Conform unui
studiu recent, 86% dintre respondenţii români consideră că încălzirea
globală este o problemă foarte serioasă. Procentul este îmbucurător
comparativ cu un alt sondaj de opinie realizat în 2009 când schimbările
climatice reprezentau o îngrijorare doar pentru 16% dintre români. Potrivit
aceluiași studiu din 2019, 75% dintre respondenții se declară interesați de
campanii de ecologizare/colectare de deșeuri, iar 86% sunt preocupaţi de
stadiul împăduririlor. Totuşi, gradul de participare la activităţi de tipul
acesta este mai redus: 38% dintre români ar participa la o colectare de
deşeuri, iar 33% s-ar implica în campanii de împădurire.
Există, însă, din ce
în ce mai multe iniţiative fie individuale, fie aparţinând unor grupuri
restrânse de implicare în reducerea poluării şi în activităţi economice
prietenoase cu mediul. Un exemplu îl constituie Dinu Drog, avocat din
Bucureşti, iniţiator al unui grup de implicare civică destinat rezolvării unora
din problemele cartierului unde trăieşte şi, mai nou, antreprenor în domeniul
energiei regenerabile. Spre sfârşitul anului trecut a iniţiat o cooperativă de
energie la iniţiativa unui vecin de cartier, cooptând şi un partener din
Olanda. Dacă iniţial cooperativa a avut 15 membri, acum, după două luni de la
lansare, sunt 140.
Ce înseamnă, de fapt, o cooperativă de energie aflăm de la
Dinu Drog: O cooperativă de energie
este, de fapt, o comunitate energetică, un vehicul de business, care asigură
membrilor cooperatori energie din resurse regenerabile. În același timp, este
și producătoare de energie. Aceasta este o cooperativă de energie, așa cum este
ea definită la nivelul legislației UE. E un întreg trend în Europa de
democratizare a pieței de energie, de a face cetățenii cât mai activi prin
oferirea posibilității de a deveni actori de piața de energie producând ei
înșiși, individual, energie prin amplasarea de panouri solare pe casă. O altă
variantă pentru producerea de energie este asocierea în cadrul unor astfel de
cooperative energetice, vehicule care agregă oameni care vor să producă energie
verde. Suntem în discuții avansate pentru cumpărarea unui câmp de panouri
voltaice pe care vrem să-l cumpărăm prin aportul membrilor cooperatori.
Momentan, cooperativa funcționează ca un fond de investiții, iar membrii, în
schimbul investițiilor lor, primesc randament, adică o dobândă.
Membrii
cooperativei sunt şi acţionari, deci au acces la serviciile ei, dar vor deveni
şi furnizori de energie verde., dar și beneficiari, de energie verde după
obţinerea licenţei necesare. Ulteori, cooperativa va putea investi şi în
capacităţi ecologice de producţie.
Momentan, unicat în România şi în Europa de Est, cooperativa lui Dinu
Drog este un exemplu de implicare cetăţenească din partea unor persoane foarte
atente la mediul în care trăiesc şi la aerul pe care-l respiră.
Dinu Drog: Soluții invididuale fiecare găsește: separă gunoiul, reciclează, e
atent la consumul de curent… Însă este nevoie și de instrumente publice, de
comunități care să dea mai multă greutate demersului. Și aici poate interveni
cooperativa de energie: e un agregator de oameni interesați de astfel de idei:
sustenabilitate și ecologie.
Un alt exemplu de
antreprenoriat ecologic sau prietenos cu mediul îl constituie şi editura
Seneca, autointitulată prima editură verde din România. Din afacere mai fac
parte o librărie şi o cafenea unde cărţile de ecologie sunt puse în evidenţă şi
unde se plăteşte timpul petrecut acolo, nu neapărat consumaţia pe care ţi-o
poţi prepara singur din ingrediente cât mai naturale.
Directoarea Ştefania
Oprina ne oferă detalii despre cum funcţionează o editură verde: Înseamnă să ai grijă de mediu, atunci când faci un produs -
în cazul nostru o carte -, înseamnă să alegi hârtie reciclată pentru tipărire,
înseamnă să înveți că o coală tipografică are o lățime standard și, de aceea,
rămân mereu niște resturi care, în mod obișnuit, se aruncă, dar care pot fi
folosite la tipărirea altor lucruri. De pildă, pot fi folosite la tipărirea de
materiale promoționale pentru a nu folosi hârtie nouă. De asemenea, înseamnă să
ai grijă și la cerneala pe care o folosești și unde tipărești. Dar toată grija
e răsplătită prin faptul că ies niște cărți foarte frumoase pe care publicul le
întâmpină cu multă plăcere, știind că pentru realizarea lor au fost tăiați mai
puțin copaci.
Interesul recent al
românilor într-un trai cât mai sustenabil din punct de vedere ecologic se
vădeşte şi din faptul că o carte apărută la editura Seneca, intitulată Familia
aproape zero deşeuri şi scrisă de cuplul de francezi Jérémie Pichon și Bénédicte Moret a fost cea mai bine vândută
carte de ecologie la Târgul de Carte Gaudeamus de la finalul anului trecut.
Ştefania Oprina: Oamenii caută deja
soluții practice pe care le și aplică. Au la ei o sacoșă textilă,
reutilizabilă, pentru a nu mai folosi pungi de plastic. Nu mai folosesc nici
tacâmuri de plastic, iar în locul paielor de plastic, vin de acasă cu paie de
metal. Vor să afle și rețete, așa cum se găsesc și în carte: rețete de pastă de
dinți sau de detergenți cât mai puțin poluanți. Astfel economisești și bani, și
timp pentru că se formează niște obiceiuri sau o rutină care nu mai presupune
consum de timp la supermarket, de pildă. În plus, rețetele te învață să produci
cantități suficient de mari astfel încât să nu-ți transformi casa într-un
laborator unde să stai non-stop.
Fie că se manifestă prin
investiţiile în energie regenerabilă sau renunţarea la obiectele din plastic,
preocuparea românilor faţă de mediu şi iniţiativele civice în domeniu sunt,
evident, în creştere.