prescris, trecuseră mai mult de 10 ani. Un
    aspect interesant al documentarului realizat de noi este că ne-am ales un
    personaj care pare perfect în faţa camerei şi dificultatea pentru noi a fost să
    găsim momentele de slăbiciune ale Andreei, să găsim omul din spatele
    campionului. Am intenţionat să facem un film despre această traumă a pierderii
    medaliei pe care ea n-o conştientizează încă. Documentarul spune si povestea
    unei generaţii în gimnastică. Faţă de momentul acela – Sidney 2000 – situaţia
    s-a schimbat foarte mult, dacă ne uităm la rezultatele recente, România a
    terminat pe locul 22 calificările la Mondiale.

    Festivalul
    Internaţional Astra Film de la Sibiu include la această ediţie o selecție a celor mai recente 126 de filme realizate în 45 de țări ale
    lumii. 47 de titluri din 4 secțiuni competiționale intră în cursa pentru
    premiile Astra Film Festival 2019. Programul e completat de zeci de filme de
    excepție, grupate după subiectele abordate în 12 programe tematice speciale,
    care aduc pe marele ecran subiecte care ne frământă pe toți în aceste zile,
    indiferent de sex, naționalitate sau vârstă.