Radio România Internațional

Tag: aeronave

  • Dronele, o problemă de securitate

    Dronele, o problemă de securitate

    Ministerul Apărării Naţionale de la București a pus în transparenţă decizională un proiect de lege care îmbunătăţeşte măsurile de securitate aeronautică. Proiectul care vizează inclusiv posibilitatea de contracarare a dronelor care intră în spaţiul aerian al României urmează să fie votat în următoarea sesiune a Parlamentului, după ce Guvernul va finaliza elaborarea acestuia.

    Astfel, aeronavele fără pilot, dronele care trec ilegal frontiera de stat a României şi zboară în spaţiul aerian naţional fără autorizare vor putea fi distruse, neutralizate. Totodată, zborul acestora poate fi preluat sub control, potrivit proiectului de lege pus în transparenţă decizională de Ministerul Apărării Naţionale.

    Aceste măsuri vor fi dispuse în raport cu nivelul ameninţării în limitele dreptului internaţional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanţele specifice ale evenimentului şi ţinând cont de prioritatea protejării vieţii persoanelor. Ultima soluţie posibilă aplicată este distrugerea aeronavei fără pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional.

    Împotriva sistemelor de aeronave fără pilot la bord se pot lua una sau mai multe măsuri non-cinetice. Acestea presupun detectarea dronei, preluarea controlului sau neutralizarea prin dezactivarea funcţiilor de comandă, control sau de comunicaţii. Una dintre măsurile cinetice ar fi imobilizarea sau distrugerea aeronavei fără pilot la bord.

    Proiectul de lege iniţiat de Ministerul Apărării stabilește şi modul de acţiune împotriva aeronavelor cu pilot. În cazul în care respectivele avioane folosesc în mod neautorizat spaţiul aerian al României, ele sunt interceptate şi, după caz, asupra acestora avioanele interceptoare pot trage foc de avertisment şi, în ultimă instanţă, foc de nimicire.Proiectul a fost inițiat în contextul în care România, care împarte o frontieră de circa 600 de kilometri cu Ucraina, a înregistrat, în ultimul an, cazuri repetate în care fragmente de drone ruseşti au căzut pe teritoriul său, în timpul atacurilor Moscovei asupra infrastructurii portuare a Ucrainei.

    „Militarii au nevoie de prevederi legale pentru ca să-şi exercite pe timp de pace – România nefiind în război cu Federaţia Rusă – dreptul de a nu permite unor obiecte care nu-şi declară identitatea şi nici nu sunt atribuite unei terţe forţe de a viola spaţiul nostru aerian şi de a produce probabile şi nedorite pagube materiale atât în arealul obiectivelor civile, cât şi în arealul unor obiective de interes publicˮ, este de părere analistul militar Ion Petrescu.

    Potrivit legii propuse, sistemele aliate prezente în România pot să participe la orice acţiune, în conformitate cu tratatele de apărare colectivă al căror semnatar este România, în calitate de membru al NATO şi al Uniunii Europene. În decursul lunii octombrie, sistemele radar ale României au detectat patru semnale separate – posibil de la drone – care au încălcat spaţiul aerian al ţării.

     

  • Noi reguli privind transportul lichidelor în bagajele de mână

    Noi reguli privind transportul lichidelor în bagajele de mână

    Autoritatea Aeronautică Civilă Română a anunțat că, începând de la 1 septembrie 2024, s-au instituit restricții în ceea ce privește controlul de securitate al lichidelor care depășesc 100 de mililitri din bagajele de cabină. Regulile pentru transportul lichidelor în bagajele de mână s-au înăsprit din nou pe toate aeroporturile din Uniunea Europeană începând de la 1 septembrie. De la această dată, pasagerii curselor aeriene pot transporta lichide în bagajele de mână doar în recipiente cu volum maxim de 100 de mililitri.

     

     

    De la 1 septembrie, la toate aeroporturile din statele UE care folosesc sisteme de detectare a explozibililor pentru bagajele de cabină – EDSCB (Explosive Detection Systems for Cabin Baggage) de standard C3, s-au instituit măsuri temporare în ceea ce priveşte controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor şi gelurilor. Regulile privind transportul lichidelor, introduse în 2006, fuseseră relaxate pe unele aeroporturi dacă bagajul putea fi controlat cu scanere de tomografie computerizată (TC), care utilizează o tehnologie dezvoltată în scop medical şi pot desena rapid o imagine tridimensională a conţinutului unui bagaj. Oficiali UE au formulat îndoieli cu privire la fiabilitatea noilor scanere TC pentru bagaje.

     

     

    Din 1 septembrie, în bagajul de mână sunt permise doar lichidele (aerosoli, băuturi, pastă de dinți, creme sau geluri cosmetice) în recipiente de maxim 100 ml sau mai puțin, au anunţat Aeroporturile Internaţionale «Avram Iancu», din Cluj-Napoca , « Traian Vuia », din Timişoara şi Aerportul Internaţional Sibiu. Recipientele de maxim 100 de mililitri nu mai trebuie să fie introduse în pungă de plastic resigilabilă și cu capacitate de maxim un litru. Recipientele vor fi prezentate separat de bagajul de mână la controlul de securitate.

     

     

    Medicamentele și produsele dietetice speciale sunt permise în bagajul de mână chiar și în situațiile în care depășesc limita de 100 de mililitri, de exemplu mâncare sau băutură pentru copii. Recipientele de lichide mai mari de 100 de mililitri, chiar dacă sunt doar parțial pline, sunt strict interzise în bagajul de mână. Recipientele cu lichide mai mari de 100 de mililitri vor fi depuse în containere special dedicate și nu pot fi recuperate.

     

     

    Nu este necesară scoaterea computerelor portabile sau a altor dispozitive electronice din bagajul de mână în timpul controlului de securitate. Ca şi până acum, orice obiecte ascuțite care ar putea fi folosite ca arme nu sunt permise în cabina aeronavei. Substanțele explozive, obiectele inflamabile (cum sunt artificiile sau vopseaua spray cu aerosoli), și alte substanțe inflamabile și toxice precum acizii sunt interzise pe zboruri. Nu sunt permise arme de niciun fel la bordul aeronavei.

     

     

  • Ştiri din domeniul aviaţiei comerciale

    Ştiri din domeniul aviaţiei comerciale


    Începând cu data de 9 septembrie, pasagerii Aeroportului Henri Coandă Otopeni, principalul aeroport din România, nu mai sunt obligați să treacă prin corturile amenajate în fața terminalului. Ei au acces direct în aerogară, dar trebuie să țină, în continuare, cont de celelalte cerințe de protecţie în contextul pandemiei de Covid-19: măsurarea temperaturii, dezinfectarea mâinilor, păstrarea distanței de 1,5 metri față de persoanele din jur și purtarea corectă a măștii.



    Măsurile au fost luate în contextul traficului redus din cauza pandemiei. Personalul aeroportului e instruit să monitorizeze respectarea, de către pasageri, a măsurilor de siguranță sanitară și să solicite intervenția imediată a poliției sau jandarmilor, dacă acestea nu sunt respectate întocmai. Tot din 9 septembrie e permis și accesul autovehiculelor în fața aerogării, fie acestea autobuze, autocare, taxiuri sau autoturisme personale. De menționat și că restaurantele și cafenelele sunt redeschise începând cu această dată. Corturile din fața terminalului au fost demontate, iar spațiul a fost redat destinației sale inițiale. Rămân valabile pentru pasageri recomandările de a veni la timp la aeroport și de a respecta indicatoarele de direcționare, atât pe fluxul auto, cât și pe fluxul de pasageri.



    Reamintim că, în zona aeroportului, circulația auto este afectată de lucrările la conexiunea feroviară a aeroportului cu Gara de Nord, lucrări aflate în curs de finalizare. În context, CFR SA a anunțat că linia de cale ferată Gara de Nord – Aeroportul Internațional «Henri Coandă» este gata în proporție de 97%. Acest proiect mult-așteptat a fost finanțat cu fonduri europene.



    Operatorul aerian low-cost Wizz Air anunță lansarea rutei care va lega Cluj-Napoca de Liverpoool, orașul în care a luat ființă trupa Beatles. Aceasta este a patra rută Wizz Air care leagă România de Marea Britanie și va deveni operațională din 23 octombrie. Biletele pentru această rută sunt în vânzare pe site-ul www.wizzair.com și pe aplicația pentru mobil a companiei.



    De asemenea, compania anunță și devansarea la 1 octombrie a operării zborurilor de la noua bază din Bacău către Londra Luton. Inițial, aceste zboruri erau anunțate pentru sfârșitul lunii octombrie. Vorbim de cinci curse săptămânal, începând cu 1 octombrie, dar, după 29 ale lunii, acestea vor deveni zilnice. În contextul pandemiei de Covid-19, Wizz Air își asigură clienții că toate aeronavele sunt igienizate conform protocoalelor sanitare.


  • Planuri de redresare la TAROM

    Planuri de redresare la TAROM

    Înfiinţată în 1954 şi operând sub autoritatea
    Ministerului Transporturilor, Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române
    – TAROM     – îşi propune să redevină cel mai important
    operator aerian de pe piaţa românească    . Obiectivul este unul ambiţios, în condiţiile
    în care anul 2017 nu a fost
    unul bun pentru TAROM, la fel cum nu au fost nici anteriorii zece, în care
    compania a înregistrat pierderi considerabile. Calculele arată că doar anul
    trecut pierderile au fost de 42 de
    milioane de euro    .

    Personal supradimensionat, avioane cu probleme tehnice,
    renunţarea la unele curse sau tragerea pe dreapta a două aeronave sunt doar
    câteva dintre motivele care au afundat tot mai mult operatorul național de transport aerian. Concurența companiilor low cost, modul ineficient de vânzare a
    biletelor și creșterea gradului de insatisfacție al clienților sunt alte cauze care au condus la pierderea cotei de piață pentru TAROM. O companie cu circa două mii de
    angajaţi, dintre care 70% sunt rude sau au relaţii de
    diverse grade, şi care, potrivit unui raport al corpului de control al fostului
    premier Mihai Tudose, ar fi fost sabotată chiar din interior – angajaţi din
    TAROM îşi dădeau e-mailul-uri cu alţi
    salariaţi în care spuneau exact care este strategia companiei cu privire la preluarea unor zboruri. În plus, potrivit
    instituţiilor statului,
    TAROM ar fi plătit timp de mai mulţi ani costuri de întreţinere şi reparaţii
    mai mari cu 40% pentru fiecare aeronavă în parte faţă de orice companie din
    Europa.

    Cinci directori s-au perindat la conducerea TAROM doar în 2017. Ultimul
    dintre aceştia, Wolff Werner-Wilhelm, care gestionează în continuare situaţia
    de la TAROM, susţine că actuala conducere a reuşit, totuşi, să reducă anul
    trecut cheltuielile cu 12,7 milioane de lei     (circa 2,7 milioane de euro) prin
    optimizarea activităţii companiei. Acum, aflat în plin proces de reevaluare şi
    reorganizare, TAROM are planuri mari, iar potrivit proiectului privind bugetul
    de venituri şi cheltuieli pentru 2018, ar putea încheia anul cu profit. Sunt
    alocaţi şi bani pentru investiţii. Potrivit noului Program de guvernare 2018 -
    2020, publicat la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, reînnoirea de urgenţă
    a flotei TAROM prin achiziţionarea în leasing a unui număr de 27 de aeronave
    moderne şi deschiderea de noi rute zonale sau unele de lung curier înspre SUA
    sau Asia     se află printre măsurile menite a repune compania în elita ambasadorilor
    României. Deja a început procesul de lansare a unor noi curse interne, iar
    primele două aeronave vor sosi în urmatoarele săptămâni.

  • Încă o săptămână de iarnă în România

    Încă o săptămână de iarnă în România

    La jumătatea
    lunii martie, România se confruntă cu câteva zile extrem de capricioase din
    punct de vedere meteorologic, cu temperaturi care au scăzut considerabil
    începând de sămbătă noapte, cu 10-15 grade Celsius, şi au ajuns astfel cu mult
    sub media climatologică a perioadei. Meteorologii spun că situaţia va persista
    pe parcursul acestei săptămâni şi au prezentat şi succesiunea fenomenelor în
    derulare în această perioadă – după codul galben de ploi abundente, vânt şi
    temperaturi scăzute, valabil pentru jumătatea de est a României, treptat,
    ploile se transformă în lapoviţă şi ninsoare şi se formează polei.

    Ploaia
    îngheţată, care de câţiva ani se manifestă şi în România, a generat depunerea
    de polei, mai ales în sudul şi sudul-estul ţării, perturbând transporturile
    rutiere, feroviare şi aeriene. A fost nevoie chiar de închiderea temporară a unor
    sectoare de drum naţional. Probleme au fost şi pe aeroportul Otopeni – Henri
    Coandă, unde ploaia îngheţată a ţinut la sol avioanele timp de aproape 3 ore. Nicio
    aeronavă nu a putut decola deoarece operaţiunile de degivrare erau zădărnicite
    de intensitatea fenomenului – avioanele se acopereau din nou cu o peliculă de
    gheaţă înainte de a putea să decoleze. Potrivit Companiei de Aeroporturi
    Bucureşti, pista aeroportului a fost, însă, tratată anti-îngheţ, astfel că
    aeronavele au putut ateriza în siguranţă. Şi cei care au călătorit cu trenul,
    în special în zona de sud a ţării, au fost afectaţi. Multe trenuri au avut
    întârzieri, chiar de sute de minute, din cauza fenomenului de chiciură la
    nivelul firelor de contact sau au fost anulate pentru că nu a putut fi
    utilizată tracţiunea cu locomotive electrice.

    Compania Naţională de
    Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat că a acţionat cu circa
    o mie de autoutilaje şi a împrăştiat mii de tone de material antiderapant pentru
    asigurarea unui trafic rutier conform pe sectoarele de drum afectate de
    condiţiile meteorologice extreme. Cele mai multe probleme din punct de vedere
    al zăpezii sunt în nordul ţării, unde drumurile au fost acoperite cu un strat
    consistent de zăpadă, iar vântul a îngreunat operaţiunile de curăţare a
    carosabilului. Poleiul a pus stăpânire şi asupra Bucureştiului, ploaia
    îngheţată îmbrăcând într-o peliculă compactă totul – maşini, copaci, trotuare,
    carosabil. Hidrologii au emis coduri galbene şi portocalii de inundaţii,
    inclusiv pe Dunăre, şi avertizează că după ce temperaturile vor creşte situaţia
    se va complica.