Scăderea investiţiilor în domeniul cercetării
şi dezvoltării poate împinge Alianţa Nord-Atlantică într-o poziţie incomodă, în
special în raport cu Rusia şi China. Concluzia apare într-un document prezentat
cu ocazia recentei sesiuni a Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti, de raportorul general Thomas Marino (SUA). Documentul pune
în paralel situaţia din cele două mari puteri estice cu cea din ţările membre
ale Alianţei Nord-Atlantice şi atrage atenţia asupra faptului că avantajul tehnologic al NATO este
în curs de erodare. Apar schimbări majore în domeniul ştiinţei şi tehnologiei,
iar unele tendinţe ar putea afecta echilibrul strategic în ceea ce priveşte
producţia, pe termen scurt, şi inteligenţa artificială, pe termen lung,
consideră Marino, potrivit căruia, deocamdată, NATO nu e pregătită să facă faţă
acestor provocări. Iar un principal motiv identificat ar fi investiţiile
scăzute pe care unele statele membre ale Alianţei le fac în domeniul cercetării
şi dezvoltării în Apărare.
În contrapartidă, cifrele pentru Rusia şi China
vorbesc de la sine – bugetul Moscovei pentru cercetare şi dezvoltare în
domeniul apărării s-a dublat din 2012 până în 2015, iar cel al Beijingului îl
va depăşi, până în 2022, pe cel al Washingtonului, care, în prezent, suportă
două treimi din cheltuielile totale ale NATO. De ce sunt importante aceste
coordonate? Un posibil răspuns poate fi considerat aprecierea
formulată de Comisia politică a Adunării Parlamentare a NATO, care, menţionează
într-un raport, că Rusia îşi întăreşte capacităţile militare şi îşi extinde
acţiunile la graniţa de est a Alianţei Nord-Atlantice, punând presiune asupra
spaţiului euroatlantic.
Invitat la Radio România, Vergil
Chiţac, şeful delegaţiei României la AP NATO, creionează tabloul geo-strategic
al zonei :
E limpede că după anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă din 2014,
vacanţa geostrategică pe care noi în zona asta am avut-o timp de un sfert de
veac, de la sfârşitul Războiului Rece până acum, a luat sfârşit. Rusia este un
actor în momentul de faţă, haideţi să spunem, nemulţumit cu locul care i se
oferă la masa geopoliticii mondiale. Rusia crede, asta este teza Rusiei, că
marile puteri trebuie să aibă un cuvânt de spus în zonele lor de hegemonie. Din
momentul anexării Crimeei s-au declanşat acţiuni provocative la adresa Alianţei
Nord-Atlantice – militarizarea Crimeei este un fapt. După Exerciţiul Caucaz
2016, de anul trecut, şeful statului major al armatei ruse, generalul Gherasimov,
a spus şi vă citez din memorie <
următorul scop strategic: complexul militar şi puterea militară a Crimeei
proiectează puterea militară a Rusiei în estul Mediteranei. Acum există o
prezenţă foarte activă a Rusiei în zona de conflict Siria-Irak. Dar mai mult
decât militarizarea Crimeei, destabilizarea Ucrainei, acţiunile provocative
prin exerciţii militare, Rusia este o prezenţă activă în Balcanii de vest. Face
orice ca aceste ţări să nu poată adera la Uniunea Europeană, prin diferite
metode – le acordă împrumuturi, proiecte energetice, stârneşte sentimentele
anti-occidentale, în special în Serbia. Să nu uităm de războiul acesta
asimetric, propaganda, răspândirea ştirilor false. Tot ceea ce face Rusia nu
face decât să submineze Alianţa Nord Atlantică şi să încerce să dividă Europa,
ba chiar să o destructureze.
Securitatea la Marea Neagră şi ameninţarea rusă au fost printre temele cel mai
des menţionate în discursurile participanţilor la Adunarea Parlamentară a
Alianţei Nord-Atlantice de la Bucureşti. Secretarul general al Alianţei, Jens
Stoltenberg a mulţumit României pentru contribuţiile la apărarea colectivă şi a
precizat că NATO îşi ţine promisiunile şi se adaptează la noi provocări şi la o
nouă ameninţare privind securitatea. În contextul războiului informaţional al
Rusiei, Jens Stoltenberg a vorbit despre libertatea presei, acum când, preciza
oficialul NATO – suntem ţinta unor încercări din exterior, de
interferenţă ori dezinformare. Suntem preocupaţi de creşterea militară a Rusiei
în zona frontierelor şi de lipsa de transparenţă a exerciţiilor militare din
acest an – mai arătat Jens Stoltenberg, care a subliniat că Alianţa nu
vrea să izoleze Rusia şi nici nu doreşte un nou război rece. Despre ameninţarea
Rusiei a vorbit şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a pledat pentru
consolidarea flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice. Consolidat trebuie şi
Parteneriatul Nord-Atlantic, dar şi cel al NATO cu Uniunea Europeană, în
condiţiile agravării climatului de securitate, a mai spus şeful statului, dând
asigurări că România va continua să fie un aliat de încredere.
