Tag: AER

  • Rumänien an letzter Stelle in der EU, was den Buchkonsum angeht

    Rumänien an letzter Stelle in der EU, was den Buchkonsum angeht

    Die Initiative, die von Verlegern, Journalisten und einem Teil der Zivilgesellschaft unterstützt wird, soll die Aufmerksamkeit auf die niedrigen Zahlen lenken, die sowohl den Buchmarkt als auch die Lesegewohnheiten der Rumänen kennzeichnen. Das Konsumbarometer 2019, das 2020 veröffentlicht wird, zeigt beispielsweise, dass 80 % der Rumänen in den letzten 12 Monaten überhaupt nicht in eine öffentliche Bibliothek gegangen sind, um Bücher zu lesen oder auszuleihen, während nur 12 % dies 2019 einmal oder einige Male im Jahr getan haben. Au‎ßerdem lasen 39 % der Rumänen im Allgemeinen nicht und nur 16 % taten dies monatlich. Wir die Finanzdaten in diesem Bereich aussehen erfahren wir von Mihai Mitrică, dem Präsidenten des Verlegerverbands:



    Die Einnahmen der Verlage belaufen sich auf etwa 60 Millionen Euro, was für ein Land, das in Bezug auf die Bevölkerungszahl an siebter Stelle in der Europäischen Union steht, sehr wenig ist. Im Vergleich zu den Bedürfnissen der Gesellschaft im Hinblick auf die Verbesserung der Lebensbedingungen ihrer Bürger ist dies sicherlich nicht ausreichend. Wir stehen derzeit an letzter Stelle in der Europäischen Union, was den Buchkonsum angeht. Nur 1,3 oder 1,4 Millionen Menschen bilden in Rumänien das Buchpublikum, das in Buchhandlungen und Bibliotheken geht, Messen, Buchmessen und Buchvorstellungen besucht.”



    Aus Sicht von AER ist die Hauptursache nicht der Buchpreis, der laut Eurostat unter dem durchschnittlichen Anstieg der allgemeinen Verbraucherpreise liegt. Die Hauptursache sei der Rückgang des Bildungsniveaus. Mihai Mitrică: In Rumänien wird sehr wenig Geld für Bücher ausgegeben. Das ist nicht nur ein Problem für Verleger, sondern der Gesellschaft. Bücher sind der effektivste Weg, um die Menschen zu informieren. In den letzten hundert Jahren, seit Guttenbergs Druckerpresse aufkam, war sie das solideste Mittel der Bildung, denn man kann immer wieder auf die Informationen in einem Buch zurückgreifen. Sie bleibt auf der gedruckten Seite fixiert. Das ist einfach die Realität, und der Markt ist so klein, weil es in Rumänien kein Bildungssystem gibt, das die Schüler zum Lesen anregt”.



    Der Lesepakt ist eine Initiative, die mehrere Etappen umfasst. Die erste davon ist eine Debatte, zu der Vertreter der Behörden eingeladen werden. Was AER mit dieser Initiative erreichen will, erfahren wir von seinem Präsidenten Mihai Mitrică: Unser Ziel ist es vor allem, die Behörden für die katastrophale Situation zu sensibilisieren, in der sich die rumänische Gesellschaft in Bezug auf den funktionalen Analphabetismus befindet. Lösungen? Wir haben uns für die Einhaltung des Bibliotheksgesetzes eingesetzt, um den Bestand an Büchern in den Bibliotheken zu erhöhen, denn derzeit wird er jährlich nur zu etwa 15 % des gesetzlichen Mindestbestands erneuert. Das Lesen soll zudem von von einer nationalen Kampagne der zentralen Behörden gefördert werden. Es gab unterschiedliche Initiativen von Verlegern. Sie können aber nichts bewegen, denn der Einfluss eines Verlegers ist auf das Publikum beschränkt. Wer eine ganze Gesellschaft dazu bewegen kann, ist der Staat, die Regierung.



    Die zentralen Behörden, das Kulturministerium und das Bildungsministerium könnten öffentliche Ma‎ßnahmen ergreifen, die das Lesen wieder auf die nationale Tagesordnung setzen. Es macht keinen Sinn, ab 2022 ein Gesetz zu erlassen, das den 15. Februar zum Nationalen Lesetag erklärt, wenn wir nur feiern, aber keine praktischen Ma‎ßnahmen ergreifen, um das Lesen zu fördern”.Die Initiative profitiert vom Know-How internationaler Experten: den Präsidenten des Europäischen Verlegerverbands, des Börsenvereins des Deutschen Buchhandels und der Stiftung Lesen, Deutschland. Der nächste Dialog ist für den 27. März geplant. Thema ist die Lage der rumänischen Literatur und Bemühungen der Verleger in Rumänien und Moldawien, einen gemeinsamen Markt für rumänischsprachige Bücher zu schaffen.

  • Pactul pentru lectură

    Pactul pentru lectură

    Data de 15
    februarie este marcată în România ca zi națională de promovare a lecturii,
    prilej cu care anul acesta, Asociația Editorilor din Românie (AER) lansează
    Pactul pentru Lectură. Inițiativa, sprijinită de edituri, jurnaliști și o parte
    a societății civile, vrea să atragă mai ales atenția asupra cifrelor mici care
    caracterizează atât piața de carte, cât și obiceiurile de lectură ale românilor.
    De pildă, barometrul de consum cultural din 2019, dat publicității în 2020,
    arăta că 80% dintre români nu intraseră într-o bibliotecă publică pentru a citi
    sau împrumuta cărți deloc în ultimele 12 luni, în timp ce doar 12% au făcut
    acest lucru o dată sau de câteva ori pe an în 2019. De asemenea, 39% dintre români nu citeau, în general, și doar 16% făceau acest lucru lunar. Acestor statistici
    li se alătură și datele financiare pe care le aflăm acum de la Mihai Mitrică,
    președintele AER.

    Dinamica vânzării de carte din România merge
    cumva în dinți de fierăstrău și se situează în jurul cifrei de 60 de milioane
    de euro încasări ale editurilor, ceea ce este meschin pentru o țară aflată pe
    locul șapte în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de
    locuitori. Cu siguranță este insuficient față de nevoile pe care le are
    societatea în privința perfecționării propriilor cetățeni. În momentul de față,
    noi suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de
    carte. În România, ne bazăm cam pe 1,3 milioane sau 1,4 milioane de oameni care
    constituie publicul de carte, oameni care merg în librării și în biblioteci,
    care vin la târguri, la saloanele de carte, care merg la lansări.



    Din punctul de
    veder al AER, cauza principală nu o constituie prețul cărților a cărui creștere
    se situează – conform Eurostat – este sub creșterea
    medie a prețurilor de consum general. Cauza principală o constituie scăderea
    nivelului de educație. Mihai Mitrică.

    Sunt foarte puțini bani în România
    cheltuiți pe carte. Asta nu este o problemă doar a editorilor. Aceasta este o
    problemă a societății. Cartea este cel mai eficient mijloc prin care se pot
    educa oamenii. De-a lungul vremii, de ultimele sute de ani de când a apărut
    tiparul lui Guttenberg, ea este cel mai solid mijloc de educare, pentru că te
    poți întoarce oricând la informația dintr-o carte. Ea rămâne fixată pe pagina
    tipărită. Pur și simplu asta e realitatea și piața este atât de mică din cauză
    că nu există în România un sistem educațional care să îndrepte elevii către
    citit.



    Pactul pentru
    Lectură este o inițiativă care include mai multe etape, prima din ele fiind o
    dezbatere la care sunt invitați și reprezentanți ai autorităților. Ce-și
    propune AER prin această inițiativă, aflăm tot de la președintele Mihai
    Mitrică.

    Noi ne propunem în primul rând conștientizarea la nivelul autorităților
    publice a situației dezastruoase în care se află societatea românească din
    -punct de vedere al analfabetismului funcțional. Soluții? Noi am militat pentru
    respectarea legii bibliotecilor pentru a crește stocul de carte din biblioteci,
    care în momentul de față nu este înnoit anual decât în jur de 15% din minimul
    legal. Apoi, promovarea cititului într-o manieră inteligentă printr-o campanie
    națională asumată de autoritățile centrale. Inițiative disparate ale editurilor
    au tot fost. Ele nu pot mișca lucrurile, pentru că puterea de influență a unei
    edituri este limitată la publicul pe care reușește să și-l atragă dintr un
    public mic. Cine poate capacita o întreagă societate este statul, guvernul. La
    asta ne referim. La autoritățile centrale, Ministerul Culturii, Ministerul
    Educației își pot pune mințile luminate împreună ca să facă politici publice
    prin care să readucă cititul printre prioritățile naționale. Degeaba avem din
    2022 o lege prin care dedică ziua de 15 februarie Zilei Naționale a Lecturii,
    dacă noi nu facem decât festivism și nu mergem deloc în concret și să avem
    măsuri pragmatice prin care să creștem cititul.



    Iniţiativa beneficiază de experiența și
    disponibilitatea unor experți internaționali: președinții Federației
    Editorilor Europeni, al Asociației Editorilor și Librarilor din Germania și al
    Fundației pentru Lectură, Germania. Următorul dialog este programat pe 27
    martie, iar tema va fi starea literaturii române de o parte și de alta a
    Prutului și al eforturilor continue ale editorilor din România și Republica
    Moldova de a crea o piață comună a cărții de limba română.