Radio România Internațional

Tag: Adunarea Parlamentara NATO

  • Secretarul general NATO la Bucureşti

    Secretarul general NATO la Bucureşti

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat, în sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti, contribuţia importantă a României la Alianţa Nord-Atlantică, remarcând participarea ţării la misiunile din Kosovo şi Afganistan şi alocarea de către Bucureşti a 2% din PIB pentru apărare. Oficialul a punctat, de asemenea, importanţa găzduirii de către România a unor componente ale apărării antirachetă.



    Stoltenberg a mulţumit României pentru contribuţiile la apărarea colectivă şi a precizat că NATO îşi ţine promisiunile şi se adaptează la noi provocări şi ameninţări privind securitatea. “Suntem preocupaţi de creşterea militară a Rusiei în zona frontierelor şi de lipsa de transparenţă a exerciţiilor militare din acest an”, a adăugat Jens Stoltenberg.



    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că “România va continua să fie un aliat de încredere şi un partener de dialog al NATO”. În opinia sa, trebuie consolidat atât Parteneriatul Nord-Atlantic, cât şi cel al NATO cu Uniunea Europeană în condiţiile agravării climatului de securitate. Iohannis a spus că, din punctul de vedere al României, trebuie să dispară diferenţele de abordare între flancurile NATO şi că e nevoie de o prezenţă unică şi persistentă a Alianţei la graniţe.



    Şeful statului a explicat că este nevoie şi de întărirea infrastructurii civile pentru apărarea de ameninţări cibernetice şi hibride. Klaus Iohannis: “NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, însă în relaţia cu Rusia este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare.”



    Prezent la întâlnire, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că ţara are nevoie de o alianţă puternică bazată pe o legătură transatlantică solidă, iar toate acestea impun un angajament politic reînnoit din partea Alianţei şi o repartizare echitabilă a costurilor în materie de apărare. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, susţine că România îşi doreşte implementarea angajamentelor asumate împreună cu acceptarea fără ezitare a responsabiltăţilor, inclusiv bugetare, de către toţi partenerii.



    Liviu Dragnea: “Am făcut şi continuăm să facem eforturi importante să ne creştem profilul în familia europeană. Am alocat resursele bugetare necesare apărării aşa cum puţine state au făcut. Relaţia cu partenerii transatlantici este de o importanţă strategică pentru noi, iar soldaţii români contribuie cu curaj şi determinare pe teatrele de operaţiuni şi apără cu succes prima linie a frontierei europene şi euroatlantice.”



    Adunarea Parlamentară NATO a adoptat mai multe rezoluţii care vizează, între altele, stabilitatea şi securitatea în zona Mării Negre, cooperarea mai strânsă Uniunea Europeană-NATO şi transformarea informaţiei în armă.

  • Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti

    Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti


    Alianţa Nord-Atlantică riscă să-şi piardă avansul tehnologic, în cazul în care nu investeşte în cercetare şi dezvoltare, se menţionează într-un raport prezentat la cea de-a 63-a sesiune a Adunarii Parlamentare a NATO, organizată la Bucureşti. Documentul, prezentat de raportorul general Thomas Marino (SUA), este intitulat “Mentinerea avantajului tehnologic al NATO: Adaptarea strategică şi cercetarea şi dezvoltarea în domeniul apărării”.



    Potrivit raportului, avantajul tehnologic al NATO este în curs de erodare, în timp ce apar schimbări majore în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, iar unele tendinţe ar putea afecta echilibrul strategic în ceea ce priveşte producţia, pe termen scurt, şi inteligenţa artificială, pe termen lung. Marino a apreciat că, deocamdată, NATO nu e pregatită să facă faţă acestor provocări, mai ales pe fondul investiţiilor scăzute pe care statele membre ale Aliantei, în genere, le fac în domeniul cercetării şi dezvoltării în apărare.



    În schimb, a subliniat Marino, bugetul Rusiei pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării s-a dublat din 2012 până în 2015, iar unii experţi consideră că bugetul de cercetare-dezvoltare al Chinei îl va depăşi, până în 2022, pe cel al SUA, care, în prezent, suportă două treimi din cheltuielile totale ale NATO. Raportorul a insistat că aliaţii trebuie să-şi respecte angajamentul de a aloca apărării 2% din PIB, ceea ce, de exemplu, România face. De asemenea, el a evocat ideea unui fond comun al UE pentru apărare, care ar putea ajuta enorm capabilităţile de cercetare şi dezvoltare, precum şi refacerea bazei industriale de apărare de pe continent.



    Pe de altă parte, într-un raport elaborat de Comisia politică a Adunării Parlamentare a NATO se arată că Rusia îşi întăreşte capacităţile militare şi îşi extinde acţiunile la graniţa de est a NATO. În documentul “Rusia – de la partener la concurent” sunt enumerate căile la care apelează Moscova pentru a pune presiune asupra spaţiului euroatlantic. Poziţionarea provocatoare a Moscovei împotriva Alianţei şi acţiunile agresive împotriva Ucrainei, Georgiei şi a altor parteneri ai NATO subminează stabilitatea întregului spaţiu euroatlantic.



    Raportul recomandă ca aliaţii să menţină o poziţionare fermă de descurajare în faţa provocărilor şi agresiunilor Rusiei împotriva partenerilor NATO, în special împotriva Ucrainei şi Georgiei. Documentul conchide că aliaţii trebuie să aibă un dialog periodic şi consistent cu Rusia, chiar dacă, momentan, e imposibil de discutat cu Moscova pe unele teme, cum sunt contracararea terorismului ori pacificarea Siriei.