Preşedintele la Adunarea Generală a ONU
România va face mai mult pentru a atinge, până în 2030,
obiectivele Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă – a
promis preşedintele Klaus Iohannis, la New York, adresându-se Adunării Generale
a ONU. Ţintele comunităţii internaţionale, împărtăşite de România, includ
eradicarea sărăciei, educaţie de calitate, energie curată la preţuri accesibile
şi măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice. Preşedintele a amintit
că nici România nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor
climatice şi a iniţiat programe pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră. Şeful statului a condamnat, în intervenţia sa, atacurile teroriste şi a
reiterat angajamentul ferm al Bucureştiului pentru combaterea terorismului la
nivel internaţional. El a aminitit că, recent, doi cetăţeni români au fost
ucişi, la Kabul, în atacuri ale talibanilor afgani. În marja Adunării Generale,
preşedintele
Iohannis a avut a avut întrevederi bilaterale, între alţii, cu omologii săi din
Ucraina şi Republica Moldova vecine, Volodimir Zelenski şi, respectiv, Igor
Dodon, pe care i-a asigurat de susţinerea României faţă de aspiraţiile europene
ale celor două state ex-sovietice.
Premierul în Statele Unite
Peste Ocean, în vizită de lucru, s-a aflat şi premierul Viorica
Dăncilă. Ea a avut o întrevedere cu secretarul american al Energiei, Rick
Perry, prilej cu care a fost semnat memorandumul de înţelegere între guvernele
României şi Statelor Unite, privind cooperarea în domeniul nuclear civil.
Potrivit unui comunicat de presă al Executivului de la Bucureşti, premierul a
transmis părţii americane determinarea Guvernului său pentru dezvoltarea, pe
baze pragmatice şi mutual avantajoase, a componentei economice a Parteneriatului
Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Şefa Guvernului s-a
întâlnit şi cu secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică, Angel Gurria, căruia i-a comunicat că România continuă să
fie ferm dedicată şi pregătită să înceapă negocierile de aderare la OCDE.
Românca de la şefia viitorului Parchet European
Românca Laura Codruţa Kövesi va deveni primul procuror-şef al
viitorului Parchet European, după ce Legislativul comunitar şi Consiliul
Uniunii Europene au ajuns la un acord final pe această temă. Fosta şefă a DNA
din România este deosebit de competentă, cu un palmares impresionant de
realizări în lupta împotriva corupţiei – a declarat spaniolul Juan
Fernando López Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile a
Parlamentului European. Acordul asupra numirii Laurei Codruţa Kövesi, fostă
şefă longevivă şi temută a DNA din România, ca procuror-şef european mai
trebuie oficializat de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene.
Parchetul Public European ar urma să devină operaţional la sfârşitul anului
viitor. Va fi o instituţie independentă, însărcinată cu investigarea, urmărirea
penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului
Uniunii.
Incertitudini privind candidatul României la funcţia de comisar
european
Duş rece la Bruxelles: candidatura eurodeputatei social-democrate
române Rovana Plumb pentru postul de comisar european la Transporturi a fost
respinsă, joi, de Comisia Juridică a Parlamentului European. În favoarea ei au
votat doar şase europarlamentari, 15 au votat impotriva si doi s-au abtinut.
Procedural, fără avizul Comisiei Juridice, audierea din Comisia de Transporturi
nu mai poate avea loc. Comisia pentru afaceri juridice a PE decisese s-o invite
pe Rovana Plumb, desemnată de Guvernul de la Bucureşti să facă parte din
viitorul executiv comunitar, la o audiere extraordinară, ca să lămurească
aspecte neclare din declaraţia sa de avere.
Interconectare energetică
La Chişinău, au fost semnate, joi, trei acorduri pentru
implementarea proiectului de interconectare a reţelelor de energie electrică
dintre Republica Moldova (majoritar românofonă) şi România. Potrivit acestora,
Chişinăul urmează să acceseze 60 de milioane de euro, împrumut de la Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar alte 40 de milioane de euro
urmează să-i fie oferite drept grant de Uniunea Europeană. Banii sunt prevăzuţi
pentru modernizarea sistemului energetic, în special pentru construcţia unei
staţii ce va conecta reţelele din Republica Moldova şi România. Partenerii
occidentali ai republicii subliniază că aceasta îşi va consolida, astfel,
securitatea energetică şi-şi va diminua dependenţa de livările de gaz rusesc.
Prezidenţiabilii la start
Între timp, la Bucureşti, la Biroul Electoral Central s-a încheiat
înregistrarea persoanelor care vor să participe la alegerile prezidenţiale de
pe 10 noiembrie. Au fost înregistraţi candidaţi din partea tuturor
formaţiunilor parlamentare, dintre care, spun atât sondajele, cât şi comentatorii,
se vor decanta, cel mai probabil, finaliştii din al doilea tur de scrutin, de
pe 24 noiembrie. Este vorba despre preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis,
susţinut de PNL (în opoziţie), premierul PSD Viorica Dăncilă, Dan Barna
(USR-PLUS), Theodor Paleologu (PMP), Mircea Diaconu, sprijinit de ALDE şi Pro
România, şi Kelemen Hunor (UDMR). Restul aspiranţilor sunt fie independenţi,
fie susţinuţi de partide extra-parlamentare, foarte discrete, până acum, pe
scena politică.