Ziua Mondială a Libertății Presei este celebrată, în fiecare an, la data de 3 mai.
Organizaţia ”Reporteri fără frontiere” atrage atenţia, cu acest prilej, că presiunile politice la adresa presei au crescut în toată lumea, într-un context în care jumătate din planetă merge la urne anul acesta.
Din 180 de ţări, Norvegia se menţine în fruntea clasamentului, în timp ce România se clasează pe locul 49, în urcare față de locul 53, pe care s-a aflat anul trecut.
La nivel global, condițiile pentru jurnalism sunt rele în trei sferturi dintre țări, arată raportul ”Reporteri fără frontiere”.
“Ziua Mondială a Libertăţii Presei, pe care o marcăm în a treia zi din luna mai, în fiecare an, subliniază importanţa pe care trebuie să o dăm în permanenţă libertăţii de exprimare, ca pârghie de informare a publicului şi garanţie a unei societăţi democratice şi libere. Oamenii vor să ţină pasul cu cele mai noi informaţii, mai ales în momente în care unitatea colectivă poate face diferenţa, precum pandemia, conflictele de securitate şi efectelor acestora. Pe fondul diversificării canalelor de comunicare în mediul online şi într-o societate tot mai dezbinată de fenomenul de fake-news şi dezinformare, oamenii din presă au o misiune şi mai dificilă, cu responsabilităţi din ce în ce mai mari”, a declarat premierul român, Marcel Ciolacu.
La nivelul societăţii din România, mass-media este un partener ferm de partea adevărului, consideră Ciolacu: “Activitatea de jurnalist, cu toate valenţele sale, are în sine şi un rol de formator al societăţii. Apreciez munca acestor oameni, cu toată complexitatea pe care o implică, în reflectarea acţiunilor şi măsurilor guvernamentale”.
Ziua Mondială a Libertăţii Presei este dedicată, în 2024, “importanţei pe care o au presa şi libertatea de exprimare pentru conştientizarea pericolelor pe care le implică schimbările climatice, un fenomen care vedem că ne afectează din ce în ce mai mult, la scară largă, dar pe care avem puterea să îl combatem prin corecta noastră informare, iar presa joacă un rol foarte important în acest sens.
Indiferent de natura subiectelor pe care jurnaliştii le abordează, efortul lor rămâne în slujba cetăţenilor şi al binelui societăţii în general. Le doresc tuturor jurnaliştilor, tuturor reprezentanţilor mass-media, să-şi exercite profesia cu bună-credinţă şi să găsească întotdeauna calea de a duce informaţia corectă în casele oamenilor“, mai spune Marcel Ciolacu.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti reiterează, cu acest prilej, importanța libertății și pluralismului media, părți componente ale libertății de exprimare și liberului acces la informație, elemente esențiale pentru o democrație consolidată, rezilientă și pentru un stat de drept funcțional.
Comunitatea internațională subliniază, prin tema de acest an A press for the Planet: Journalism in the face of the environmental crisis, importanța pe care jurnalismul și libertatea de expresie îl au în contextul crizei mondiale a protecției mediului, activitatea jurnaliștilor fiind esențială în diseminarea informațiilor privind chestiuni de actualitate în acest domeniu, precum schimbările climatice, poluarea și, mai ales, educația pentru mediu a tinerei generații.
MAE condamnă ferm toate actele de violență împotriva jurnaliștilor și a mass-media și în exercitarea profesiei lor și își exprimă susținerea pentru jurnalismul independent, siguranța și protecția jurnaliștilor și a lucrătorilor media. MAE reafirmă importanța acțiunilor decisive care asigură funcționarea mass-media într-un mediu politic, economic și juridic viabil.
3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, ca o componentă fundamentală a drepturilor omului.
