Radio România Internațional

Tag: aeroport

  • Rusia, Rostov pe Don – menținere aeroport închis

    Rusia, Rostov pe Don – menținere aeroport închis

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români că, urmare incidentului aviatic din data de 19 martie 2016, aeroportul din Rostov pe Don se menține închis şi că activitatea aeroportuară este posibil a fi reluată în cursul zilei de luni, 21 martie 2016, începând cu orele 07.00.

    Reprezentanţii autorităţilor locale au afirmat că, în cazul în care acest lucru nu va fi posibil, aterizarea unor aeronave va avea loc pe aeroportul din Krasnodar, urmând ca pasagerii să fie transportaţi la Rostov pe Don cu alte mijloace, cel mai probabil auto.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    De la început, amintim că, pentru plata călătoriilor pe liniile de
    transport în comun din Bucureşti, se utilizează doar carduri magnetice care se
    validează la aparatele speciale din mijloacele de transport. Respectivele
    carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei
    Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee.
    Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 28 de eurocenţi)
    pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de
    bani (33 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi
    50 de bani (77 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783.
    Linia 780 face legătura între Gara de Nord şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, iar
    linia 783 – între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că
    abonamentul nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,7 euro), iar cel valabil o
    săptămână costă 17 lei (3,7 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt
    scutiţi de plata taxelor de călătorie.

    În
    Bucureşti, funcţionează şi 23 de linii de noapte care au terminalul central la
    Piaţa Unirii şi fac legătura cu zonele periferice. Între orele 23.00 şi 1.00,
    respectiv între orele 3.00 şi 4.30 circulă la un interval de 40 de minute, iar
    între orele 1.00 şi 3.00 – la 120 de minute. Preţul unei călătorii cu
    autobuzele de pe aceste linii este tot de 1 leu şi 30 de bani. La metrou, o
    cartelă magnetică pentru două călătorii costă 5 lei (1,13 euro), iar cartela
    pentru 10 călătorii costă 20 de lei (4,5 euro). O cartelă valabilă o zi costă 8
    lei (1,8 euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de
    călătorii costă 25 de lei (5,7 euro). Ghiduri privind traseele de transport în comun
    din Capitală pot fi procurate atât de la Aeroportul Henri Coandă Bucureşti
    Otopeni, cât şi de la multe dintre tonetele pentru vânzarea publicaţiilor. Astfel
    de ghiduri sunt disponibile şi pe Internet, la adresa Regiei Autonome de
    Transport Bucureşti, www.ratb.ro, şi la cea a
    Societăţii de Exploatare a Metroului, www.metrorex.ro,
    ambele site-uri fiind editate în engleză şi română.

  • Turcia: peste 700 de zboruri anulate

    Turcia: peste 700 de zboruri anulate

    457 de zboruri intrene și externe ale companiilor Turkish Airlines, Pegasus şi Onur Air au fost anulate, luni, 18 ianuarie din cauza condițiilor meteo nefavorabile, înregistrate pe aeroporturile din Istanbul (Ataturk și Sabiha Gokcen). Alte 246 de curse cu plecare din Instabul vor fi anulate marți, 19 ianuarie, anunță MAE.



    În Istanbul se înregistrează ninsori puternice iar precipitațiile s-ar ăutea opri abia marți noapte.

  • Ucraina: situaţie critică în Odessa şi Nikolaev

    Ucraina: situaţie critică în Odessa şi Nikolaev

    Ministerul român de Externe îi informează pe cei care se deplasează în această perioadă în Ucraina că situaţia din Odessa şi din toate localităţile regiunii este una critică, din cauza condiţiilor meteo. Autorităţile au oprit total circulaţia rutieră pe toate drumurile publice din regiunile Odessa şi Nikolaev, iar transportul în comun (cursele Reni-Izmail-Tatarbunar-Odessa) este blocat.



    Traficul pe drumul principal de acces dinspre România către aceste regiuni (şoseaua Reni-Odessa) este în prezent oprit total din cauza căderilor masive de zăpadă şi a viscolului. De asemenea, Aeroportul Internaţional Odessa a anunţat, încă de duminică, suspendarea tuturor zborurilor, situaţia urmând a se reevalua în zilele următoare.

  • Viscol în România

    Viscol în România

    In România, prima ninsoare serioasă din această iarnă a provocat, din nou, haos pe şosele, în traficul aerian, feroviar şi maritim. Cele mai afectate au fost regiunile din sud şi est, inclusiv capitala Bucureşti, care la sfârşitul săptămânii trecute, s-au aflat sub avertizări cod portocaliu, respectiv galben, de ninsori şi viscol. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric, numeroase drumuri nationale si judetene au fost temporar inchise sau parţial blocate Zăpada şi viscolul au determinat, incluisv, întreruperea circulaţiei pe Autostrada Soarelui(sud-est).



    Nu doar traficul rutier a fost afectat, ci şi cel feroviar. Zeci de trenuri au fost anulate, iar alte au inregistrat întârzieri care au depăşit chiar şi două ore. Din cauza vântului puternic, operaţiunile din porturile româneşti de la Marea Neagră şi traficul pe Canalul Dunăre – Marea Neagră au fost temporar suspendate. Si cursurile în şcolile şi grădiniţele din Bucuresti şi din mai multe judeţe din sud au fost suspendate. În capitala, peste 130 de maşini au fost avariate de copacii prabusşti sub greutatea zăpezii.



    Pe aeroportul internaţional Henri Coandă, câteva curse au fost anulate, în timp ce altele au avut întârzieri la decolare. Mai multe persoane care aveau nevoie de îngrijiri medicale au fost duse la spitale cu autoşenilate pentru că ambulanţele nu au putut ajunge în unele zone, din cauza zăpezii. Poliţia a amendat mai mulţi administratori de drumuri pentru neîntreţinerea corespunzătoare a carosabilului, iar în Bucureşti au sancţionat toţi operatorii economici responsabili cu deszăpezirea, după ce în urma controalelor s-a constatat că modul în care aceştia au intervenit a fost defectuos.



    Peste 6.000 de pompieri, poliţişti şi jandarmi au venit în sprijinul populaţiei şi pentru asigurarea segmentelor de drumuri pe care nu s-a putut circula în condiţii de siguranţă. Ministerul de Interne a anunţat ca nu sunt localităţi izolate sau persoane blocate în nămeţi. Din păcate, veştile proaste nu se termină aici, meteorologii anunţă că în următoarele zile vremea în România va deveni geroasă în cea mai mare parte a ţării.



    Temperaturile vor scădea puternic in unele zone ajungind in timpul nopţii până la minus 15 – minus 20 de grade Celsius. Viscolul şi gerul au afectat şi alte ţări din Europa de Est. Serbia, Cehia, Bulgaria, si Polonia, s+au confruntat cu ninsori abundente, iar in Croaţia s+au inregistrau temperaturi deosebit de scăzute şi rafale violente de vânt.

  • Franţa menţine starea de urgenţă

    Franţa menţine starea de urgenţă

    Franţa menţine starea de urgenţă pe tot teritoriul ţării, decretată după atacurile din 13 noiembrie, din Paris, anunţă MAE. De asemenea, sunt menţinute şi controalele la frontiere. Starea de urgenţă permite autorităţilor franceze să interzică circulaţia persoanelor şi să stabilească zone de protecţie şi securitate. De asemenea, sunt aplicate măsuri consolidate de securitate în toate oraşele din regiunea Ile-de-France (inclusiv Paris).


    Totodată, autorităţile pot dispune arestul la domiciliu al oricărei persoane a cărei activitate este considerată periculoasă pentru ordinea publică, închiderea temporară a sălilor de spectacol şi a locurilor de reuniuni publice, confiscarea armelor şi posibilitatea de a efectua percheziţii administrative.



    Aeroporturile şi gările rămân deschise, însă călătorii sunt rugaţi să confirme orarele de călătorie cu compania de transport, deoarece se pot înregistra întârzieri din cauza măsurilor de securitate. Şcolile funcţionează în program normal. Transportul public în Paris este operaţional, putând exista însă staţii închise sau rute modificate. Informaţii suplimentare pot fi găsite pe site-ul www.ratp.fr.



    Diplomaţia de la Bucureşti recomandă cetăţenilor români aflaţi în regiunea pariziană să respecte avertismentele de siguranţă transmise de autoritățile franceze şi să manifeste vigilenţă sporită, în special în mijloacele de transport în comun, în timpul manifestaţiilor sportive, culturale, religioase şi în zonele aglomerate. Cetăţenii români sunt sfătuiţi să consulte presa locală şi informările transmise prin intermediul mass-media de către autorităţile franceze.

  • Informaţii aeroportuare

    Informaţii aeroportuare

    Cu
    câteva zile în urmă, a avut loc deschiderea oficială a Aeroportului Ştefan cel
    Mare din Suceava, după modernizarea
    acestuia pe baza unui proiect finanţat din fonduri europene, în valoare de
    peste 105 milioane de lei (aproape 25 de milioane de euro).
    Compania aeriană Tarom va efectua curse regulate Suceava – Bucureşti şi retur,
    prima fiind programată pe 12 noiembrie. Prin proiectul cu finanţare europeană,
    asigurată prin Programul Operaţional Sectorial Transport, au fost modernizate
    pista de rulare, balizajul, a fost construit un nou turn de control şi a fost
    pregătit terenul în vederea amplasării sistemului de navigaţie.


    Pe de altă parte, Aeroportul Internaţional
    Oradea a lansat, de curând, pe site-ul propriu,     www.aeroportoradea.ro, un chestionar
    pentru public referitor la realizarea curselor aeriene internaţionale
    permanente şi chartere de peacest
    aeroport. Rezultatele vor fi prezentate companiilor aeriene în vederea
    negocierii contractelor privind cursele ce vor fi operate. Şi pe Aeroportul
    Internaţional Satu Mare lucrările de modernizare a pistei sunt în
    stadiu avansat. Valoarea totală a proiectului, ce prevede şi extinderea aerogării,
    este de 66 de milioane de lei (15 milioane de euro). Banii sunt asiguraţi prin
    Programul Operaţional Sectorial Transport.

    Preşedintele Consiliului Judeţean,
    Adrian Ştef, a declarat că, în anii trecuţi, au avut loc discuţii şi cu
    operatori aerieni pentru introducerea unor curse externe, dar majoritatea au
    fost interesaţi de infrastructuraaeroportului. Cred că, în momentul de faţă, când închidem acest
    proiect şi îl finalizăm cu succes, putem să reluăm aceste discuţii    , a mai spus
    preşedintele Consiliului Judeţean.

    La rândul lui, Aeroportul Internaţional Sibiu a anunţat creşterea,
    din luna martie a anului viitor, a numărului de zboruri operate. Sporirea frecvenţelor pe rutele Sibiu – Londra şi
    Sibiu – Stuttgart, precum şi deschiderea rutei Sibiu – Koln răspunde aşteptărilor
    exprimate de pasageri, a declarat Marius Gîrdea, directorul general al Aeroportului Internaţional din Sibiu.

    Să notăm, în final, că Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti s-a
    situat anul trecut pe locul 43 în Uniunea Europeană după numărul pasagerilor
    care îl tranzitează anual, potrivit Eurostat. Cel mai mare aeroport din
    România a deservit 8,26 milioane de pasageri în 2014, în creştere cu 8,9% faţă
    de anul anterior. Dintre aceştia, 6,4 milioane de pasageri au sosit sau plecat
    din / către destinaţii din Uniunea Europeană, 1,4 milioane cu destinaţii
    internaţionale din afara Uniunii, iar 497 de mii de pasageri au utilizat
    cursele interne. În prezent, peAeroportulInternaţional Henri Coandă Bucureşti
    operează 31 de companii aeriene, care transportă pasageri către 70 de destinaţii.

  • Jurnal românesc – 19.10.2015

    Jurnal românesc – 19.10.2015

    Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă a intrat pe ordinea de zi a Senatului de la Bucureşti. Opoziţia liberală a anunţat deja că va susţine actul normativ care urmează apoi să fie adoptat în Camera Deputaţilor în calitate de for decizional. Proiectul este susţinut şi de social-democraţi (numărul unu la guvernare), care au anunţat, însă, că vor depune amendamente, precum şi de parlamentarii UNPR şi de cei din grupul minorităţilor naţionale. Votul prin corespondenţă va fi exercitat la alegerile parlamentare prezidenţiale şi europarlamentare şi doar de către cetăţenii care au reşedinţa sau domiciliul în străinătate.



    Un nou terminal a fost inaugurat, sâmbătă, la Aeroportul de la Iaşi, după o investiţie de 11 milioane de euro. Conducerea aeroportului a anunţat că din decembrie va fi introdusă o nouă cursă, spre Istanbul, pe lângă cele anunţate deja spre Bucureşti, Paris, Londra, Roma şi Munchen. Noul terminal, al treilea al aeroportului, are o suprafaţă de aproximativ 3.600 de metri pătraţi, şase birouri check-in şi va asigura o capacitate de procesare de peste 300 de pasageri pe oră. Celelalte două terminale sunt, la rândul lor, funcţionale, fiind însă de mai mici dimensiuni. Conducerea aeroportului ieşean estimează că la finalul acestui an traficul va atinge 350 de mii de pasageri, iar în 2016 va depăşi 500 de mii de persoane.



    Românii sunt cei mai expuşi din UE la riscul sărăciei şi excluderii sociale, în proporţie de circa 40,2% din totalul populaţiei României, fiind urmaţi la mică distanţă de bulgari (40,1%) şi de greci (36%), în timp ce la polul opus se află cehii, cu doar 14,8%, potrivit datelor Eurostat pentru 2014. Riscuri reduse de sărăcie sunt înregistrate în Suedia (16,9%), Olanda (17,1%), Finlanda (17,3%) şi Danemarca (17,8%). Între ţările europene pentru care există date disponibile, riscul de sărăcie şi excludere socială a urcat în perioada 2008-2014 în 14 state membre, cele mai mari creşteri având loc în Grecia (cu 7,9 puncte procentuale, de la 28,1% la 36%), Malta (+3,7 puncte), Ungaria (+2,9 puncte) şi Italia (+2,8 puncte). Cele mai mari scăderi au avut loc în Polonia (-5,8 puncte procentuale, la 24,7%), România (-4 puncte procentuale, la 40,2%) şi Slovacia (-2,2 puncte).



    România, deşi pregăteşte cei mai mulţi absolvenţi de medicină, are cei mai puţini medici, a declarat Diana Păun, consilier de stat în cadrul Departamentului Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale. Potrivit datelor oficiale, în România există 248 de medici la 100.000 de locuitori, în timp ce media în UE este de 346 de medici. La asistenţi medicali, situaţia este şi mai gravă, având 580 la 100.000 de locuitori faţă de 849 — cât este la nivel european. În opinia Dianei Păun, medicicii şi asistenţii sunt total demotivaţi de salariile proaste şi de lipsa perspectivelor de avansare în carieră. Consilierul prezidenţial a arătat că România trebuie să aplice rapid strategia naţională de sănătate, care să privească sănătatea ca pe o investiţie în viitor.



    Înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut în primele nouă luni cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Astfel, în România au fost înmatriculate peste 51 de mii de autoturisme. În perioada ianuarie-septembrie, piaţa auto europeană a avansat cu 8,8%, cele mai însemnate creşteri înregistrându-se în Spania ( 22,4%), Italia (15,3%) şi Marea Britanie (7,1%). Totodată, în aceeaşi perioadă, înmatriculările de autoturisme Dacia la nivelul UE au crescut cu 4%, de la 273 de mii de unităţi în urmă cu un an la 284 de mii de unităţi, conferind mărcii româneşti o cotă de piaţă de 2,7%.

  • Tunisia – închiderea Aeroportului Internațional Tunis Carthage

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Republicii Tunisia că Biroul Aviației Civile și al Aeroporturilor din Tunisia a transmis un comunicat cu privire la închiderea Aeroportului Internațional Tunis Carthage, în intervalul 14 octombrie 2015 (de la ora locală 17:00) – 16 octombrie 2015, (ora locală 22:00).

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte pagina de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situaţii speciale, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Jurnal românesc – 25.08.2015

    Jurnal românesc – 25.08.2015

    Atât PSD, cât şi PNL susţin că votul prin corespondenţă trebuie adoptat cât mai rapid. Comisia de Cod electoral a amânat însă, luni, pentru săptămâna viitoare, şedinţa cu grupurile parlamentare pe acest subiect. Liviu Dragnea, preşedintele PSD a anunţat că partidul pe care-l conduce l-a mandatat pe şeful Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, să elaboreze un set de principii privind votul prin corespondenţ,ă care să fie înaintat Autorităţii Electorale Permanente (AEP), instituţia urmând să transmită un proiect pe care trebuie un consens din partea partidelor. Liderii partidelor parlamentare se vor întâlni şi vor lua o decizie politică pe forma finală a acestei legi concepute de AEP. Atât opoziţia, cât şi puterea sunt încrezătoare că, în condiţiile în care consensul politic este atins, această lege va fi aprobată până la 15 noiembrie, termenul limită pentru adoptarea ei.



    Un titlu internaţional decernat femeilor poliţist cu merite deosebite în cadrul unor acţiuni desfăşurate pe timp de pace a fost acordat, în premieră, unei romance. Este vorba despre comisarul şef Raluca Domuţa, care a primit distincţia “International Female Police Peacekeeper 2015”, pentru rolul avut în timpul misiunii ONU de căutare şi salvare din Haiti, după cutremurul din 2010, precum şi pentru modul în care a asigurat securitatea medicilor care acţionau în zonă pentru combaterea holerei. Titlul i-a fost oferit româncei în cadrul unei festivităţi organizate la Cardiff, în Marea Britanie. Raluca Domuţa a absolvit Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” şi este specialist în ştiinte penale, psihologie judiciară şi apărarea drepturilor omului. În prezent este şef poliţie regiune în cadrul misiunii internaţionale din Haiti.



    Sindicaliştii de la ROMATSA — Administraţia Romana de Trafic Aerian — au anunţat că pe 1 septembrie vor declanşa greva generală pe timp nelimitat, deoarece conducerea companiei nu a respectat niciuna dintre înţelegerile stabilite anterior. În timpul grevei va fi asigurată doar o treime din zborurile programate zilnic. Nemultumiti de noul contract colectiv de munca, pe 15 iulie, controlorii de trafic au intrat în grevă de avertisment timp de două ore – o situaţie fără precedent pentru sistemul aerian românesc. Conducerea consideră că protestele sindicaliştilor şi ameninţările privind declanşarea grevei generale nu sunt întemeiate, în condiţiile în care 12 dintre cele 14 revendicări ar fi fost soluţionate. Potrivit ROMATSA, care are în prezent, în jur de 1.500 de angajaţi, teritoriul României este tranzitat zilnic de 2.500-3.000 de aeronave.



    Militari din Italia, Spania şi SUA se vor paraşuta, miercuri, într-un poligon din judeţul Galaţi (est), în cadrul exerciţiului Swift Response 15, informează ambasada americana de la Bucuresti. Potrivit sursei citate, exerciţiul se desfăşoară pînă pe 13 septembrie în Bulgaria, Germania, Italia şi România. La el participă peste 4.800 de militari din Romania, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania şi Statele Unite. Swift Response 15 include mai multe asalturi aeropurtate, care vor avea loc aproape simultan în poligoane din România, Germania şi Bulgaria, unde se vor desfăşura şi antrenamente ulterioare. Acesta este cel mai mare exerciţiu NATO aeropurtat desfăşurat pe continentul european de la încheierea Războiului Rece.



    Circa trei sferturi dintre români folosesc internetul în perioada în care sunt în concediu, în timp ce aproape jumătate dintre ei consideră că online-ul le oferă un ajutor important atunci când îşi planifică vacanţele, potrivit unui studiu recent. 70% dintre turiştii români intră pe internet pentru a căuta oferte de vacanţă şi caută informaţii detaliate referitoare la destinaţiile unde călătoresc. Călătoriile durează de obicei două săptămâni (peste 36% dintre respondenţi petrec în medie 14 zile de concediu pe an), iar sumele cheltuite nu sunt foarte mari (jumătate alocă până la 500 de euro pentru o vacanţă). Cea mai atractivă vacanţă pentru aproape o treime dintre români este cea de relaxare, urmată de vacanţele cu beneficii pentru sănătate (17%) şi concediile însorite (12%).


  • 15.07.2015

    15.07.2015

    Grève — Plusieurs vols prévus ce matin à partir de et vers l’aéroport international Henri Coanda de Bucarest ont été perturbés par une grève de deux heures des aiguilleurs du ciel. Cette protestation intervient après l’échec mardi des négociations entre les syndicats et le patronat. Selon la législation roumaine en vigueur, dans de telles situations, un tiers du trafic aérien est assuré. Parmi les revendications des grévistes figurent la protection des salariés, la sécurité du trafic aérien, mais aussi certains droits tels celui lié à l’âge de la retraite. Le patronat contestera au tribunal la décision des syndicats. Les représentants des aiguilleurs du ciel ont déclaré qu’ils n’excluaient pas une grève générale à l’avenir.



    Assistance — La Roumanie achèvera le programme d’assistance financière avec la Commission européenne, la Banque Mondiale et le FMI avant la fin septembre, lorsque celui-ci devrait expirer, a déclaré à Bruxelles le ministre des finances Eugen Teodorovici. Celui-ci a participé mardi à la réunion des ministres des Finances des 28, lors de laquelle la Commission a exprimé ses inquiétudes relatives aux conséquences que l’allégement fiscal pourrait avoir sur le déficit budgétaire. Eugen Teodorovici affirme pourtant que la Roumanie devrait accomplir tous ses engagements envers la Commission européenne, la Banque Mondiale et le FMI et que l’allègement fiscal a été fait pour réduire le décalage financier entre la Roumanie et d’autres pays européens.



    Bouclier antimissile — L’accord avec l’Iran n’annulait pas le besoin d’installer le système de défense antimissile, a affirmé un porte parole du Département américain d’Etat. La Russie insiste qu’après la réglementation du dossier iranien, la préoccupation pour la défense anti-missile n’est plus d’actualité. Selon la diplomatie américaine, l’Iran dispose toujours des plus importantes réserves de missiles balistiques du Moyen Orient, ce qui constitue une source d’inquiétude pour les Etats Unis et pour la communauté internationale et qui rend nécessaire la création d’un système de défense anti-missile. Les plans des Etats-Unis de déployer des éléments de leur système de défense anti-missile en Roumanie afin de contrecarrer les menaces provenant de l’Iran constituent une source majeure de dissensions entre Moscou et Washington, selon les agences de presse.



    Foot — Le club de foot champion de Roumanie, Steaua Bucarest, a vaincu mardi soir les Slovaques d’AS Trencin sur le score de 2 buts à 0 dans le match aller du deuxième tour préliminaire de la Ligue des Champions. Le match retour aura lieu mercredi prochain. Deux autres équipes sont présentes dans l’autre compétition continentale : la Ligue Europa. Jeudi, Astra Giurgiu rencontre les Ecossais d’Iverness CT et le FC Botosani rencontre les Polonais de Legia Varsovie. La troisième équipe roumaine de la Ligue Europa, ASA Tg Mures, est automatiquement qualifiée au troisième tour.

  • Belgia: grevă în serviciile publice

    Centrale Générale des Services Publics”, organizație sindicală de orientare socialistă, a anunţat organizarea unei greve generale în domeniul serviciilor publice pentru miercuri, 22 aprilie, informează MAE. Protestul va afecta transportul în comun urban, precum și serviciile poștale.


    Transportul feroviar este și el afectat de protest încă din seara de marți, iar companiile Thalys și Eurostar au anulat deja două trenuri cu plecare din Paris, respectiv, Londra, anunță publicația belgiană 7sur7.



    Acțiunea de miercuri se suprapune cu greva de zel a polițiștilor de la Aeroportul Internaţional Zaventem Bruxelles, care a început de luni și va continua până la sfârșitul săptămânii.


  • Finlanda: grevă pe aeroporturile Helsinki și Oulu

    Însoțitorii de bord și personalul auxiliar din aeroporturile Helsinki și Oulu sunt în grevă astăzi, 14 aprilie, dar și miercuri, 15 aprilie. Mai multe curse interne sunt anulate iar activitatea de încăcare/descărcare a bagajelor este afectată de protest. Protestul nu afectează activitatea companiilor Finnair, Flybe şi Blu1.



    Ministerul român de Externe recomandă celor care au zboruri programate în acesastă perioadă, spre/din Finlanda, să consulte și site-ul Aeroportului Internaţional Helsinki.

  • Franța: grevă a personalului Aeroportului din Paris (ADP)

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau se deplasează pe teritoriul Republicii Franceze că, potrivit site-ului oficial al Air France, există informaţii cu privire la o grevă în perioada 12.02.2015-13.02.2015, la care și-au anunțat prezența mai multe sindicate ale personalului Aeroportului din Paris (ADP).



    Întrucât în perioada menționată pot avea loc întârzieri sau modificări ale orarului de zbor, recomandăm pasagerilor să contacteze compania aeriană înaintea efectuării călătoriei şi să ia în calcul posibilitatea de a petrece un timp mai îndelungat în aeroport.



    Cetăţenii români, pasageri ai acestei companii, sunt sfătuiţi să urmărească evoluţia situaţiei pe site-ul oficial al companiei Air France şi pe site-ul Direcţiei Generale a Aviației Civile.

  • Tragédies de la Révolution roumaine: le cas Otopeni

    Tragédies de la Révolution roumaine: le cas Otopeni

    Le renversement sanglant de la dictature communiste a été lévénement le plus important de la seconde moitié du 20e siècle. Un tel déchaînement de forces et dénergies a été totalement inédit et a surpris la quasi-totalité des Roumains. Cétait un événement unique pour une vie humaine et la plupart dentre eux avaient souhaité ne pas rester à lécart du renouveau de leur pays.



    Toutefois, les événements tragiques ont émaillé cette quête de liberté. Parmi eux, ce que lhistoire a appelé « le massacre dOtopeni », intervenu le 23 décembre 1989, dans les environs de laéroport international de la capitale, Bucarest. Suite à un terrible malentendu, les troupes en charge de la défense du site ont ouvert le feu sur un convoi de trois camions transportant des soldats devant les rejoindre, ironie du sort, en renfort. Une cinquantaine de militaires ont alors été tués, étant pris pour des « terroristes » et payant de leur vie le manque de formation des forces se trouvant sur place, la communication déficitaire, les ordres contradictoires, lexcès dadrénaline des gens et la force destructrice des rumeurs.



    Pour RRI, lhistorien Şerban Pavelescu fait la reconstitution de cette journée noire: « Lincident du 23 décembre 1989 devrait être un cas école pour la formation des militaires. Lenquête et le procès qui l’a suivi et qui ont duré une vingtaine dannées ont révélé que ce fut le résultat dun concours de circonstances. Concrètement, plusieurs sous-unités étaient présentes sur les lieux, appartenant au ministère de la Défense, mais aussi à la Police aux frontières, à la Direction de laviation militaire et aux gardes patriotiques. Il convient de préciser dès le début que certains parmi ces militaires manquaient complètement de formation, dautres étaient en train dêtre formés. Notons que les forces les plus expérimentées étaient déjà désarmées, car jugées suspectes. Il sagit de lUnité spéciale de lutte antiterroriste (USLA) et de la sous-unité du ministère de lIntérieur, les deux chargées de la protection régulière de laéroport ».



    Serban Pavelescu décrit également la composition du dispositif militaire ainsi que les prémisses de la tragédie qui allait se produire: « Il y avait des rangées de tireurs disposées à la fois au premier niveau de laérogare quau rez-de-chaussée dun autre bâtiment situé sur la voie daccès principale du bâtiment. Les militaires étaient dotés darmement léger et lourd dinfanterie, dont un transporteur blindé amphibie et des mitrailleuses lourdes de calibre 14,5 mm. Les gens étaient là depuis 48h déjà, ils étaient très fatigués, alors quils avaient été déjà mis en alerte par plusieurs incidents, dont on ne saurait dire, même à ce jour, sils ont été réels ou fictifs. Les militaires étaient surexcités et, comme lenquête ultérieure nous la révélé, ils étaient mal dirigés. La communication entre les différentes composantes du dispositif était mauvaise ».



    Le matin du 23 décembre des renforts se mettent en marche vers laéroport de Bucarest. Il sagissait du détachement dit « Câmpina », du nom de lécole de sous-officiers du ministère de lIntérieur, basée à dans cette ville du département de Prahova, située à une centaine de kilomètres de la capitale. Serban Pavelescu: « Cest Grigore Ghiţă, commandant des troupes de la Securitate, cest-à-dire du ministère de lIntérieur, qui avait donné lordre au détachement de Câmpina de se déplacer à laéroport. Les militaires qui sy trouvaient déjà avaient été pourtant alertés par des coups de fil anonymes, par des informations diffusées tant par la télévision publique que par les moyens internes de communication quils allaient être attaqués. Le dispositif attendait donc ces renforts, mais à un autre endroit. Au lieu demprunter la route qui menait au terminal fret de laéroport, parallèle à la voie principale daccès à laérogare, les camions du détachement Câmpina sont allés tout droit, de manière perpendiculaire, vers le dispositif de défense ».



    Suite à ce contretemps, la tragédie se produit et les conséquences sont fatales, explique lhistorien Şerban Pavelescu: « Il était 7h du matin et il faisait encore noir dehors. Les gens étaient très fatigués, après plusieurs alertes durant la nuit. Le commandant du dispositif, le capitaine Zorilă, fait un excès de zèle et ordonne douvrir le feu sur les camions. Sauf que les militaires se trouvant dans le bâtiment annexe de laérogare, dans le premier alignement donc, ont cru quils avaient été attaqués et ont à leur tour tiré devant. La canonnade ne sarrête que difficilement. Les militaires survivants du détachement de Câmpina crient quils se rendent et quils ne sont pas armés, en descendant des camions les mains en lair. Et là, on entend un coup de feu, mais personne ne saurait dire sil a été réel ou imaginaire. En tout cas, il est très réel pour les gens du dispositif et, par un effet boule de neige, une deuxième phase du massacre se déclenche. Les militaires de Câmpina sont la cible de tirs nourris, encore plus intenses que la première fois, qui durent une dizaine de minutes. Et ce nest pas tout, au moment où les militaires survivants et blessés sont prélevés, un bus emmenant les employés de laéroport se dirige vers le site. Il est pilonné et sept civils perdent la vie ».



    Les militaires du détachement de Câmpina ont payé de leur vie une partie du prix pour la liberté des Roumains, en décembre 1989. Il est nest pas moins vrai que cet enchaînement de faits et de bavures est désormais un cas école et il est à lorigine de toute une réflexion sur les carences de communication et de formation des militaires en cas de situation de crise.(trad. Andrei Popov)