Radio România Internațional

Tag: aeroporturi

  • Reguli noi pentru lichide în bagajele de mână pe aeroporturile din Roma şi Milano

    Reguli noi pentru lichide în bagajele de mână pe aeroporturile din Roma şi Milano

    Pe aeroporturile din Roma şi Milano sunt reintroduse de la 1 septembrie a.c. limitele de transport al lichidelor în bagajele de mână, prevăzute de reglementările Comisiei Europene. La bagajele de mână, călătorii pot avea doar 100 ml pe recipient, potrivit corespondentului Radio România Actualităţi în Italia.

    Aparatura de nouă generaţie utilizată pe cele trei aeroporturi din Italia, face posibil ca pasagerii să păstreze în bagajul de mână atât recipiente cu lichide de până la 100 ml, cât şi dispozitive electrice şi electronice (laptopuri, tablete) fără ca acestea să fie separate sau scoase din bagaj.

    În cazul zborurilor spre Statele Unite ale Americii sau spre Israel, se impune separarea lichidelor, maxim 100 ml într-o pungă de plastic, şi a dispozitivelor electrice şi electronice de bagajul de mână.

    Autoritatea Aeronautică Civilă Română a anunțat, de asemenea, că, începând de la 1 septembrie 2024, s-au instituit restricții în ceea ce privește controlul de securitate al lichidelor care depășesc 100 de mililitri din bagajele de cabină. Regulile pentru transportul lichidelor în bagajele de mână s-au înăsprit din nou pe toate aeroporturile din Uniunea Europeană începând de la 1 septembrie, dată de la care pasagerii curselor aeriene pot transporta lichide în bagajele de mână doar în recipiente cu volum maxim de 100 de mililitri.

  • Traficul din aeroporturi, peste cel pre-pandemie

    Traficul din aeroporturi, peste cel pre-pandemie

    Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a lui 2024 la nivelul pre-pandemie. Numărul pasagerilor înregistrați pe aeroporturile din România este cu 10,5% mai mare decât cel din semestrul I din 2019 și cu 4,9% mai mare decât totalul din semestrul I din 2023. Din cei aproape 11,86 milioane de pasageri care au tranzitat aeroporturile românești în primele 6 luni din 2024, 7% au călătorit pe rute interne. În semestrul I 2024 au fost înregistrate aproape 113.000 de mișcări aeronave (aterizări și decolări), a comunicat Asociația Aeroporturilor din România.

    Cele mai tranzitate aeroporturi sunt Aeroportul Internaţional «Henri Coandă» București-Otopeni, cel mai aglomerat din țară, cu peste 7,38 milioane de pasageri, Aeroportul Internaţional «Avram Iancu» Cluj-Napoca (peste 1,44 milioane de pasageri) și Aeroportul Internaţional Iași (cu peste 1,05 milioane de pasageri). Sunt singurele din România care trec de cifra de un milion de pasageri în primul semestru. Ierarhia se păstrează în ceea ce priveşte traficul de pasageri pe rutele externe. În ceea ce priveşte transportul pe rute interne, pe primele locuri se află aeroportul Bucureşti-Otopeni, urmat la distanţă de cele din Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi.

    Dacă la nivelul numărului de pasageri aeroportul Internaţional «Aurel Vlaicu» Bucureşti-Băneasa, al doilea aeroport din Capitală, ocupă locul 15 din 17, în clasamentul mişcărilor de aeronave (aterizări și decolări) se află pe locul 3 la nivel naţional, cu peste 9.000 de mişcări, datorită faptului că aerportul operează mai ales zboruri private şi de business.

    Cifrele în creştere pe aeroporturile din România vin în contextul unui an electoral, în care au fost inaugurate mai multe investiții în aeroporturi. Suprafața terminalului de pasageri ale Aeroportului din Sibiu a crescut de 4 ori, iar dotările au fost dimensionate pentru a putea procesa până la 2,5 milioane de pasageri pe an. La Iași a fost inaugurat noul terminal, T4, cu o suprafață de 31.000 de metri pătrați, 3 niveluri și o capacitate minimă de procesare de 3,5 milioane de pasageri anual, devenind al doilea cel mai mare terminal din țară. A devenit operațional şi noul terminal al Aeroportului Internațional Timișoara. Acesta este destinat exclusiv pasagerilor care, din 31 martie, călătoresc în spațiul Schengen. Noul terminal al Aeroportului Oradea a fost inaugurat în luna mai. Suprafaţa a fost extinsă la 12.500 de metri pătrați, iar capacitatea aeroportului a fost dublată, ajungând la 800 de pasageri pe oră. La Aeroportul Internațional Cluj a fost inaugurată extinderea Terminalului de Pasageri Plecări. Spațiilor deja existente li s-au adăugat 7.200 de metri pătrați și 3 noi fluxuri de securitate. Capacitatea de procesare a aeroportului din Cluj a crescut la 4,5 milioane de pasageri pe an.

  • Ştiri din spaţiul Schengen

    Din 31 martie 2024 România şi Bulgaria fac parte din spaţiul european de liberă circulaţie, spaţiul Schengen, deocamdată cu frontierele aeriene şi maritime. Din aceeaşi dată misiunile diplomatice şi consulare ale României eliberează vize uniforme de scurtă durată – vize Schengen, care permit cetăţenilor terţi să călătorească direct din România şi fără demersuri suplimentare în scop turistic sau de afaceri către celelalte state ale spaţiului Schengen. Şederile în România vor fi considerate şederi în spaţiul Schengen şi vor fi incluse în calculul şederii de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.

    De la 31 martie ora 00.00, pe principalul aeroport din România, Aeroportul Internaţional Otopeni ‘Henri Coandă’, s-a produs separarea fluxurilor Schengen de non-Schengen şi, în acelaşi timp, au fost ridicate controalele Poliţiei de Frontieră pentru zborurile din şi spre destinaţii din statele spaţiului Schengen. Secretarul de stat în Ministerul de Interne Bogdan Despescu a declarat că echipe din cadrul Poliţiei de Frontieră, Poliţiei Române şi Jandarmeriei Române efectuează verificări aleatorii. Toate verificările sunt derulate după controlul de securitate, până la porţile de îmbarcare, în zona Schengen. Pentru zona non-Schengen, ca şi pentru călătorii minori, condiţiile de ieşire din România şi de intrare în România sunt neschimbate.

    Chiar înainte de intrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, la Timişoara a fost inaugurat Terminalului de Plecări Schengen. Terminalul are 1.200 de metri pătraţi, poate opera 8 curse simultan, cu peste 1.550 de pasageri, are 6 filtre de securitate, 8 porţi de îmbarcare, 18 ghişee check-in.

    Un nou terminal, T4, a fost inaugurat şi la Aeroportul Internațional Iași. Construcția are 7 porți de îmbarcare și 20 de birouri check-in. De asemenea, este singurul terminal din regiune prevăzut cu 3 porți de îmbarcare aeriană a pasagerilor. Terminal T4 are o capacitate de procesare de 950 de pasageri pe oră. Capacitatea anuală de procesare a pasagerilor este de 3,5 milioane. Noua parcare a Aeroportului Internaţional Iași are 600 de locuri.

    Al doilea aeroport din România după trafic, Aeroportul Internaţional «Avram Iancu» Cluj-Napoca, a adaptat fluxurile pentru îmbarcare/debarcare pasageri pentru zboruri Schengen şi non-Schengen. Momentan, pentru îmbarcarea către destinaţiile din spaţiul Schengen sunt alocate 6 porţi, iar pentru zborurile către ţările non-Schengen sunt disponibile 4 porţi de îmbarcare. Aeroportul Internaţional Cluj desfăşoară lucrări de extindere şi modernizare a Terminalului Plecări, iar după finalizarea proiectului, suprafaţa terminalului va creşte cu aproximativ 7.200 de metri pătraţi. În noua configuraţie, Terminalul Plecări va avea 11 porţi de îmbarcare: 7 pentru destinaţiile Schengen şi 4 pentru zona non-Schengen.

  • Pregătiri pentru Schengen aerian şi maritim

    Pregătiri pentru Schengen aerian şi maritim

    România și Bulgaria intră, de la 31 martie, aerian şi maritim în spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Altfel spus, controalele la frontieră se elimină pentru persoanele care se vor deplasa către sau dinspre alte ţări membre Schengen.

    În România, pregătirile tehnice pe cele 17 aeroporturi şi în cele patru porturi maritime au ajuns la final. Pe aeroporturi au fost reconfigurate porţile de control, pentru că, de duminică, după controlul de securitate personal şi al bagajelor, pasagerii se vor îndrepta direct spre zonele de îmbarcare, având asupra lor paşaportul sau cartea de identitate şi documentele de călătorie prevăzute de lege. Măsura este valabilă și pentru minori.

    Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Bogdan Despescu: “Concret, persoanele care intră în terminal, după ce parcurg procedura de control la securitate, nu vor fi supuse controlului la frontieră la tonetele pe care le ştimcu toţii. Aceste ghişee vor funcţiona, de duminică, numai pe fluxul non-Schengen.”

    Totuși, persoanele care se vor deplasa către sau dinspre alte ţări membre Schengen ar putea fi verificate neanunţat de polițiștii de frontieră prezenţi în aeroporturi, în baza unei analize de risc. Pentru aceasta, ministerul de Interne a cumpărat 4.000 de tablete, terminale mobile, care vor scana documentele de identitate.

    Totodată, prefațând momentul 31 martie, unele aeroporturi importante din România au inaugurat, la acest sfârșit de săptămână, noi terminale. La Iaşi, construit pe 3 hectare şi cu o capacitate de procesare de peste 3,5 milioane de călători pe an, un nou terminal va asigura atât fluxurile Schengen, cât şi legăturile interne. În schimb, la Timişoara, un terminal nou-nouț, cu numeroase spaţii comerciale, restaurante şi cafenele, va fi utilizat doar pentru curse externe.

     

    Să nu pierdem din vedere, însă, că cel mai mare flux de intrări și ieșiri al persoanelor și mărfurilor spre și dinspre Schengen este cel pe cale terestră. Or, din cauza opoziției înverșunate a Austriei, România și vecina ei Bulgaria – tratate la pachet – deși pregătite tehnic de peste un deceniu, vor trebui să mai aștepte până să adere și cu această componentă la zona de liberă circulație.

    Politolog și profesor universitar, Cristian Pârvulescu decriptează dedesubturile deciziilor politice care ar putea să ducă la o aderare totală:

    “Am vorbit cu nenumăraţi austrieci care spun că este o nedreptate care s-a făcut celor două state, înţeleg foarte bine contextul politic şi spun, şi asta este foarte important, că de fapt nici măcar nu au reuşit să-şi atingă obiectivele, pentru că în final, această situaţie n-a făcut decât să crească ponderea electorală a extremei drepte, a Partidului Libertăţii, şi nu a Partidului Popular al cancelarului Nehammer. ” 

    Ca urmare, mai spune Cristian Pârvulescu, e posibil ca spre finalul acestui an, negocierile să intre într-o zonă ceva mai rapidă, va depinde şi de preşedinţia maghiară şi de noua Comisie Europeană.

  • Pregătiri pentru intrarea în Schengen cu frontierele aeriene

    Pregătiri pentru intrarea în Schengen cu frontierele aeriene

    Aeroporturile din România finalizează pregătirile pentru intrarea în Spaţiul Schengen. România şi Bulgaria urmează să adere la Spațiul european de liberă circulaţie începând cu frontierele aeriene și maritime la 31 martie 2024.

    Capacitatea de procesare a fost redusă temporar pentru implementarea fluxurilor Schengen/non-Schengen la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, cel mai mare din România. Astfel, porţile de control automat la frontieră au fost relocate de pe actualul flux de Plecări Internaţionale pe viitorul flux de Plecări non-Schengen. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a finalizat modernizarea echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de plecări, pe zona ‘A’ de check-in. Fluxul dispune de 28 ghişee check-in, faţă de 26 iniţial, iar în final 6 dintre acestea vor fi configurate ca ghişee ‘self-service drop-off’, care permit pasagerului să-şi depună singur bagajul de cală. Sistemul are o capacitate de 1.150 bagaje pe oră. La finalul lucrărilor de investiţii, capacitatea de procesare va fi de 2.400 de bagaje pe oră.

    Noul terminal de plecări externe al Aeroportului ‘Traian Vuia’ din Timişoara (vestul României) va fi dat în funcţiune odată cu intrarea României în Spaţiul Schengen pe cale aeriană, a anunţat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Intrarea României în Schengen a condus la reoganizarea fluxurilor de plecări şi sosiri. Datorită scannerelor 3D pentru controlul bagajelor de mână, la Timişoara nu vor mai trebui scoase laptopurile şi lichidele din aceste bagaje. Noul terminal are o suprafaţă construită de 12.000 de metri pătraţi, 6 filtre de securitate, 18 ghişee check-in şi 6 porti de scanare automată a documentelor.

    Şi noul terminal T4 de la Aeroportul Internaţional Iaşi devine operaţional de la 31 martie, când vor putea fi operate primele zboruri în Spaţiul Schengen. Îmbarcările pentru zborurile non-Schengen se vor face din terminalul T3. În terminalul T4 se vor efectua check-in-ul şi control de securitate atât pentru pasagerii care pleacă din terminalul T4, cât şi pentru cei care au zboruri din terminalul T3. Cele două terminale sunt conectate printr-un pasaj. Cu o suprafaţă de 32.000 de metri pătraţi şi o capacitate de procesare de 950 pasageri pe oră sau 3,5 milioane de pasageri pe an, T4 este al doilea terminal ca mărime din România. Terminalul are 7 porţi de îmbarcare, 20 ghişee de check-in, 8 sisteme self check-in.

    În acelaşi timp, principalul aeroport regional din România, după numărul de pasageri, Aeroportul Internaţional ‘Avram Iancu’ din Cluj-Napoca are o nouă platformă pentru staţionarea aeronavelor, cu 4 locuri, realizată din fonduri europene, ceea ce oferă companiilor aeriene posibilitatea de a suplimenta frecvenţele de zbor sau de a introduce noi destinaţii. În 2024 se va finaliza extinderea terminalului plecări cu 7.200 de metri pătraţi. Acesta va fi adaptat pentru traficul Schengen şi non-Schengen.

  • Peste 200.000 de persoane au intrat vineri în România

    Peste 200.000 de persoane au intrat vineri în România

    Peste 200.000 de persoane au intrat vineri în România. Cele mai mari valori de trafic s-au înregistrat la frontiera cu Ungaria şi în aeroporturi, potrivit Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat vineri formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 304.000 persoane, cetăţeni români şi străini, şi peste 81.100 de mijloace de transport.

    Pe sensul de intrare în România au fost 205.383 de persoane, dintre care 9.518 de cetăţeni ucraineni. Din 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict) până în prezent, au intrat în România 6.932.896 cetăţeni ucraineni.

    La frontiera cu Ungaria s-au înregistrat cele mai mari valori de trafic. La graniţa cu Ungaria, formalităţile de frontieră se efectuează în comun cu autorităţile ungare, sens în care, în mod constant, sunt derulate activităţi de cooperare cu autorităţile statelor vecine pentru a se asigura sincronizarea măsurilor de suplimentare a personalului şi a arterelor de control.

    Prin punctele de trecere aeroportuare au trecut peste 67.000 de persoane.

    În zonele de competenţă, punctele de trecere şi frontiera verde, poliţiştii au constatat 61 de fapte ilegale (32 infracţiuni şi 29 contravenţii); au fost aplicate amenzi în valoare de 103.000 lei şi confiscate bunuri în valoare de peste 810.000 lei.

    Nu s-a permis intrarea în ţară a 16 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, şi ieşirea a 12 cetăţeni români din diferite motive legale, informează IGPF.

  • Germania – Perturbări ale zborurilor

    Germania – Perturbări ale zborurilor

    În Republica Federală Germania luni, 13 martie 2023, urmează să fie organizate greve pe aeroporturile din Berlin (Berlin Brandenburg), Hamburg, Hanovra și Bremen. Cursele aeriene operate de aceste aeroporturi pot înregistra perturbări, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Informaţii suplimentare pot fi obţinute accesând paginile web ale respectivelor aeroporturi https://www.munich-airport.de/, https://www.frankfurt-airport.com/de.html, https://www.hamburg.de/flughafen/, https://www.dortmund-airport.de/, https://www.hannover-airport.de/, https://www.bremen-airport.com/, https://www.flughafen-stuttgart.de/.

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale reprezentanței diplomatice și oficiilor consulare române din Republica Federală Germania, după cum urmează:

    Ambasada României la Berlin: +49 3021239555, +49 30 21239514, +49 30 21239516.Consulatul General al României la Bonn: +49 228 68 38 135; +49 228 68 38 211; +49 228 68 38 244; +49 228 68 38 254Consulatul General al României la München: +49 89 553307 sau +49 89 98106143Consulatul General al României la Stuttgart: +49 711.664.86.11, +49 711.664.86.12, +49 711.664.86.13, +49 711.664.86.14, +49 711.664.86.15.

    În cazul unei situaţii urgente, pot fi apelate telefoanele de permanență: +491601579938 (Berlin), +491735757585 (Bonn), +491602087789 (München), +491716813450 (Stuttgart).

    MAE recomandă consultarea paginii web www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • Transportul aerian în statele UE

    Transportul aerian în statele UE



    373 de milioane de pasageri au călătorit cu avionul în UE anul trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 35% comparativ cu 2020, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Creșterea vine după un declin masiv al pasagerilor de 73% în 2020, comparativ cu anul precedent, cauzat de restricțiile COVID impuse la nivel mondial.



    Peste 10 milioane de pasageri pe aeroporturile din România



    Față de în 2019, când s-au înregistrat peste 1 miliard de pasageri care au călătorit cu avionul în UE, numărul de pasageri din 2021 este cu 64% mai mic, un fapt normal dacă luăm în considerare prelungirea restricțiilor, condițiile de deplasare pentru persoanele nevaccinate și recomandările de a evita călătoriile către statele europene care s-au confruntat cu noi valuri de îmbolnăviri.



    Aproape toate statele membre UE au înregistrat o creștere a numărului pasagerilor care au călătorit anul trecut cu avionul, comparativ cu 2020. Cel mai mari creșteri s-au înregistrat în Croația (129%), Cipru (105%) și Grecia (86%), cu ponderi mai mici în Irlanda (10%), Suedia (16%) şi Letonia (17%). Doar Finlanda a avut o scădere de 16 puncte procentuale. În România s-au înregistrat 10,38 milioane de pasageri în 2021, față de 6,63 milioane de pasageri în anul precedent, a cincea creștere procentuală în rândul statelor membre.



    Datele Eurostat mai arată că transportul aerian de pasageri în afara Uniunii a reprezentat 39% din transportul total aerian de pasageri în 2021, transportul în interiorul UE a reprezentat 38%, iar cel național 23%. Față de 2020, transportului în fara UE a scăzut cu 5,5%, în timp ce ponderea transportului în intra-UE a crescut cu 4,5% pp, iar a transportului național cu 1%.



    Numărul de pasageri aerienî din statele UE în 2021 (compartație cu cifrele anului precedent) / Sursa: Eurostat


    pasageri-avion-2021-pondere-eurostat.jpg



    Cele mai tranzitate aeroporturi din UE



    Principalele aeroporturi din UE au rămas aceleași ca în 2020, cu cel mai mare număr de pasageri la Paris-Charles de Gaulle (26,2 milioane de pasageri), urmat de Amsterdam-Schiphol (25,5 milioane de pasageri), Frankfurt-Main (24,8 milioane de pasageri), Madrid-Barajas (23,2 milioane de pasageri) şi Barcelona-El Prat (18,5 milioane de pasageri).



    Cel mai mare aeroport din România, Henri Coandă din București, a înregistrat 6,88 milioane de pasageri în 2021, o creștere de peste 50% față de 2020 (4,45 milioane de pasageri).



    Anul trecut, 15 milioane de tone de marfă și corespondență au fost transportate cu avioanele în UE, un avans de 21% față de 2020. Majoritatea cantității de marfă (12 milioane de tone) a fost cea transportată pe calea aerului în afara spațiului comunitar.



    Top 10 aeroporturi din UE după numărul de pasageri – cifre exprimate în milioane / creșetrea procentuală față de 2020 – Sursa: Eurostat


    top-10-aeroporturi-ue-2021-eurostat.jpg



    Patru miliarde de pasageri la nivel mondial în 2023



    Companiile aeriene vor reveni pe profit anul viitor, pentru prima dată după 2019, după cum estimează Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA). De asemenea, IATA se așteaptă la peste patru miliarde de pasageri ar urma să zboare cu avionul în întreaga lume și la un profit net 4,7 miliarde de dolari pentru industria transportului în 2023, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.



    În același timp, estimările IATA referitoare la pierderile înregistrate în acest an de companiile aeriene din întreaga lume au fost revizuite la 6,9 miliarde de dolari, de la cele 9,7 miliarde dolari estimate anterior.



    Peste trei sferturi dintre pasagerii UE care au zburat în afara spațiului comunitar au călătorit în alte state europene (2021) / Sursa: Eurostat


    zboruri-extra-ue-2021-eurostat.jpg



  • Informaţii de la companiile aeriene

    Informaţii de la companiile aeriene

    Transportul aerian de pasageri din România a înregistrat anul trecut o creştere cu 55,5%, comparativ cu 2020, ajungând la aproape 11,2 milioane de pasageri de la aproape 7,2 milioane, conform Institutului Naţional de Statistică.



    Cele mai mari fluxuri de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile internaţionale «Henri Coandă» Otopeni, de lângă Bucureşti (cu aproape 3,47 milioane de pasageri îmbarcaţi şi aproape 3,43 milioane debarcaţi), «Avram Iancu» Cluj-Napoca, nord-vest (cu peste 804.000 de pasageri îmbarcaţi şi peste 652.000 debarcaţi) şi Aeroportul Internaţional Iaşi, din nord-est (cu peste 321.000 de pasageri îmbarcaţi şi peste 317.000 debarcaţi).



    În transportul internaţional de pasageri, primele 10 aeroporturi de unde au provenit sau spre au plecat pasagerii, şi ne referim la pasagerii curselor aeriene regulate, au fost: Londra Luton, Milano-Bergamo, Madrid-Barajas, Roma-Ciampino, Istanbul-Internaţional, Amsterdam-Schiphol, Frankfurt pe Main, Barcelona, Viena şi Munchen. Principalele ţări după aeroportul de origine sau de destinaţie au fost Italia, Marea Britanie, Germania, Spania, Franţa, Turcia, Ţările de Jos, Grecia. În trafic intern, activitatea cea mai intensă au avut-o aeroporturile «Henri Coandă» Otopeni, cu peste 49% în numărul total de pasageri îmbarcaţi, «Avram Iancu» Cluj-Napoca, peste 17%, şi «Traian Vuia», din Timişoara, vest, peste 13%.



    Pe de altă parte, companiile aeriene prezente în România anunţă noi destinaţii. Compania low-cost Wizz Air a reluat cursele spre München – Memmingen şi Londra – Luton de pe Aeroportul Internaţional ‘Transilvania’ din Târgu Mureş (centrul României), cu câte două curse pe săptămână. De la 2 aprilie 2022, frecvenţa zborurilor către Budapesta va creşte la 5 curse pe săptămână (în zilele de marţi, miercuri, joi, sâmbătă şi duminică). Tot Wizz Air introduce 5 noi curse din Cluj-Napoca (nord-vest) şi Craiova (sud) către destinaţii din Europa. Noile curse sunt: Cluj-Napoca către Malta (Valletta), din 28 martie, şi Nisa, din 1 august. De la Craiova vor fi curse spre Bruxelles Charleroi (din 29 august), Barcelona (din 30 august) şi Paris Beauvais-Tille, din 31 august.



    Operatorul aerian Air Bucharest va relua din 2 aprilie cursele directe spre Hurghada (Egipt) şi din 28 mai spre Antalya (Turcia), acestea fiind unele dintre cele mai căutate destinaţii pentru vacanţa de vară, a anunţat Aeroportul Internaţional Sibiu (centrul României). Zborurile directe de la Sibiu spre Hurghada vor fi operate în perioada 2 aprilie – 2 iulie, iar spre Antalya în perioada 28 mai – 8 octombrie 2022.




  • Jurnal românesc – 23.09.2021

    Jurnal românesc – 23.09.2021

    Trei parlamentari ai USR-PLUS au depus în Legislativul dde la
    Bucureşti o propunere de modificare a articolului 25 din Codul civil în sensul
    eliminării certificatului medical prenupţial cerut la căsătorie. Iniţiatorii arată
    că România a rămas singurul stat din Uniunea Europeană care mai cere asemenea
    documente la căsătorie şi că, astfel, se va degreva activitatea consulatelor şi
    se va debirocratiza procedura de căsătorie. Liderul grupului USR PLUS din
    Senat, Radu Mihail, a declarat că pentru românii din diaspora obţinerea acestui
    certificat este un chin şi că acest proiect le-a fost cerut chiar de românii
    din comunităţile din străinătate. Un alt iniţiator, deputatul Simina Tulbure, a
    spus că certificatul medical prenupţial include un test pentru sifilis,
    introdus în SUA în anii ’30, în contextul izbucnirii unei epidemii, dar că în
    prezent, deşi medicina a evoluat şi numărul cazurilor a scăzut vertiginos,
    legislaţia naţională nu a fost modificată. La rândul său, deputatul Iulian
    Lorincz a menţionat că eliminarea acestui certificat este o măsură dorită de
    românii din străinătate. Eliminarea acestui certificat înseamnă uşurarea
    semnificativă a procesului căsătoriei, în special pentru cei din diaspora care
    pe lângă obţinere, mai trebuie să îl şi traducă şi să îl legalizeze, a
    spus acesta. Iniţiatorii actului legislativ şi-au exprimat speranţa ca textul
    modificării să fie trimis la comisiile competente cât mai rapid şi pentru a
    putea fi adoptat până la sărbătorile din luna decembrie.




    Mai multe organizaţii sindicale ale transportatorilor aerieni din
    Italia au anunţat organizarea unei greve naţionale pe 24 septembrie, anunţă
    Ministerul român al Afacerilor Externe. Astfel, vor fi perturbate zborurile
    efectuate pe rutele naţionale şi internaţionale, care au ca origine sau
    destinaţie aeroporturile de pe teritoriul italian. În acest context,
    administraţia italiană recomandă consultarea paginilor de internet ale
    Ministerului Infrastructurii şi Transporturilor şi Autorităţii Aeronautice
    Civile Italiene, precum şi site-urile oficiale ale aeroporturilor şi ale
    companiilor aeriene. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la
    numerele de telefon ale ambasadei ţării noastre la Roma ale cărei date de
    contact se găsesc pe site-ul roma.mae.ro şi pe pagina de Facebook a
    reprezentanţei diplomatice. Bucureştiul recomandă şi fololsirea aplicaţiei
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii actualizate şi
    sfaturi de călătorie.




    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul
    reţelei EURES România, 634 locuri de muncă pentru români în străinătate. Cele
    mai multe se găsesc în Germania – 396, unde sunt căutaţi educatori, lucrători
    în industria cărnii, vopsitori industriali, sudori, muncitori în construcţii,
    şoferi şi lucrători în depozit. Spania caută 69 de cercetători ştiinţifici, iar
    Italia 45 de lucrători în construcţii. Câte 41 de locuri de muncă sunt
    disponibile în Norvegia şi Finlanda pentru medici, mecanici auto şi moto,
    instalatori, zidari, lucrători în industria lemnului şi a cărnii şi operatori
    utilaje. În Irlanda se caută 20 de dulgheri şi şoferi vehicule grele de
    transport marfă, iar în Austria 11 ingineri maşini unelte şi lucrători în
    producţie. Detalii precum şi oferta completă se găsesc pe site-ul Agenţiei
    Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, anofm.ro, la secţiunea EURES. Cei
    interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă
    din zona de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact le găsesc, de
    asemenea, pe site-ul anofm.ro.





    Directorul general al Teatrului Național Radu
    Stanca din Sibiu și președinte al Festivalului Internațional de Teatru de
    la Sibiu, Constantin Chiriac, a primit titlul de doctor honoris causa al
    Academiei de Științe Economice din Republica Moldova. Distincţia i-a fost
    acordată pentru contribuția constantă la dezvoltarea și promovarea culturii, a
    artelor, a educației și a cercetării românești la nivel național și
    internațional. Potrivit Senatul Academiei, acordarea titlului de doctor honoris
    causa profesorului Constantin Chiriac nu este deloc întâmplătoare deoarece
    acesta a fost un ambasador fidel al culturii românești şi a contribuit direct
    la dezvoltarea publicului prin artă, dar și indirect la promovarea afacerilor
    și atracțiilor turistice românești. Întâlnirea cu frații artiști de aici,
    cu gânditorii, cu cei care sunt implicați în tot ceea ce înseamnă cercetarea și
    educația din Basarabia m-a onorat și sunt convins că proiectele pe care le
    gândim împreună vor prinde nu numai roade, dar vor da viață viitorului
    Chișinăului și al României, al relațiilor culturale și economice între cele
    două maluri de Prut, în dialog cu Europa, a declarat Constantin Chiriac.
    Acesta a mai fost distins, în 2008, cu titlul de doctor honoris causa al
    Universităţii Metropolitane din Leeds, în 2018 – cu doctor honoris causa al
    Universității de Vest, Timișoara, și în 2020, cu titlurile de doctor honoris
    causa al Universităţii Naționale de Arte George Enescu din Iași și
    al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.


  • Republica Croația – Coduri roșu, portocaliu și galben pentru intensificări ale vântului

    Republica Croația – Coduri roșu, portocaliu și galben pentru intensificări ale vântului

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Republicii Croația că, în conformitate cu datele transmise de Institutul Hidro-Meteorologic local, pentru data de 3 septembrie 2019, au fost emise coduri galben, portocaliu și roșu privind intensificări la rafale ale vântului. Pentru canalul Velebit și golfurile Kvarner și Kvarnerić s-a emis cod roșu de vânt cu o viteză de peste 130 km/h, însoțit de descărcări electrice. Regiunile Rijeka, nordul Dalmației și Istra se află sub avertizare meteorologică cod portocaliu de vânt puternic, iar regiunile Zagreb, Gospić, Split, centrul și sudul Dalmației se află sub avertizare meteorologică cod galben de vânt.

    Autoritățile croate avertizează cu privire la posibilitatea existenței unor disfuncționalități în transportul maritim și în furnizarea energiei electrice. Pentru informații actualizate, se recomandă consultarea paginilor de Internet ale Institutului Hidro-Meteorologic Național https://www.meteo.hr, Automobil Clubului Croat http://www.hak.hr/en#traffic-flow-and-road-conditions, Companiei Naţionale Croate de Căi Ferate http://www.hznet.hr, Autorităţii Portuare Croate http://www.portauthority.hr şi a Agenţiei Croate de Aviaţie Civilă http://www.ccaa.hr. Ministerul Afacerilor Externe reamintește cetățenilor români că, în situații de urgență, pe teritoriul Croației, pot apela numărul european unic de urgență 112.

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Zagreb: +38514677660 sau +38514610009, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Croația: +38598414341.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://zagreb.mae.ro/, http://www.meteoalarm.eu/, http://www.mae.ro

  • Franţa – Acțiuni de protest

    Franţa – Acțiuni de protest

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Franceză că sunt în curs de organizare acțiuni de protest, cu blocaje în mai multe puncte de pe teritoriul Franței (inclusiv Teritoriile de peste Mări). Aceştia sunt rugaţi să manifeste atenție sporită în planificarea călătoriilor, fiind posibile blocaje ale drumurilor, ale barierelor cu plată de pe autostrăzi, ale stațiilor de carburant, ale suprafețelor comerciale, ale porturilor, aeroporturilor, căilor ferate și rafinăriilor.

    Se recomandă a se monitoriza evoluția mișcărilor de protest în mass-media franceză, chiar și în social media, pentru a se preîntâmpina disfuncționalități în activitățile preconizate pentru perioada următoare. Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris: +33147052966 și +33147052755, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    În cazul unei situaţii dificilă, specială, cu caracter de urgenţă românii au la dispoziţie telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Franceză: +33680713729. MAE recomandă şi consultarea paginilor de Internet http://paris.mae.ro, www.mae.ro şi aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • C. Țapardel solicită CE să prezinte o strategie privind dezvoltarea rețelei de aeroporturi regionale

    C. Țapardel solicită CE să prezinte o strategie privind dezvoltarea rețelei de aeroporturi regionale

    Europarlamentarul
    Claudia Țaparadel (PSD, S&D) i-a cerut Comisiei Europene să prezinte o
    strategie pe termen lung pentru a dezvolta rețeaua de aeroporturi regionale din
    statelel membre estice.



    Europdeputatul
    român subliniază beneficiul pe care aceste aeroporturi le aduc în facilitarea
    tursimului, călătoriilor de afaceri și pentru dezvoltarea afacerilor.





    În contextul în care cererea pentru transportul aerian va continua să
    crească, iar extinderea marilor aeroporturi devine tot mai dificilă, lipsa unei
    infrastructuri aeroportuare regionale bine dezvoltate va conduce, fără
    îndoială, la constrângeri în ceea ce privește opțiunile disponibile atât pentru
    pasageri, cât și pentru operatorii aerieni a spus eurodeputatul Claudia Ţapardel.






  • Regatul Țărilor de Jos – Cod galben de vânt puternic

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care doresc să călătorească în Olanda cu privire la emiterea de către Institutul olandez de Meteorologie a unui cod galben de vânt puternic pentru miercuri, 3 ianuarie 2018. Cea mai afectată zonă va fi coasta de vest a Olandei, unde sunt aşteptate ca rafalele de vânt să atingă viteze de până la 115 km/oră.

    Aeroportul Schiphol din Amsterdam avertizează că din cauza vântului puternic există posibilitatea ca zborurile să fie operate cu întârzieri sau chiar să fie anulate. De asemenea, pentru informaţii actualizate, se recomandă călătorilor să verifice site-ul ori aplicaţia acestuia, sau să contacteze compania care le asigură zborul.

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Haga: +31703541580, +31703228612 și +31703319980, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Țărilor de Jos: +31651596107.

  • Grecia: Greva controlorilor de trafic aerian

    Grecia: Greva controlorilor de trafic aerian

    Asociaţia Controlorilor de Trafic Aerian a anunţat declanşarea unei greve pe toate aeroporturile elene în ziua de miercuri, 17 mai 2017, în intervalul orar 11:00-15:00.

    Pentru detalii privind modificările din orarul de zbor, este recomandată contactarea liniilor aeriene.

    Cetățenii români, afectați de situația din atenționare, pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302106728879 și +302106728875, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCR) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al Ambasadei României la Atena:+306980833448.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://atena.mae.ro și www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (disponibilă gratuity în App Store și Google Play), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

    Sursa: Comunicat MAE