Radio România Internațional

Tag: Afaceri Europene

  • Semnal editorial: Noul pact al UE privind migrația și azilul – o linie subțire între solidaritate și răspundere limitată

    Semnal editorial: Noul pact al UE privind migrația și azilul – o linie subțire între solidaritate și răspundere limitată

    Lucrarea semnată de Caroline-Raluca Ghețu, expert în cadrul Compartimentului Studii / Serviciul Afaceri Europene al IER,  abordează „Noul pact al UE privind migrația și azilul: o linie subțire între solidaritate și răspundere limitată”.

    Aceasta urmărește și analizează o serie de aspecte legate de subiectul reglementării migrației în Uniunea Europeană.  Astfel, este prezentat contextul în care a fost pregătit și adoptat Noul Pact al UE privind migrația și azilul, ca principal element pentru gestionarea fenomenului migrației la nivel european.

    Propunerea pentru crearea unui astfel de instrument a început să fie discutată la nivel european după 2015, anul declanșării a ceea ce specialiștii au numit „criza refugiaților”.

    În anul 2020, Comisia Europeană a propus un text inițial pentru acest Pact, acesta fiind adoptat în forma finală de Parlamentul European în aprilie 2024.

    Deși, se pare, subliniază Caroline – Raluca Ghețu, nu va rezolva toate problemele pe care le ridică această provocare, și nu va răspunde tuturor așteptărilor pe care diferite state sau organizații nonguvernamentale le-au exprimat în sensul modificării textului, Pactul privind migrația poate fi considerat drept o primă măsură necesară pentru a coordona acțiunile instituțiilor implicate în gestionarea acestui fenomen în continuă transformare.

    Lucrarea poate fi accesată aici (în limba engleză).

     

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

     

     

  • A doua ediție a RJEA Network of Research Event 5-minutes ideas

    A doua ediție a RJEA Network of Research Event 5-minutes ideas

    Miercuri, 28 februarie, Institutul European din România a găzduit cea de-a doua ediție a evenimentului dedicat cercetătorilor interesați de domeniul afacerilor europene, având titlul: “RJEA Network of Research Event 5-minutes ideasˮ.

     

    La această discuție au fost invitați să participe autorii articolelor care au fost publicate pe parcursul anului 2023 în cadrul revistei academice Romanian Journal of European Affairs, editată și publicată de Institutul European din România. Evenimentul a urmărit să ofere un cadru profesional pentru discutarea subiectelor publicate în Romanian Journal of European Affairs, precum și să încurajeze stabilirea unor legături care să poate fi valorificate pe viitor de către autorii invitați. Astfel, cercetătorii și-au prezentat succint lucrările publicate de RJEA în anul 2023, după care le-au discutat împreună cu ceilalți participanți la eveniment.

     

    Reamintim cititorilor că în anul 2023 în Romanian Journal of European Affairs, prima revistă din România dedicată subiectelor legate de afaceri europene, au fost publicate lucrări ale unor autori din: Albania, Cehia, Polonia, România și Ucraina.

     

    Pentru mai mult detalii despre acest eveniment, vă invităm să accesați website-ul nostru aici.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Serviciul Afaceri Europene

  • Reforma Politicii Agricole Comune, în dezbatere la Bucureşti

    Reforma Politicii Agricole Comune, în dezbatere la Bucureşti

    La Bucureşti a avut loc, la sfârşitul lunii trecute, conferinţa cu tema Reforma Politicii Agricole Comune în contextul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual (2021-2027). La dezbateri au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Parlamentului European și Parlamentului României, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și experți și analiști specializați în domeniul afacerilor europene.

    Academia de Studii Economice din Bucureşti a găzduit, recent, conferința cu tema Reforma Politicii Agricole Comune, eveniment desfăşurat în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Politica Agricolă Comună pentru exerciţiul bugetar 2021-2027 va suferi mai multe schimbări, reforma vizează simplificarea şi modernizarea politicii agrare europene. Totodată, se are în vedere reechilibrarea responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre şi distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe. Au fost stabilite 9 obiective pentru domeniul agricol, unul dintre acestea fiind încurajarea tinerilor să lucreze în acest sector, în conditiile în care fermierii de sub 35 de ani au o pondere de doar 6% în agricultura europeană.

    Comisia Europeană a stabilit un set comun de indicatori, respectiv acelaşi tip de intervenţie pe care fiecare stat membru să-l poată adapta şi dezvolta la condiţiile specifice. De asemenea, s-a propuns o plafonare a plăţilor per fermă la 100.000 de euro, a declarat directorul general adjunct în Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală a executivului comunitar, Mihail Dumitru. El a adăugat că s-a propus transferul unei cote de cel puţin 2 la sută din alocările pentru plăţile directe din fiecare stat membru către sprijinul complementar pentru venitul tinerilor fermieri.

    Mihail Dumitru: Este o cerinţă generală la nivel european. Avem foarte puţini tineri în agricultură şi nu mai putem asigura viitorul acestui sector dacă nu reuşim să atragem forţa de muncă tânără în agricultură. De aceea, acesta devine un obiectiv general şi foarte important căruia i-am adăugat şi o contribuţie financiară minimală de cel puţin 2% pe care fiecare stat membru trebuie s-o îndeplinească. Pe urmă este la latitudinea fiecărui stat membru cum va folosi aceşti bani, către ce măsuri. De asemenea, noi vrem să sprijinim anumite forme şi anumite modalităţi care există în statele membre pentru a crea aceste parteneriate între gerenaţii, ca să se faciliteze transferul de la o generaţie la alta. Oferim mai multe condiţii în instrumentele financiare, inclusiv dreptul tinerilor fermieri de a cumpăra pământ, folosind instrumentele financiare, lucru care nu este permis în granturi, în subvenţiile nerambursabile. Mai dorim o extindere a Programului Erasmus şi să atragem câţi mai multi participanţi din mediul rural.


  • Prima întrevedere în format trilateral Franța-Germania-România la nivelul afacerilor europene

    Prima întrevedere în format trilateral Franța-Germania-România la nivelul afacerilor europene

    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat, luni, în marja reuniunilor Consiliului Afaceri Generale și Consiliului Afaceri Generale de la Bruxelles, la prima întâlnire trilaterală a miniștrilor pentru afaceri europene din Franța, Germania și România.



    Oficialul român a avut întrevederi cu Michael Roth, ministru de stat pentru Europa în cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe, şi cu ministrul francez însărcinat cu Afacerile Europene, Nathalie Loiseau. Consultările au avut un caracter informal, urmărind schimbul de opinii de teme de actualitate şi interes prioritar, util în identificarea unor noi oportunităţi de coordonare şi cooperare. A fost reafirmată necesitatea relansării proiectului european și dorința ca România să conlucreze mai strâns cu Germania și Franța pentru a aduce în comun o contribuție de substanță la dezbaterea europeană pe această temă.



    Partea română a subliniat utilitatea valorificării statutului României de stat susținător ferm al integrării europene, precum și relevanța rolului său din postura deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019. Astfel, au fost avansate posibile formate de sprijinire a pregătirii procesului de pregătire a Președinției României, fiind agreată oportunitatea intensificării dialogului, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic.



    “România dorește să se apropie de nucleul dur al Uniunii Europene, iar exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene constituie o oportunitate de a consolida unitatea statelor membre, exercitând rolul de mediator și o abordare bazată pe consens și dialog. Suntem hotărâți să acționăm alături de partenerii francezi și germani, dar și de celelalte state care susțin revigorarea și consolidarea proiectului european. Împreună susținem o Uniune puternică, care asigură securitatea şi prosperitatea cetățenilor săi”, a subliniat ministrul Negrescu.



    Vizita a fost un bun prilej de abordare a unor subiecte de actualitate, precum Pilonul European al Drepturilor Sociale, viitorul cadru financiar multianual, consolidarea securității interne și aspecte privind politica de apărare și relații externe a Uniunii Europene.



    “România este angajată să-și păstreze traiectoria proeuropeană și să continue progresele în direcția convergenței în plan economic și social cu restul Uniunii Europene”, a declarat Victor Negrescu la finalul întrevederilor.

  • Ana Birchall: România și Franța au o viziune comună asupra viitorului UE

    Ana Birchall: România și Franța au o viziune comună asupra viitorului UE

    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall s-a întâlnit, la Paris cu mai mulți oficiali francezi, cu care a discutat despre viitorul Uniunii Europene, Brexit și securitatea internă a blocului comunitar. Marți, ministrul român s-a întîlnit cu secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Harlem Désir, dar și cu președintele Comisiei pentru afaceri europene din Senatul francez, Jean Bizet.



    “Am convenit că unitatea și coeziunea europeană sunt elemente-cheie ale dezvoltării UE, iar din punctul de vedere al României suntem hotărâți în atingerea acestor obiective, pentru că avem nevoie cu toții de o Uniunea Europeană care să își protejeze și să își apere valorile și principiile, o Europă care pe viitor să promoveze politicile de reducere a decalajelor dintre diferitele regiuni. Am evidențiat importanța continuării și aprofundării colaborării româno-franceze pe temele de actualitate în UE”, a precizat ministrul Birchall după discuția cu Harlem Désir.



    La întrevederea cu Jean Bizet, Ana Birchall a subliniat că relația dintre cetățenii europeni și instituțiile UE trebuie să fie mai apropiată, în timp ce oficialul francez a reiterat sprijinul Franței acordat României în cee ace privește Politica de Vecinătate, cât și în ceea ce privește Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună.



    Ana Birchall s-a întâlnit și cu Philippe Léglise-Costa, secretar general în cadrul Secretariatului General pentru Afaceri Europene. Discuția a vizat inițiativele comune în perspectiva pregătirilor pentru exercitarea de către România a Președinției Consiliului UE în primul semestru al anului 2019.



    Vizita ministrului român a mai inclus întâlniri cu jurnaliștii români din capitala Franței, dar și cu ÎPS Iosif, mitropolit la Catedrala ortodoxă Jean de Beauvais.

  • Fondurile europene şi proiectele eligibile

    Fondurile europene şi proiectele eligibile

    Comisarul european
    pentru politici regionale, Corina Creţu, este în România pentru discuţii cu autorităţi naţionale
    şi regionale despre
    priorităţile Comisiei Europene şi despre absorbţia fondurilor comunitare.

    La
    Bucureşti şi Iaşi, Corina Creţu a inclus în program întâlniri cu
    membri ai Comisiilor de afaceri europene din Parlamentul României, cu ministrul
    Sănătăţii, cu europarlamentari români şi cu primari, dar şi participarea, alături de
    vicepremierul Vasile Dâncu, la conferinţa Oraşul meu în Europa noastră,
    provocări curente pentru dezvoltarea urbană durabilă şi rolul fondurilor
    Uniunii Europene.

    Într-un
    interviu pentru Radio România, oficialul de la Bruxelles a spus că rata de absorbţie a fondurilor comunitare în
    România din bugetul pentru 2007-2013 este de 88,7%. În schimb, potrivit Corinei
    Creţu, deocamdată, din cele 22 de miliarde de euro care îi revin pentru
    perioada 2014-2020, România nu a accesat niciun ban, pentru că încă nu sunt
    finalizate instituţiile care se ocupă de absorbţia fondurilor comunitare şi nu
    e clarificat nici rolul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice.

    Corina
    Creţu: Pentru exerciţiul bugetar 2014- 2020 avem 22 de miliarde, dar acum
    suntem, încă, în faza în care se pun în practică instituţiile de certificare,
    de mecanism de control şi de management a fondurilor europene, după care
    speranţa noastră este că vom putea primi în ritm accelerat facturi. Ştiu că
    s-au început lucrări pe cont propriu de către beneficiari şi se aşteaptă
    realizarea acestor instituţii pentru a se putea transmite în mod oficial la
    Comisie facturile pentru lucrările efectuate.

    La Iaşi, comisarul Corina
    Creţu, însoţită de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a discutat, între
    altele, despre pregătirile pentru construcţia din bani europeni a trei spitale
    regionale. Un interes aparte este acordat regiunii de nord-est a României,
    pentru că este cea mai
    săracă din Uniunea Europeană!

    Corina Creţu: Pentru această perioadă, 2014-2020,
    această regiune va avea un buget de 1,18 miliarde de euro în cadrul Programului
    Operaţional Regional, reprezentând aproape 20% din suma locală alocată de
    Fondul Regional în România. Sperăm ca noii aleşi locali să înveţe din lecţiile
    trecutului şi să putem să demarăm proiecte importante şi să pregătim proiecte
    importante pentru următoarea perioadă.

    Accesarea fondurilor europene s-a
    dovedit, după aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, mult mai
    complicată decât şi-ar fi putut imagina cineva. Dezinteresul, hăţişul
    birocratic sau deturnarea de bani comunitari au fost tot atâtea impedimente în
    realizarea unor proiecte locale şi regionale. Or, o mai bună accesare a acestor
    fonduri nu ar fi decât benefică românilor.