Radio România Internațional

Tag: Aeroportul International Henri Coanda

  • Noutăţi privind transportul aerian

    Noutăţi privind transportul aerian


    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a finalizat lucrările de modernizare a echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri al Aeroportului Internaţional «Henri Coandă» Bucureşti, principalul aeroport din România. S-a obţinut o capacitate suplimentară de 20% şi o reducere a timpului de aşteptare la sosirea bagajelor. Au fost înlocuite, în prima fază, 4 dintre cele 6 benzi de bagaje şi echipamentele aferente de pe fluxul de sosiri. Trei dintre aceste benzi erau în funcţiune din 2003. Lucrările au fost programate în extrasezon, astfel încât reducerea temporară a capacităţii de procesare să aibă impact minim asupra timpului de aşteptare la recuperarea bagajelor.



    Pe de altă parte, principalele aeroporturi din România, precum şi infrastructura critică aeriană beneficiază de investiţii de aproape un miliard de euro, pe fondul creşterii fluxului de pasageri care tranzitează România pe rutele aeriene. Cele mai mari 8 investiţii sunt: Aeroportul Internaţional «Henri Coandă», 163 milioane de euro pentru modernizarea căilor de rulare şi extinderea platformei de parcare a aeronavelor; Aeroportul Internaţional Braşov , 130 milioane de euro ; acest aeroport construit de la zero va deveni operaţional din 15 iunie; Aeroportul Internaţional Craiova , 100 milioane de euro pentru construirea unui nou terminal. Aeroportul Internaţional Iaşi (nord-est) beneficiază de investiţii de 61 milioane de euro pentru extinderea terminalelor existente, iar Aeroportul Delta Dunării Tulcea (est) are alocate 27 milioane euro pentru modernizarea şi extinderea terminalului de pasageri şi modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare şi a căii de rulare Alfa. Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca dispune de 46 milioane de euro pentru extinderea terminalului plecări, iar Aeroportul Internaţional Mihail Kogalniceanu Constanţa are 37 milioane de euro pentru un nou terminal, turn de control, parcare. Aeroportul Internaţional Timişoara «Traian Vuia»are alocaţi 17 milioane euro pentru investiţii într-un nou terminal plecări curse externe.



    Poliţia de Frontieră română a informat că traficul internaţional prin punctele de trecere aeroportuare a crescur cu peste 65% în prima parte a acestui an. De la începutul anului s-au înregistrat peste 4,1 milioane treceri persoane, aproximativ două milioane pe sensul de intrare şi 2,1 milioane pe sensul de ieşire. În aceeaşi perioadă din 2022 au fost de 2,4 milioane de treceri. Cel mai tranzitat aeroport a rămas «Henri Coandă» – Otopeni din Bucureşti, cu peste 2,6 milioane călători pentru curse internaţionale, urmat de Aeroportul Cluj-Napoca, 490.000 de treceri, Aeroportul Iaşi (nord-est) 280.000 şi aeroportul din Timişoara (vest) aproximativ 180.000 persoane, pe ambele sensuri de tranzit. Aeroportul Henri Coandă a înregistrat o creştere a traficului de persoane, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de 58%.


  • Plată contactless la Aeroportul Internaţional «Henri Coandă»

    Plată contactless la Aeroportul Internaţional «Henri Coandă»

    A fost implementat sistemul de plată inteligentă pentru parcările de la
    terminalele Aeroportului Internaţional «Henri Coandă» Otopeni. Situat lângă
    Bucureşti, acesta este principalul aeroport din România. Tariful este de 5 lei (circa
    1 euro) pentru 30 de minute, respectiv de 10 lei (circa 2 euro) pe oră.


    La accesul în incinta parcării, sistemul emite la bariere un tichet cu cod
    de bare în baza căruia clientul va putea achita tariful parcării prin două
    metode: direct la barierele de ieşire doar cu card bancar, fără să mai treacă
    pe la automatele de plată, sau la unul
    dintre terminalele automate de plată instalate în parcări şi aeroport cu card
    sau cash.


    Dacă se alege prima variantă, de plată cu cardul, la barierele de ieşire,
    sistemul integrat va identifica numărul de înmatriculare al autoturismului, va
    calcula şi va afişa imediat pe ecran suma de plată. Plata se poate face
    contactless, prin simpla apropiere a cardului bancar contactless sau a oricărui
    dispozitiv inteligent de tip telefon, ceas, brăţară, ce permite plăţi prin
    tehnologia NFC. Sunt acceptate carduri Mastercard şi VISA.


    La aeroportul Otopeni există şi parcări pe termen lung. Tariful se
    calculează în funcţie de numărul de zile de utilizare: pentru primele 4 zile de
    staţionare tariful este de 50 lei (circa 10 euro) pe zi. Pentru o durată
    cuprinsă între 5 şi 30 de zile, pentru fiecare zi de parcare se mai adaugă 10
    lei (circa 2 euro).


    De exemplu, pentru pasagerii care se deplasează la aeroport cu autoturismul
    pentru a pleca într-o excursie de 7 zile
    cu avionul, la întoarcere vor plăti pentru parcare suma de 230 lei (circa 46 de
    euro), iar pentru 30 de zile vor achita 460 de lei (circa 92 de euro). Durata
    maximă de utilizare a acestei parcări este de 30 de zile. Fiecare zi de parcare
    se achită integral, indiferent câte ore staționează autoturismul (adică tariful
    de parcare nu este fracționabil).


    Reamintim că din august 2021, s-a introdus soluţia de plată cu cardul
    bancar direct în tren pentru trenurile de călători care circulă pe ruta Gara de
    Nord – Aeroportul Internaţional «Henri Coandă». Trenurile circulă 24 ore pe zi,
    la interval de 40 minute. Durata călătoriei este de 20-25 de minute. Prețul
    unui bilet este de 5 lei (circa 1 euro). Biletul poate fi cumpărat online,
    direct din tren, de la casa de bilete sau de la automatele de bilete.


  • Informaţii de la companiile aeriene

    Informaţii de la companiile aeriene

    Veste bună de la Compania Air Moldova: din 9 iunie aceasta a reluat cursele
    Chișinău – București și retur, după o pauză de trei ani. Cursele directe vor fi
    operate în zilele de joi, vineri și duminică ale fiecărei săptămâni, de pe
    Aeroportul Chișinău pe Aeroportul Internaţional «Henri Coandă» Otopeni și
    invers. Republica
    Moldova şi-a închis întreg spaţiul aerian din motive de securitate pe 24
    februarie, ziua în care Rusia a invadat Ucraina.


    Aeroportul Internațional
    Sibiu (centrul României) anunță zboruri directe spre cea mai apropiată
    destinație exotică de România, insula Skiathos, din Grecia. În sezonul de vară
    (adică între 11 iunie și 24 septembrie 2022) zborurile vor fi operate în
    fiecare zi de sâmbătă.


    Pe lângă destinaţiile de
    vacanţe deja anunţate Antalya şi Hurghada (zboruri operate de Air Bucharest),
    reţeaua de rute disponibile de la Aeroportul Internaţional Sibiu în sezonul de
    vară 2022 conectează direct oraşul Sibiu cu 18 destinaţii: München (zboruri
    operate de Lufthansa), Viena (zboruri operate de Austrian Airlines), Stuttgart
    (zboruri operate de Blue Air), Dortmund, Frankfurt Hahn, Karlsruhe Baden-Baden,
    Londra Luton, Madrid, Memmingen, Nurnberg (zboruri operate de Wizz Air),
    Billund, Bologna, Bruxelles Charleroi, Corfu, Dublin, Liverpool, Milano
    Malpensa, Veneţia Treviso (zboruri operate de Ryanair).


    Pe de altă parte, Compania
    aeriană low-cost Ryanair a lansat o nouă rută de la Aeroportul Internațional
    Sibiu spre Viena, Austria. Zborurile pe ruta Sibiu-Viena sunt operate cu două frecvențe
    săptămânale, în zilele de joi și duminică.


    Operatorul aerian low-cost Wizz Air anunţă lansarea unei noi rute din
    Bucureşti, la Aarhus, al doilea cel mai mare oraş din Danemarca. Noua rută va fi
    operată de două ori pe săptămână, joia şi duminica, începând din 29 septembrie.
    Aarhus este al treilea oraş din Danemarca pe care Wizz Air îl conectează cu
    Bucureşti, după Copenhaga şi Billund. Zborul este programat pe tot parcursul
    anului. Anunţul vine la scurt timp după alocarea unei noi aeronave şi
    introducerea altor două noi rute spre Grecia şi Italia. Împreună cu noua rută,
    Wizz Air oferă acum 57 de rute la tarif redus de pe Aeroportul Internaţional
    «Henri Coandă» Otopeni, de lângă Bucureşti.


  • Zboruri de repatriere pentru cetăţeni indieni, care lucrau în Ucraina

    Zboruri de repatriere pentru cetăţeni indieni, care lucrau în Ucraina

    Două aeronave care vor efectua zboruri de repatriere pentru cetăţeni indieni, care lucrau în Ucraina în momentul declanşării conflictului militar cu Rusia, decolează sâmbătă de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, la orele 9:00 şi, respectiv, 12:00, a anunţat, vineri seara, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB).

    Cetăţenii indieni sunt transportaţi cu mai multe autocare de la vama Siret şi escortaţi de Poliţia de Frontieră.

    În aeroport, cetăţenii indieni vor avea la dispoziţie un flux special destinat şi o zonă dedicată efectuării controlului de frontieră. Pentru fluidizare, procesarea se va efectua eşalonat, cu cetăţeni aferenţi câte unui autocar, potrivit CNAB.

    Cursele vor fi operate cu aeronave B787 Dreamliner de compania aeriană Air India, care vor decola cu destinaţie Delhi, respectiv Mumbai. La bordul fiecărei aeronave vor fi îmbarcaţi câte 235 de pasageri, informează sursa citată.

    CNAM dă asigurări că a întreprins toate măsurile necesare pentru ca procesarea pasagerilor să se deruleze în cele mai bune condiţii. În acest sens a fost suplimentat personalul propriu din aeroport şi s-a solicitat suplimentarea personalului de handling şi de control. Precizăm că orele de decolare pot suferi modificări. Menţionăm că procesarea celorlalţi pasageri nu va fi afectată de această situaţie specială, asigură CNAB.

  • Lucrările de modernizare la pista a 2-a a Aeroportului Otopeni s-au finalizat

    Lucrările de modernizare la pista a 2-a a Aeroportului Otopeni s-au finalizat

    La Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni, cel mai mare aeroport
    al României, se operează din nou pe două piste, după ce au fost încheiate şi
    recepţionate lucrările de modernizare la pista a 2-a. Aceste lucrări s-au
    încheiat după aproape 30 de ani de la ultimele reparații majore și vor permite
    preluarea traficului aerian, mai ales că este în pregătire și modernizarea
    celeilalte piste. Modernizarea pistei a doua a aeroportului a fost însoţită de resistematizarea
    zonei de siguranţă aferente, inclusiv la căile de rulare N, W, V, O. Reparaţiile
    au început în vara anului trecut, s-au încheiat la timp, conform contractului,
    şi au costat 110 milioane de lei (circa 22,5 miloane de euro). Aeroportul Henri
    Coandă are acum două piste
    funcţionale, ambele cu o lungime de 3.500 de metri. Pista 2 are o lăţime de 60
    de metri. A fost construită în 1987 şi a beneficiat de o reparaţie capitală în
    1997, până la actuala modernizare fiind derulate numai lucrări de mentenanţă.
    Prin finalizarea acestor lucrări de reparaţii capitale şi modernizare,
    capacitatea de procesare zboruri a pistei a crescut cu 20%.


    Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, a anunțat
    următoarele investiții: Aeroportul Otopeni are un plan strategic de
    dezvoltare, un nou terminal în partea de est a pistelor, un proiect aflat în
    derulare încă din 2008. Acest
    plan va fi revizuit şi adus la zi. Avem de făcut reparaţii capitale la pista 1,
    acum că pista 2 este în regulă. Avem de făcut modernizarea sistemului de
    parcări, renovarea terminalului 1; am văzut cu toţii acele imagini care nu ne
    fac deloc mândri de cum se intră în România prin Otopeni. Sunt şi alte
    investiţii – facilitatea fast track, să se poată trece mai repede prin
    formalităţile de sosire».


    Sperăm ca într-un interval de 5-6 luni să modenizăm şi Pista 1, a declarat
    noul director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, Cosmin
    Peşteşan. El a adăugat că exproprierile pentru noul terminal al Aeroportului «Henri
    Coandă» au fost finalizate, iar anul acesta va fi actualizat studiul de
    fezabilitate pentru Terminalul 2, pentru ca în 2022 să se facă licitaţie pentru
    proiectare şi execuţie. Proiectul pentru care se face exproprierea va asigura
    construirea nu numai a unui terminal de pasageri, ci şi extinderea platformelor
    de îmbarcare-debarcare, a sistemului de căi de rulare, de acces şi parcări,
    precum şi a unui nou turn de control şi a unor hangare şi spaţii tehnice. Până
    la debutul crizei sanitare mondiale au fost discuţii cu Banca Europeană de
    Investiţii şi cu BERD cu privire la finanţarea acestui program strategic de
    dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul
    Internaţional «Henri Coandă», iar condiţia pe care aceste instituţii au pus-o a
    fost actualizarea studiului de fezabilitate din 2008.



  • Măsuri de eficientizare a resurselor la Aeroportul Internațional Henri Coandă București

    Măsuri de eficientizare a resurselor la Aeroportul Internațional Henri Coandă București



    Pandemia de CoVid 19 a afectat grav traficul aerian, în special pe cel internațional, acesta situându-se în prezent la cca. 15-20% din normalul acestei perioade. În aceste condiții, și traficul pe aeroporturile din București cunoaște un trend descendent similar.



    În acest context, CN Aeroporturi București (CNAB) a analizat posibilitățile de operare la Aeroportul Henri Coandă, cu o infrastructură de terminal adaptată valorilor actuale de trafic. Măsurile au în vedere atât eficientizarea activității aeroportuare prin exploatarea rațională a resurselor disponibile, cât și îmbunătățirea calității serviciilor oferite pasagerilor și a creșterii siguranței sanitare.



    Astfel, pentru procesarea pasagerilor pe fluxul de Plecări, vor fi deschise numai 52 de ghișee check-in (de la 53 la 104) amplasate în zona nouă a terminalului, iar zona aferentă ghișeelor 1-52 va fi amenajată ca zonă de așteptare dotată cu banchete, unde pasagerii și însoțitorii acestora pot aștepta începerea operațiunilor pentru zborul dorit.



    Același principiul al utilizării eficiente și flexibile a resurselor, coroborat cu cel al siguranței sanitare va fi aplicat și în zona de îmbarcare care va funcționa cu un număr redus de porți de îmbarcare proporțional cu valorile de trafic, respectiv cu 14 porți de îmbarcare pentru zboruri internaționale (cu o reducere de 40% a capacității de procesare aferentă burdufurilor de îmbarcare/debarcare și cu o reducere de 40% a capacității de procesare pentru zborurile cu aeronave parcate pe platformă).



    Măsurile vor intra în vigoare începând cu data de 16.02.2021, începând cu ora 08.00 și se vor menține până la înregistrarea unei creșteri semnificative a numărului de pasageri și de mișcări aeronave.





  • Modificări în noul Mers al Trenurilor

    Modificări în noul Mers al Trenurilor


    A intrat în vigoare noul Mers al Trenurilor 2020-2021. Acesta e valabil din 13 decembrie 2020 până în 11 decembrie 2021, informează CFR Călători. Ca o noutate absolută, transportul feroviar dintre Gara de Nord din Bucureşti și Aeroportul Internațional “Henri Coandă” va fi asigurat de trei operatori. Este vorba de operatorul tradițional, CFR Călători, și de alți doi operatori privați, Regio Călători și Transferoviar Călători. Durata călătoriei de la București Nord la Aeroportul Internațional “Henri Coandă” va fi de 20 de minute, iar trenurile vor circula la un interval de 40 de minute pe sens, 24 de ore din 24. Legătura gară-aeroport va fi asigurată de 72 de trenuri (36 de perechi).



    Zilnic, în România vor fi în circulație în medie 1 200 de trenuri, în funcție de perioada din an. Vor fi menţinute legăturile existente, interne şi externe, iar pe rutele cele mai solicitate de navetă se va menţine mersul cadenţat, astfel încât să poată fi preluate toate solicitările de trafic.



    O noutate este că sunt introduse patru trenuri InterRegio pe două rute importante, care vor oferi servicii superioare trenurilor InterCity – adică un confort sporit și o durată de parcurs redusă. Pe ruta Brașov – Constanța și retur va circula perechea de trenuri «Tomis Expres». Trenurile vor circula cu o viteză medie de 160 km/ h, iar durata de parcurs va fi sub 4 ore și 30 de minute. Pe ruta București Nord – Suceava și retur, cu grupe de vagoane la / de la Iași vor circula trenurile «Ștefan cel Mare Expres», cu o durată medie de parcurs de 5 ore și 35 de minute pentru Suceava și de 6 ore pentru Iași. CFR Călători anunță că, pentru realizarea conexiunii directe între Brașov și Iași vor fi reintroduse în circulație trenurile de pe această rută. O altă noutate – trenurile care în vechiul orar mergeau din București până în Simeria îşi vor prelungi circulaţia până la/de la Deva, iar cele care mergeau până la Bacău merg acum până în Suceava. CFR Călători informează că ruta București Nord – Timișoara – Budapesta și retur va fi acoperită de o pereche nouă de trenuri, cu parcurs de noapte.



    Prin punerea în circulaţie a vagoanelor modernizate în anul 2020, trenurile IR vor asigura o capacitate de transport sporită şi servicii de calitate superioară. Pe distanţa Bucureşti Nord – Ploieşti, ca urmare a îmbunătăţirii caracteristicilor tehnice ale vagoanelor, în corelaţie cu caracteristicile tehnice ale infrastructurii feroviare, o serie de trenuri vor circula cu viteză sporită, de la 120 la 140 de klometri pe oră.



    CFR Călători acordă reduceri de tarif între 10% și 30% din prețul întreg al biletului pentru copii, acceptă abonamentele Regio la o serie de trenuri InterRegio între 13 decembrie 2020 și 13 iunie 2021. Pentru navetiști, compania acceptă abonamentele valabile la un tren Regio și pentru un tren InterRegio, pe distanțe mai mici de 30 de kilometri.



    Noul Mers al Trenurilor 2020-2021 conţine şi alte modificări care vor fi puse în aplicare odată cu intrarea într-o etapă de relaxare a restricţiilor impuse de pandemie, fiind legate şi de celelalte administraţii feroviare europene.




  • Jurnal românesc – 09.09.2020

    Jurnal românesc – 09.09.2020

    Guvernul de la Kiev nu are nicio intenţie să modifice legea
    educaţiei, a declarat la Bucureşti, ministrul ucrainean de externe, Dmytro
    Kuleba.     Actul legislativ, adoptat în 2017, a stârnit nemulţumirea minorităţilor
    naţionale din Ucraina, inclusiv celei române, care acuză o restricţionare a
    învăţământului în limba maternă. Şeful diplomaţiei ucrainene a afirmat că legea
    nu poate fi modificată pentru a satisface cerinţele altor ţări, însă a dat
    asigurări că Executivul de la Kiev este dispus să rezolve în spirit
    amiabil, reciproc, pentru interesele naţionale ale Ucrainei şi României, toate
    problemele sensibile, inclusiv problema referitoare la minorităţile
    naţionale    .

    Declaraţiile au fost făcute după întâlnirea pe care oficialul
    ucrainean a avut-o cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, în marja
    Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. Bogdan Aurescu a afirmat că problematica
    drepturilor persoanelor care aparţin minorităţii române din Ucraina va rămâne
    pe agenda bilaterală până se vor identifica soluţii durabile. Dorinţa
    noastră este de a obţine maximul posibil pentru exercitarea drepturilor
    lingvistice ale persoanelor care aparţin minorităţii române din Ucraina şi, de
    asemenea, acest exerciţiu să se realizeze pentru toţi vorbitorii de limbă
    română din Ucraina, indiferent cum aceasta este denumită. Am discutat şi despre
    posibilitatea negocierii unui Acord cuprinzător privind protecţia drepturilor
    minorităţilor naţionale, cu accent pe drepturile lingvistice,     a spus
    ministrul român.

    În ceea ce priveşte reforma teritorială administrativă a
    Ucrainei, contestată de unii etnici români, Aurescu a apreciat că nu există o
    disipare a românilor, deoarece a observat că aceştia au fost incluşi, în măsura
    posibilului, în aceleaşi unităţi administrativ-teritoriale. La rândul său,
    Dmytro Kuleba a declarat că respectă poziţia Bucureştiului cu privire la
    garantarea drepturilor minorităţilor naţionale, iar Kievul este dispus să
    dezvolte dialogul pe acest subiect. Vreau să subliniez foarte clar: ne
    mândrim cu minoritatea românească din Ucraina şi ne mândrim, de asemenea, cu
    comunitatea ucraineană din România. Existenţa acestor minorităţi întăreşte
    ţările noastre, (…) voi fi mereu pregătit să privim minorităţile naţionale ca
    nişte oportunităţi şi nu ca nişte probleme, a precizat oficialul
    ucrainean.




    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a anunţat că, începând din
    9 septembrie, au intrat în vigoare noi condiții de acces pe Aeroportul
    Internațional Henri Coandă din Capitală.     Accesul pasagerilor se
    face acum direct la aerogara Plecări. Se elimină astfel obligativitatea
    trecerii prin corturile din faţa terminalului, însă rămân valabile toate
    celelalte măsuri pentru combaterea răspândirii SARS-CoV2, respectiv măsurarea
    temperaturii la intrarea în terminal, dezinfectarea mâinilor, păstrarea
    distanţei de 1,5 metri faţă de alte persoane şi purtarea măştii, care să
    acopere gura şi nasul.

    De asemenea, toate cafenelele şi restaurantele din
    aeroport au fost redeschise, iar accesul autovehiculelor în faţa aerogării
    Plecări a fost reluat. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti precizează că
    măsurile au fost dispuse în contextul
    apropierii sezonului rece şi al traficul încă redus. Instituţia atrage atenţia
    că întreg personalul aeroportului monitorizează respectarea cerinţelor privind
    purtarea măştii şi păstrarea distanţei, iar în caz contrar va solicita
    intervenţia imediată a poliţiei şi jandarmeriei.




    Artista plastică Liana Saxone Horodi a fost invitata ICR Tel Aviv în
    cadrul seriei Portret de artist    , prin intermediul căreia
    reprezentanţa culturală românească în Israel îşi propune incursiuni în
    activitatea unora dintre personalitățile marcante ale scenei culturale
    israeliene care au rădăcini românești sau care realizează frecvente schimburi
    culturale cu România. Artista, o adevărată ambasadoare culturală a României în
    Israel, a oferit detalii privind procesul de creație, crezul său artistic și a
    vorbit despre personalitățile culturale românești care i-au marcat cariera, de
    la profesori ca Rudolf Schweitzer-Cumpăna, la mentori ca Ionel Jianu, până la
    membri de familie și prieteni. Liana Saxone Horodi este pictoriță, graficiană
    și publicistă.

    S-a născut la București pe 11 septembrie 1940. Este membră a
    Uniunii Pictorilor și Sculptorilor din Israel și a fost distinsă cu premiile
    Fondurilor Culturale Ianculovici, în 2001, și Palty, în 2003, precum și cu
    premiul Herman Struck al Municipiului Haifa, în 2004. Începând din anul 2000
    a desfășurat o bogată activitate publicistică în presa de limbă română din
    Israel, precum și în reviste din România. Materialul video cu Liana Saxone
    Horodi se găseşte, în limbile română și ebraică, pe pagina de Facebook a ICR
    Tel Aviv și pe canalul de YouTube.

  • Compania TAROM: Informare ROT 421 Bucureşti – Barcelona

    Cursa TAROM ROT 421 Bucureşti – Barcelona, de astãzi, 26 Aprilie 2018, operată cu o aeronavă de tip BOEING 737-700, care a decolat de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă la ora locală 08:49, s-a întors din drum dupa aproximativ o oră de zbor, din cauza unei uşoare fisuri apărute la unul dintre geamurile cabinei de pasageri.

    Decizia comandatului respectă procedura stipulată în manualul de zbor al aeronavei. Siguranța pasagerilor nu a fost pusă în nici o clipă în pericol.

    Aeronava a aterizat în deplină siguranţã pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, pasagerii au fost debarcaţi, primesc asistenţã la sol şi vor decola în scurt timp către destinaţia iniţială.

    Comunicat de presă TAROM

  • Noi rute aeriene din şi spre România

    Noi rute aeriene din şi spre România

    Datele din 2017 arată că românii călătoresc tot mai mult cu avionul. Numai prin aeroporturile Otopeni şi Băneasa au trecut anul trecut peste 12 milioane de pasageri. Mai multe companii aeriene au anunţat noi destinaţii începând cu luna martie a acestui an. Astfel, Compania aeriană Air Canada va opera zboruri directe de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti către principalele aeroporturi ale Canadei: Montreal şi Toronto, patru curse pe săptămână. Este pentru prima dată, după o pauză de 10 ani, când de pe Aeroportul Otopeni va pleca o cursă intercontinentală, după ce zborul Bucureşti – New York a fost desfiinţat de americanii de la Delta Airlines.



    De la 1 decembrie 2017, toţi cetăţenii români vor putea merge în Canada fără viză, dar este obligatory autorizaţia electronică de călătorie, informează Ministerul Afacerilor Externe. Autorizaţia electronică de călătorie (eTA) are o valabilitate de cinci ani (sau, după caz, până la expirarea valabilităţii paşaportului), iar obţinerea autorizaţiei electronice de călătorie se va putea realiza doar online, accesând www.Canada.ca/eTA-Romania.



    Compania românească Tarom şi-a concentrat zborurile noi din acest an pe viitoarea capitală culturală europeană, Timişoara. De aici vor pleca, începând din vară, zboruri directe către Amsterdam sau Viena. Către Amsterdam vor pleca aeronave şi din Cluj şi Iaşi.



    Operatorul aerian low-cost Wizz Air a anunţat că, în acest an, va aloca a 10-a aeronavă la Aeroportul Otopeni. Extinderea flotei va permite companiei să lanseze trei noi rute din România spre Atena, Goteborg şi Nisa. Compania operează în prezent 48 de rute spre 20 de ţări din Bucureşti. Din Iaşi vor fi zboruri spre Paris, Malmo sau Eindhoven, iar din Sibiu spre Copenhaga, Paris, Basel şi Frankfurt.



    Compania aeriană BlueAir anunţă curse charter, în februarie, spre Tbilisi, Georgia, dedicate schiorilor. Pentru vară, compania a pregătit tot curse charter spre Bodrum, Corfu, Tel-Aviv sau Tenerife. Acestea vor fi efectuate atât din Bucureşti, cât şi din Timişoara şi Oradea. De asemenea, începând cu luna martie 2018, compania Blue Air va creşte numărul de curse săptămânale pe ruta Oradea – Bucureşti şi retur la 7 curse, câte două/zi în zilele de luni, miercuri, vineri şi unul duminică, şi va opera pe noi orare de zbor, cursele fiind programate dimineaţa şi seara. Totodată, pe ruta Constanţa – Oradea vor fi disponibile două zboruri săptămânale, începând cu orarul de vară.


  • Jurnal românesc – 22.08.2017

    Jurnal românesc – 22.08.2017

    Autorităţile de la
    Bucureşti sunt mulţumite de modul în care sunt respectate drepturile
    minorităţii române în Ucraina vecina, a afirmat, luni, la Kiev, ministrul
    pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac. Ea s-a întâlnit cu ministrul
    culturii din ţara vecină, cu cel al educaţiei şi cu responsabilul de la
    externe.Una din concluziile discuţiilor a fost că minoritatea româna din
    Ucraina si cea ucraineană din România trebuie să rămână un element-cheie al
    cooperării dintre cele două tări. Pe de altă parte, Andreea Păstârnac a anunţat
    că în mai puţin de o lună va fi deschis Centrul de informare al României de la
    Solotvino. De asemenea, urmează să fie demarat un program pilot între şcolile
    româneşti cu predare în limba ucraineană şi şcolile din Ucraina cu predare în
    limba română. Acesta ar putea să înceapă din semestrul al doilea al
    viitorului an şcolar.


    Transportatorii din România şi Bulgaria, ţări
    care urmează să fie vizitate joi şi vineri de preşedintele Franţei, Emmanuel
    Macron, s-au mobilizat împotriva eforturilor liderului de la Paris de revizuire
    a directivei europene cu privire la muncitorii detaşaţi. Şeful statului francez
    începe, miercuri, în Austria, un mini-turneu în Europa Centrală şi de Est în
    cursul căruia va pleda pentru o înăsprire a acestei directive europene.
    Parisul, Berlinul şi Viena sunt nemulţumite că această directivă permite
    ocolirea legislaţiei lor în domeniul muncii. Însă pentru cei aproximativ 200 de
    mii de transportatori români şi bulgari care străbat drumurile Europei,
    iniţiativa lui Emmanuel Macron le pune în pericol activitatea companiilor lor.
    În timp ce Bruxelles-ul analizează posibilitatea de a-i considera pe şoferi
    drept muncitori detaşaţi, care beneficiază de un salariu local, dacă au mai
    mult de trei zile de lucru pe lună într-o altă ţară, Franţa ar dori ca acesta să se aplice începând chiar din prima
    zi.


    Aeroportul Internaţional Henri Coandă de la Bucureşti a suplimentat posturile pentru controlul documentelor pentru fluidizarea
    traficului    , având în vedere numărul mare de pasageri
    din această perioadă. Aceste posturi suplimentare, dedicate curselor charter,
    simplifică procesul de control şi astfel se diminuează timpul de aşteptare al
    pasagerilor. În prezent, pe fluxul de sosiri, pasagerii au la dispoziţie 12
    ghişee ale Poliţiei de Frontieră, cu 24 de posturi control.



    Centrul
    Cultural UNESCO Ionel Perlea din Slobozia, Biblioteca Judeţeană Ştefan
    Bănulescu din acelaşi oraş, Liga Tineretului Român Junimea din regiunea
    Cernăuţi şi deputatul român Ştefan Muşoiu anunţă o strângere de carte pentru
    şcolile cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Cărţile vor fi
    distribuite celor 62 de de astfel de şcoli, asigurând fondul beletristic de
    care copiii au nevoie şi contribuind la menţinerea şi consolidarea limbii
    române în aceste instituţii de învăţământ. La această strângere de carte pot
    participa toţi doritorii. Pe 3 septembrie, la Cernăuţi, va sosi o delegaţie
    oficială, în frunte cu parlamentarul român Ştefan Muşoiu, care va participa la
    Sărbătoarea Naţională Limba noastră cea română.

  • Jurnal românesc – 15.04.2016

    Jurnal românesc – 15.04.2016

    Trei sferturi dintre autoturismele vândute în România sunt
    second-hand, astfel că vechimea medie a unui autoturism în circulaţie a crescut
    de la mai puţin de 8 ani, cât era în 2008, la aproape 13 ani, arată un studiu
    prezentat de consultanţii Pricewaterhouse Coopers România. Vechimea parcului
    auto pune probleme de siguranţă a circulaţiei şi de poluare a mediului. Unul
    dintre autorii studiului, Daniel Anghel, consideră că pentru sprijinirea
    înnoirii parcului auto, taxarea autovehiculelor ar trebui să ţină cont nu doar
    de capacitatea cilindrică, ci şi de emisiile de noxe. In 2015 erau în circulaţie în România aproape
    5 milioane de autovehicule.




    Ministerul de Externe de la Bucureşti salută ridicarea restricţiilor
    impuse cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Elveţia începând cu 1
    iunie. Potrivit MAE, măsura reprezintă un factor favorizant în consolidarea
    cooperării politice şi economice dintre cele două state. Guvernul elveţian a precizat că în cazul în
    care fluxul de lucrători români şi bulgari va depăşi cu 10% media ultimilor
    trei ani, la 1 iunie 2017 sau 1 iunie 2018, va putea activa o clauză de
    salvgardare şi va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii,
    valabile până pe 31 mai 2019.




    Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti a fost clasat de
    către Airports Council International-Europe pe locul trei în topul european al
    aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în
    luna februarie. Aeroportul Henri Coanda se încadrează în categoria celor care
    au avut între 5 şi 10 milioane de pasageri. Pe primele doua locuri la aceasta
    categorie se află aeroporturile Berlin Schonefeld (Germania) şi
    Faro-Algarve (Portugalia). Aeroportul Henri Coanda a înregistrat în februarie un
    trafic de 682 de mii pasageri, în creştere cu aproape 22% faţă de aceeaşi lună
    a anului trecut.




    ‘Navigând pe aromele Dunării’, un proiect de
    turism promovat de Slow Food România şi Asociaţia ‘Ivan Patzaichin-Mila
    23’ va aduce, de la sfarşitul lunii mai,
    la Tulcea, grupuri de italieni care vor vizita atât Bucureştiul cât şi judeţul
    Tulcea. Sunt prezentate istoria şi cultura locală aşa cum au fost păstrate din
    generaţie în generaţie în preparatele tradiţionale nord-dobrogene. In program
    sunt incluse vizite la Crama regală din
    Măcin, la Parcul Naţional Munţii Măcinului,
    in oraşul Tulcea şi localitatea Mila 23 din Delta Dunării. Proiectul
    ‘Navigând pe aromele Dunării’ este dezvoltat de Asociaţia ‘Viaggiare i Balcani’
    în cooperare cu diverse organizaţii locale cu activităţi în Albania, Bulgaria,
    Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia,
    România.




    Statul român a încasat
    aproape 18 milioane de euro, în martie, în urma comercializării pe platforma de
    licitaţie comună a UE a peste 3,6 milioane certificate de emisii de gaze cu
    efect de seră, se arată într-un document publicat pe site-ul Ministerului de
    Finante. În luna ianuarie, Finanţele au încasat peste 16,5 milioane euro din
    astfel de certificate, iar în februarie circa 18,7 milioane euro. România
    participă la schema comunitară de comercializare a certificatelor de emisii de
    gaze cu efect de seră începând cu data aderării la UE (1 ianuarie 2007).




    Sportivii
    români Gabriel Sîncrăian şi Gheorghii Cernei au cucerit, joi, o medalie de aur,
    două de argint şi una de bronz, la categoria 85 kg, la Campionatele Europene de
    haltere de la Forde (Norvegia). Sîncrăian
    a câştigat aurul la stilul smuls, respectiv argint la aruncat şi total,
    iar Cernei a obţinut bronzul la total. Sportivii români au încheiat competiţia
    cu un total de 15 medalii, patru de aur, patru de argint şi sapte de bronz.