Tag: Aeroport Henri Coanda

  • Noutăţi de la CFR Călători

    Noutăţi de la CFR Călători

    Operatorul naţional feroviar de pasageri CFR Călători oferă noi servicii, dar creşte şi unele preţuri. Astfel, de la 1 aprilie s-au scumpit cu 15 lei (circa 3 euro) tarifele pentru vagoanele de dormit și cu 6 lei (circa 1,2 euro) cele pentru cușetă, la trenurile operate de CFR Călători. Tarifele de bază de transport cu trenurile operatorului feroviar de stat au rămas neschimbate.

    Pe de altă parte, biletele de tren pentru călătoriile dus-întors pe ruta Bucureşti Nord – Aeroportul Internaţional «Henri Coandă» Otopeni, de lângă Bucureşti, se pot plăti şi prin SMS la numărul 7458. În funcţie de direcţia pentru care se optează, se va transmite prin SMS la numărul 7458 litera B – pentru un bilet spre staţia Bucureşti Nord sau litera O – pentru un bilet spre staţia Aeroportul «Henri Coandă». Tariful unui bilet, în orice direcţie, este de 1,20 euro + TVA, la care se adaugă, la unii operatori de telefonie mobilă, şi costul SMS-ului trimis. Exprimat în lei, biletul costă 5,50 lei pentru o călătorie simplă. Prin transmiterea unui SMS se poate cumpăra titlul de călătorie pentru o singură persoană (bilet întreg).

    Pentru călătoria cu trenurile CFR Călători pe relaţii de pe ruta Bucureşti Nord – Aeroport Henri Coandă şi retur, biletele se pot cumpăra şi de la casele de bilete din staţiile Bucureşti Nord şi Aeroport «Henri Coandă»; online, direct de pe www.cfrcalatori.ro sau din aplicaţiile mobile ‘CFR Călători bilete online’ şi ’24pay’; la automatele de vânzare bilete din staţiile Bucureşti Nord şi Aeroport «Henri Coandă»; la validatoarele contactless din tren, care permit validarea titlurilor metropolitane integrate, cât şi plata biletului cu card bancar contactless sau alt dispozitiv înrolat cu cardul bancar contactless (fără a se emite chitanţă), imediat după urcarea în tren; de la orice casă de bilete cu emitere electronică din staţiile CFR Călători, agenţiile de voiaj CFR Călători; de la personalul de tren, cu condiţia solicitării biletului imediat după urcarea în tren.

    În altă ordine de idei, din 1 aprilie, CFR Călători asigură serviciul de transport auto de călători pe diferite tronsoane între Cluj Napoca şi Oradea (nord-vestul României), în condiţiile începerii lucrărilor la electrificarea şi modernizarea liniei feroviare dintre cele două mari oraşe. Astfel, transportul feroviar pe distanţa respectivă este înlocuit cu  transport cu circa 30 de autobuze zilnic. Transportul auto de călători se face atât pe întreaga distanţă Cluj Napoca – Oradea, cât şi pe sectoare din traseu, care vor alterna cu serviciile de transport feroviar rămase în funcţiune pe rutele Cluj Napoca – Aghireş şi Oradea – Aleşd. CFR Călători a păstrat circa 20 de trenuri locale, care acoperă traseele menţionate anterior. Orele de plecare şi sosire a autobuzelor în diferite staţii, precum şi tarifele aplicate pot fi vizualizate pe www.cfrcalatori.ro, la secţiunea ‘Detalii/Preţ’.

  • Lucrări de modernizare la Pista 2 a aeroportului Henri Coandă

    Lucrări de modernizare la Pista 2 a aeroportului Henri Coandă

    Compania Națională Aeroporturi Bucureşti
    SA anunţă demararea lucrărilor la obiectivul de investiţie Modernizarea pistei
    08L-26R şi resistematizarea zonei de siguranţă aferente (inclusiv la căile de
    rulare N, W, V, O) la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti. În urma
    obţinerii Autorizaţiei de construire din partea Ministerului Transporturilor,
    Infrastructurii şi Comunicaţiilor, din data de 11.08.2020, CN Aeroporturi
    Bucureşti a emis ordinul de începere a lucrărilor la obiectivul anterior
    menţionat pentru 21.08.2020.




    Lucrările de modernizare, în valoare de 109.686.767 lei, vor fi executate de
    către SC PORR Construct SRL, în baza unui contract atribuit prin licitaţie
    publică şi au ca termen de executie cinci luni de la începerea acestora, potrivit unui comunicat al CN Aeroporturi București SA. Pista a fost deja închisă din data de 3 august pentru
    demararea lucrărilor.





    Principalele lucrări care se vor efectua sunt cele de
    înlocuire a dalelor de beton izolate (în funcţie de nivelul lor de degradare),
    drenaj, canalizare şi ranforsare a stratului asfaltic al structurii rutiere.
    Totodată, va fi refăcut integral balizajul pistei, se mai precizează în
    comunicat.




    Potrivit CN Aeroporturi București SA, ultima reparaţie capitală a Pistei 2 s-a
    efectuat în anul 1996, ulterior fiind realizate doar lucrări de reparaţii curente.





    Pe perioada de derulare a lucrărilor la Pista 2, întreg
    traficul aerian va fi operat pe Pista 1 (08R-26R). Având în vedere numărul
    redus de mişcări de aeronave (aterizări şi decolări) – în prezent acesta se
    ridică la circa 42% din valorile normale ale lunii august – nu vor fi
    înregistrate întârzieri generate de operarea cu o singură pistă, capacitatea de
    operare a Pistei 1 fiind suficientă pentru desfăşurarea în siguranţă a
    traficului, precizează comunicatul.

  • Fonds européens pour l’infrastructure de Bucarest

    Fonds européens pour l’infrastructure de Bucarest

    Critique véhémente de l’administration de
    Bucarest pour ce qu’elle considère comme de l’inhabilité à accéder aux fonds
    européens non-remboursables pour l’infrastructure, la commissaire européenne à
    la politique régionale, Corina Creţu, a rendu publique ce mercredi une décision
    qu’elle voudrait sûrement voir se répéter. Corina Creţu a annoncé l’allocation,
    par la Commission européenne, d’une somme de 517 millions d’euros pour la
    construction d’une partie de la ligne de métro qui va relier Bucarest à l’aéroport
    international Henri Coandă Otopeni, le plus grand aéroport du pays. Le projet a
    été inclus par les autorités roumaines dans le Programme opérationnel Grandes
    infrastructures. Le cofinancement européen assurera la construction d’une
    portion de six kilomètres des plus de quatorze kilomètres que mesurera au final
    la ligne 6 du métro Gare du Nord – Aéroport Henri Coandă. Le projet prévoit
    également la construction de six nouvelles stations de métro souterraines entre
    la station 1 Mai, se trouvant au centre de la capitale, et un centre commercial
    se trouvant à proximité de l’aéroport Otopeni, ainsi que l’achat de douze
    nouvelles rames de métro.

    « Cet investissement du fonds de cohésion va améliorer
    la vie de plus de 1,8 millions de citoyens qui bénéficieront de meilleures liaisons
    de transport vers plusieurs endroits de Bucarest »
    , a déclaré Corina Creţu.
    « J’espère – a-t-elle rajouté – que jusqu’en 2023, date prévue pour la
    réalisation du projet, les autorités roumaine trouveront des solutions pour
    finir la ligne 6, afin d’ouvrir la circulation jusqu’à l’aéroport Henri Coandă. »

    La ministre des Fonds européens, Rovana Plumb, a salué l’annonce et a précisé
    qu’elle attendait de Metrorex, la compagnie qui exploite le métro de Bucarest,
    de commencer les travaux pour ce projet de grande importance pour la mobilité
    au niveau de la ville de Bucarest et du département voisin, Ilfov. Le début des
    travaux serait prévu pour la seconde partie de l’année.


    Cependant, pourquoi la Commission européenne
    ne financerait-elle pas la totalité du projet ? Selon l’association Pro
    Infrastructura, très critique elle aussi quant à la gestion des transports par
    les autorités roumaines, la raison se trouve dans le manque d’explications
    pertinentes de Bucarest au regard de plusieurs points problématiques du projet.
    La Commission européenne a montré des doutes par rapport au coût estimé du
    projet qui serait sous la moyenne roumaine du coût de construction par
    kilomètre. La Commission a aussi
    critiqué le fait que le plan de la ligne 6 du métro ne prend pas en compte la
    construction du futur terminal de l’aéroport Otopeni. Autres aspects non
    clarifiés par les autorités roumaines – d’après Pro Infrastructura – concernent
    le trafic durant les travaux sur la déjà surchargée route nationale DN1, ainsi que la durée estimée
    pour la finalisation du projet, quatre ans et demi, jugée elle aussi bien trop
    optimiste. (Trad. Elena Diaconu)