Tag: Aeroportul International Craiova

  • Noutăţi privind transportul aerian

    Noutăţi privind transportul aerian


    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a finalizat lucrările de modernizare a echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri al Aeroportului Internaţional «Henri Coandă» Bucureşti, principalul aeroport din România. S-a obţinut o capacitate suplimentară de 20% şi o reducere a timpului de aşteptare la sosirea bagajelor. Au fost înlocuite, în prima fază, 4 dintre cele 6 benzi de bagaje şi echipamentele aferente de pe fluxul de sosiri. Trei dintre aceste benzi erau în funcţiune din 2003. Lucrările au fost programate în extrasezon, astfel încât reducerea temporară a capacităţii de procesare să aibă impact minim asupra timpului de aşteptare la recuperarea bagajelor.



    Pe de altă parte, principalele aeroporturi din România, precum şi infrastructura critică aeriană beneficiază de investiţii de aproape un miliard de euro, pe fondul creşterii fluxului de pasageri care tranzitează România pe rutele aeriene. Cele mai mari 8 investiţii sunt: Aeroportul Internaţional «Henri Coandă», 163 milioane de euro pentru modernizarea căilor de rulare şi extinderea platformei de parcare a aeronavelor; Aeroportul Internaţional Braşov , 130 milioane de euro ; acest aeroport construit de la zero va deveni operaţional din 15 iunie; Aeroportul Internaţional Craiova , 100 milioane de euro pentru construirea unui nou terminal. Aeroportul Internaţional Iaşi (nord-est) beneficiază de investiţii de 61 milioane de euro pentru extinderea terminalelor existente, iar Aeroportul Delta Dunării Tulcea (est) are alocate 27 milioane euro pentru modernizarea şi extinderea terminalului de pasageri şi modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare şi a căii de rulare Alfa. Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca dispune de 46 milioane de euro pentru extinderea terminalului plecări, iar Aeroportul Internaţional Mihail Kogalniceanu Constanţa are 37 milioane de euro pentru un nou terminal, turn de control, parcare. Aeroportul Internaţional Timişoara «Traian Vuia»are alocaţi 17 milioane euro pentru investiţii într-un nou terminal plecări curse externe.



    Poliţia de Frontieră română a informat că traficul internaţional prin punctele de trecere aeroportuare a crescur cu peste 65% în prima parte a acestui an. De la începutul anului s-au înregistrat peste 4,1 milioane treceri persoane, aproximativ două milioane pe sensul de intrare şi 2,1 milioane pe sensul de ieşire. În aceeaşi perioadă din 2022 au fost de 2,4 milioane de treceri. Cel mai tranzitat aeroport a rămas «Henri Coandă» – Otopeni din Bucureşti, cu peste 2,6 milioane călători pentru curse internaţionale, urmat de Aeroportul Cluj-Napoca, 490.000 de treceri, Aeroportul Iaşi (nord-est) 280.000 şi aeroportul din Timişoara (vest) aproximativ 180.000 persoane, pe ambele sensuri de tranzit. Aeroportul Henri Coandă a înregistrat o creştere a traficului de persoane, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de 58%.


  • Obiective turistice în județul Dolj

    Obiective turistice în județul Dolj

    Situat în
    regiunea istorică Oltenia, județul Dolj este o destinație turistică inedită.
    Reședința de județ, municipiul Craiova, este ideală pentru cei pasionați de
    istorie, arhitectură și artă, pentru cei care vor să lenevească lângă o piscină
    sau pentru familiile care caută locuri de joaca pentru copii. Din Craiova, ne
    vom îndrepta spre partea rurală a județului și vom descoperi atât tradiții și
    obiceiuri străvechi, cât și monumente ale naturii. Mihai Neațu,
    vicepreședintele Consiliului Județean Dolj, ne vorbește despre Craiova, cândva capitală
    a aristocrației din sudul României.

    Poartă și azi amprenta unor vremuri în
    care arhitecți de renume, fie români, fie din Occident, alături de meșteri
    zidari pricepuți, dulgheri, pictori, decoratori au conturat stilul impresionant
    al citadelei. Oaspeții noștri ne vor descoperi cel mai bine în centrul istoric
    al orașului, renovat recent. Nu poți să treci prin Craiova fără să vizitezi și
    să admiri, de exemplu, somptuosul palat Jean Mihail, în care funcționează și
    Muzeul de Artă al Craiovei. Prin opulența detaliilor arhitectonice care includ
    stucaturi aurite, candelabre cu ornamente de cristal de Murano, scări din
    marmură de Carrara sau pereți tapițați cu mătase de Lyon se vede că acest palat
    a aparținut cândva unuia dintre cei mai înstăriți boieri ai României care
    ajunsese chiar să gireze împrumuturile statului român în anii marii crize economice.

    În acest moment, este perfect restaurat.
    Muzeul de Artă găzduit aici conține un patrimoniu inestimabil, compus din 9.000
    de piese, loc de cinste având șase opere originale, semnate de ilustrul
    sculptor Constantin Brâncuși. Totodată, piese rare pot fi descoperite și în
    colecțiile Muzeului Olteniei. Aș aminti două spade romane, de tip Spatha,
    singurele de acest tip din aria fostului Imperiu Roman, aflate în perfectă
    stare de conservare. Se mai pot vedea sabia haiducului Iancu Jianu sau
    tetraevangheliarul bizantin, scris pe pergament. Acesta e unul dintre cele trei
    exemplare care mai există în prezent în întreaga lume.


    Tot în zona
    centrală a cetății Craiovei și tot ancorată în istoria ei seculară, se găsește
    cea mai veche construcție civilă din oraș, un monument de arhitectură
    medievală: Casa Băniei, continuă Mihai Neațu, vicepreședintele Consiliului
    Județean Dolj. Aceasta a fost reconstruită de domnitorul
    Constantin Brâncoveanu, în anul 1699. Aici, oaspeții orașului nostru vor găsi
    exponate reprezentative pentru ocupațiile tradiționale, pentru portul popular,
    ceramică, țesături, icoane, obiecte de cult, precum și covoare și scoarțe
    valoroase, dintre care 120 au fost selectate pentru includerea în patrimoniul
    UNESCO. Acestea sunt elemente pentru susținerea dosarului comun de candidatură
    pentru tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica
    Moldova.


    Craiova nu
    înseamnă numai arhitectură, ci și peisaj natural. Mihai Neațu. Dacă inima Craiovei este centrul istoric, plămânul ei verde este, fără
    îndoială, Parcul Nicolae Romanescu. Este un parc întins pe o suprafață de 100
    de hectare, fiind amenajat în stil romantic. El se înscrie în galeria locurilor
    din Bănie, care poartă semnătura unor personalități marcante ale vremurilor.
    Este realizat după planurile peisagistului francez Édouard Redont, medaliat cu
    aur la Expoziția Internațională de la Paris, din anul 1900. Este un paradis verde
    și o oază de liniște în mijlocul agitației urbane, alături de Grădina Botanica
    Alexandru Buia, modernizată și îmbogățită cu specii noi în ultimii ani. E un
    loc de relaxare foarte căutat de craioveni și de către turiști, în care
    diversitatea florală oferă ochiului un spectacol viu. Ar trebui să amintesc și
    despre un obiectiv important al Consiliului Județean Dolj, din curtea Palatului
    Jean Mihail, a Muzeului de Artă. Surprindem deja privitorii cu o creație
    arhitecturală fără echivalent în toată lumea. Este o prismă din sticlă, înaltă
    de 12 metri, în care sunt cuprinse reprezentări la scară mare ale operelor lui
    Constantin Brâncuși, Ovoidul și Pasărea Măiastră.


    Oferta
    turistică din partea rurală a județului Dolj este și ea foarte bogată. Mihai
    Neațu, vicepreședintele Consiliului Județean Dolj. Dacă ar fi să ieșim
    din Craiova și să ne îndreptăm spre zona rurală, trebuie să amintim culele pe
    care le avem și care sunt, de asemenea, recondiționate, în județul Dolj. Avem
    coridorul Jiului, cu o faună și o floră spectaculoasă, avem 100 de km de Dunăre
    aflați la granița județului nostru. Este un județ care oferă atât peisaje
    câmpenești cât și peisaje submontane, cu dealuri înalte, împădurite, cu cursuri
    repezi de apă și cu o faună și floră
    bogată. De exemplu, un pol permanent de atracție turistică este localitatea
    Cetate. Aici găsim o gară portuară veche, recondiționată, și o priveliște
    deosebită asupra Dunării. Acolo am văzut cele mai frumoase apusuri de pe
    Dunăre.


    Consiliul
    Județean a investit și investește în continuare în foarte multe obiective de
    cultură, de artă, dar și în proiecte care încurajează turismul în județul Dolj.
    Mihai Neațu. Am început cu Muzeul de Artă, un proiect
    din fonduri europene. Putem vorbi și despre Muzeul de Artă Contemporană aflat
    în atenția noastră. Într-o lună, cred că va fi finalizat. Avem muzeul Casa Dianu din Craiova. Este o
    clădire cu statut de monument istoric, recent restaurată. Avem o axă care
    traversează județul prin nord-est către sud-vest, pe care se conturează un
    circuit cultural și turistic, vestigiile castrului roman de la Răcarii de Jos
    până spre malul Dunării, în portul cultural Cetate.

    Există și un circuit care
    trece pe la culele de la Cernătești și Brabova. Sunt cule recent renovate și
    care arată spectaculos. Oaspeților noștri le propunem și un itinerar care se
    desfășoară în partea sudică a județului, de-a lungul rutei europene de ciclism
    Eurovelo 6. Aceasta pornește din Rast și-i poartă pe turiști în inima uneia
    dintre cele mai mari arii protejate din Rețeaua Natura 2000, din România,
    Coridorul Jiului. Acesta e un sanctuar al păsărilor migratoare și face parte
    din coridorul verde al Dunării inferioare. De asemenea, rezervația naturală
    Pădurea Zaval. Sunt foarte multe obiective turistice.


    Aeroportul Internațional
    Craiova a trecut printr-un proces complex de modernizare și extindere în
    ultimul deceniu, având curse către 32 de destinații europene. Așadar,
    destinația turistică Dolj este accesibilă și vă așteaptă pentru o experiență de
    neuitat.