Radio România Internațional

Tag: Afgansitan

  • Ajutor umanitar pentru Afganistan

    Ajutor umanitar pentru Afganistan


    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat un pachet de sprijin în valoare de aproximativ 1 miliard de euro pentru poporul afgan și pentru țările vecine, pentru a răspunde nevoilor urgente din această țară și din regiune.



    Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a evita un colaps umanitar și socio-economic major în Afganistan. Trebuie să o facem rapid. Am fost clari cu privire la condițiile noastre pentru orice angajament cu autoritățile afgane, inclusiv în ceea ce privește respectarea drepturilor omului. Până în prezent, rapoartele vorbesc de la sine. Dar poporul afgan nu ar trebui să plătească prețul acțiunilor talibanilor. Acesta este motivul pentru care pachetul de sprijin pentru Afganistan este destinat poporului afgan și vecinilor țării, care au fost primii care le-au oferit ajutor“, a declarat președinta Executivului European.



    În ce constă pachetul financiar pentru Afganistan



    Pachetul de sprijin combină ajutorul umanitar al Uniunii Europene cu furnizarea de sprijin specific pentru nevoile de bază în beneficiul direct al poporului afgan și al țărilor vecine și include cele 300 de milioane de euro în scopuri umanitare deja convenite. De asemenea, Uniunea acordă sprijin specializat suplimentar pentru vaccinări, adăposturi, precum și pentru protecția civililor și a drepturilor omului.



    Comisia Europeană mai menționează că depune eforturi pentru a face posibilă utilizarea fondurilor destinate Afganistanului în valoare de cel puțin 250 de milioane de euro pentru sprijin pentru nevoi urgente ale populației din Afganistan, în special în domeniul sănătății, cu respectarea deplină a procedurilor de programare NDICI (Instrumentul de Vecinătate, Dezvoltare și Cooperare Internațională).



    Vecinii direcți ai Afganistanului au fost primii Totodată, vor fi alocate fonduri suplimentare pentru a sprijini statele vecine cu Afganistanul care au oferit siguranță cetățenilor afgani care au fugit din țară. Fondurile sunt menite să sprijine gestionarea migrației și cooperarea în domeniul prevenirii terorismului, al luptei împotriva criminalității organizate și al traficului de migranți.



    Apel pentru sprijinirea afganilor care vor să părăsească țara



    Consiliul Europei şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu înmulţirea încălcărilor drepturilor omului faţă de refugiaţi şi a solicitat statelor membre să se opună tentativelor de legalizare a acţiunilor de respingere a imigranților la frontiere, potrivit agenției France Presse, citată de Agerpres.



    A venit timpul ca guvernele europene să pună capăt oricărei tentative legislative sau politice de natură să ducă la o încercare de normalizare a respingerilor de migranţi, a declarat Dunja Mijatovic, comisar pentru drepturile omului în cadrul Consiliului Europei.



    Și Organizaţia Amnesty International, care are ca scop promovarea drepturilor omului, a luat poziție printr-un raport față de statele UE care resping ilegal cererile de azil ale afganilor. Documentul subliniază faptul că afganilor le este aproape imposibil să se refugieze din ţară iar statele vecine şi-au închis frontierele pentru cei care încearcă să plece fără a avea documentele de călătorie necesare


    Amnesty International face apel la guverne să le permită afganilor să plece rapid şi fără birocraţie excesivă din ţara lor, iar celor mai vulnerabili să le fie acordate vize umanitare.

  • Prezidentulu ali Românie la ONU

    Prezidentulu ali Românie la ONU

    Valorle dimocratiţi şi arada internaţională, restricţiile legate di pandimia di coronavirus şi situaţia ditu Afganistan eara ndauă di temele z intervenţiillei pi cari prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, u avu marţă tru cadrul Adunarillei Generale a Naţiunilor Unite di New York. Easti tră prima oară di tu ahurhita-a pandemiillei când şefi di stat şi di guvern ditu cama di 100 di stati suntu prezenţă fizic la reuniune.



    Pandemia di COVID-19, acă zñiipsi aproape tuti aspectele a banăllei, adusi şi oportunităţi di adaptare, declară șeflu a statului român tru zborlu ţi ălu ţănu. El spusi că easti ananghi di una abordare inovatoare tră s’apăndăsească tu dyiul kiro la unu şingiru lărguriu di provocări interdependenti, cata cum sănătatea, alăxerli demografiţi, migraţia, resursele limitate, alăxerli climatiţi şi kirearea a biodiversitatillei, ftuhia extremă şi foamitea.



    “România lugurseaşti susto că valorile dimocratice şi una arada internaţională bazată pi reguli, avânda ONU la thimelliu, suntu fundamentale tră construirea unui yinitor ma sigura şi ma bun. Pandemia nă spusi tutunăoară că lipseaşti sflămu modalităţi ti s’reconstruimu ma ghinin şi ma ecologic, trebuie să ne reangajăm tru procesul dizvoltării unor economii durabile, precum şi a născăntoru societăţi reziliente, corecte şi incluzive, tru cari vărnu nu easti alăsat dinăpoi”, spusi Klaus Iohannis.



    Tru aţea ţi mutreaşti Afganistanul, şeful statului român spusi că nai cama pi zori problema easti evacuarea tru siguranţă a afganilor cari voru s’fugă ditu văsilie, tru condițiile tru cari pandimia di COVID-19 feaţi intervenţia umanitară nica ma cu zori. Tru opinia al năsu, easti esenţialu să s’asiguripsească tiñisearea a ndrepturloru omului şi faptul că asistenţa uminitară poate s’hibă livrată.



    Di altă parte, Klaus Iohannis cundille că lipseaşti s’hibă asiguripsitu un acces semnificativ şi sigura la internet, ama şi anvărtuşearea a securitatillei cibernetice şi promovarea a unui purtaticu responsabil tru spaţiul cibernetic, abordânda tru idyiulu kiro problematica ti arăspândearea a discursului instigator la ură şi a dezinformarillei tru mediul digital. Tru aestu context, el adusi aminti că România easti nicukirlu a Centrul European tră Securitate Cibernetică, spunănda că aestu va u faca ma hairlătică cercetarea tru materie di rezilienţă şi securitate cibernetică tru tută UE.



    Tutu marţă, Klaus Iohannis dipusi lilici și ţănu un momentu di arigeai tru memoria a victimelor atentatelor teroriste ditu 11 di yismăciuni 2001, la memorialul adratu tru loclu apiryurloru di ma ninti dzeamini di la World Trade Center, iu ţinţi cetăţeni americani di origine română muriră aoa şi 20 añi. Pi parapetlu metalic ţi anvărligheadză monumentul suntu gravate numili a aţiloru cama di 2.600 di victime a nai cama sândzirosu atac xenu faptu pi teritoriu american vărăoară. Atumţea, teroristii deturnară patru avioane cu pasageri la bord: dauă agudiră tamamu ateali dauă pirguri, unu cădzu pisti Pentagon, iar ună altă aeronavă, a curi ţintă finală s’lugurseaşti că vrea s’eara Capitoliul ică Casa Albă, cădzu pi unu câmpu.



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Preşedintele României la ONU

    Preşedintele României la ONU

    Valorile democratice şi ordinea internaţională, restricţiile legate de pandemia de coronavirus şi situaţia din Afganistan au fost câteva din temele intervenţiei pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut-o marţi în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite de la New York. Este pentru prima oară de la începutul pandemiei când şefi de stat şi de guvern din peste 100 de ţări sunt prezenţi fizic la reuniune.



    Pandemia de COVID-19, deşi a afectat aproape toate aspectele vieţii, a oferit şi oportunităţi de adaptare, a declarat șeful statului român în cadrul intervenţiei sale. El a precizat că este nevoie de o abordare inovatoare pentru a răspunde simultan la o gamă largă de provocări interdependente, precum sănătatea, schimbările demografice, migraţia, resursele limitate, schimbările climatice şi pierderea biodiversităţii, sărăcia extremă şi foametea.



    “România crede cu tărie că valorile democratice şi o ordine internaţională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur şi mai bun. Pandemia ne-a arătat totodată că trebuie să găsim modalităţi de a reconstrui mai bine şi mai ecologic, trebuie să ne reangajăm în procesul dezvoltării unor economii durabile, precum şi a unor societăţi reziliente, corecte şi incluzive, în care nimeni nu este lăsat în urmă”, a spus Klaus Iohannis.



    În ceea ce privește Afganistanul, şeful statului român a afirmat că cea mai presantă problema este evacuarea în siguranţă a afganilor care doresc să părăsească ţara, în condițiile în care pandemia de COVID-19 a făcut intervenţia umanitară şi mai dificilă. În opinia sa, este esenţial să se asigure respectarea drepturilor omului şi faptul că asistenţa umanitară poate fi livrată.



    Pe de altă parte, Klaus Iohannis a subliniat că trebuie asigurat un acces semnificativ şi sigur la internet, dar şi consolidarea securităţii cibernetice şi promovarea unui comportament responsabil în spaţiul cibernetic, abordând în acelaşi timp problematica răspândirii discursului instigator la ură şi a dezinformării în mediul digital. În acest context, el a amintit că România găzduieşte Centrul European pentru Securitate Cibernetică, arătând că acesta va îmbunătăţi cercetarea în materie de rezilienţă şi securitate cibernetică în întreaga UE.



    Tot marţi, Klaus Iohannis a depus flori și a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, la memorialul construit în locul fostelor turnuri gemene de la World Trade Center, unde cinci cetăţeni americani de origine română au murit în urma cu 20 de ani. Pe parapetul metalic ce înconjoară monumentul sunt gravate numele celor peste 2.600 de victime ale celui mai sângeros atac străin comis pe teritoriu american vreodată. Atunci, teroristii au deturnat patru avioane cu pasageri la bord :două au lovit în plin cele două turnuri, unul s-a prăbușit peste Pentagon, iar o altă aeronavă, a cărui ţintă finală se presupune că ar fi fost Capitoliul sau Casa Albă, a căzut pe un câmp.






  • Decizii ale Uniunii Europene în sprijinul țărilor defavorizate

    Decizii ale Uniunii Europene în sprijinul țărilor defavorizate


    Uniunea Europeană este pregătită să își sporească ajutorul pentru statele mai sărace. În discursul său privind starea Uniunii Europene, susţinut miercuri în plenul Parlamentului European, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat suplimentarea ajutorului umanitar acordat populaţiei afgane cu 100 de milioane de euro.



    Suntem alături de poporul afgan, alături de femeile şi copiii afgani, de procurori, de jurnalişti şi de apărătorii drepturilor omului. Mă gândesc mai ales la judecătoarele care stau acum ascunse, temându-se de bărbaţii pe care i-au trimis la închisoare. Şi trebuie să îi sprijinim în continuare pe toţi afganii, atât pe cei rămaşi în ţară, cât şi pe cei din ţările învecinate.”


    Șefa Executivului european a anunțat că situația din Afganistan este analizată împreună cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, iar până la finalul anului va fi elaborată o declarație comună UE-NATO.



    Mai multe doze de vaccin pntru statele defavorizate



    O altă prioritate a Uniunii Europene este ajutorul acordat țărilor în curs de dezvoltare de pe întreg mapamondul în lupta cu pandemia de COVID-19. Astfel, alte 200 de milioane de doze de vaccin vor fi donate statelor sărace până la jumătatea anului 2022, pe lângă cele 250 de milioane de doze deja promise, după cum a declarat Ursula von der Leyen în fața forului legislativ european.



    În cea mai mare parte, mecanismul internaţional de distribuţie Covax acestui mecanism, dar mai multe voci din cadrul mecanismului, printre care Alianţa pentru vaccinuri şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, au denunţat în mai multe rânduri inegalitatea în ceea ce priveşte accesul la imunizare anti-COVID între cetățenii din ţările sărace şi ci din ţările mai prospere, unele dintre acestea pornind deja administreze unei a treia doze de vaccin.


    Amploarea nedreptăţii şi nivelul de urgenţă sunt clare” a punctat președinta Comisiei Europene.



    Interzicerea bunurilor produse prin muncă forțată



    În cadrul aceluiași discurs, Ursula von der Leyen a anunţat noua strategie a UE în domeniul conectivităţii, care are ca scop facilitarea investiţiilor în infrastructura care conectează bunuri, persoane şi servicii în întreaga lume: Totodată, UE își va închide piața pentru produsele obţinute prin muncă silnică.



    În lume sunt 25 de milioane de persoane care, sub ameninţare sau presiune, desfăşoară muncă forţată. Nu vom putea accepta niciodată ca aceste persoane să fie constrânse să fabrice produse şi ca aceste produse să ajungă apoi să fie vândute în magazine la noi în Europa. De aceea vom propune interzicerea pe piaţa noastră a produselor care au fost obţinute prin muncă forţată. Drepturile omului nu sunt de vânzare – indiferent de preţ”, a declarat șefa Comisiei Europene.



  • Evacuarea cetățenilor români din Afganistan

    Evacuarea cetățenilor români din Afganistan

    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că 14 cetăţeni români au ajuns în siguranţă pe aeroportul din Kabul, urmând a fi evacuaţi la următorul zbor al aeronavei militare româneşti, care se află în prezent la Islamabad. Potrivit MAE, cei 14 români sunt angajaţi ai unei companii de securitate cu activităţi în Afganistan. Aceştia s-au aflat până vineri dimineaţă într-o bază militară din afara aeroportului.



    Diplomația de la București mai precizează că transferul grupului la aeroport s-a făcut în urma unor demersuri extrem de complexe şi dificile, realizate încă de la începutul săptămânii de către autorităţile române cu sprijinul partenerilor internaţionali şi ai companiei angajatoare.



    În cursul nopţii de joi spre vineri, un al doilea cetăţean român, angajat al unei agenţii NATO, a fost evacuat din Afganistan, de către aeronava Forţelor Aeriene Române, mai informează MAE. Potrivit sursei citate, românul se afla deja pe aeroportul internaţional din Kabul, iar odată cu el au fost preluaţi şi alţi trei cetăţeni ai unor state aliate: un bulgar, un britanic şi un american. Aeronava militară de transport a Forţelor Aeriene Române a aterizat în cursul nopţii pe aeroportul internaţional din Kabul.



    Ca şi în cazul primului zbor, pe lângă personalul militar s-a aflat la bord şi o echipă consulară mobilă a MAE. După preluarea pasagerilor, avionul a decolat către Islamabad unde a ajuns în siguranţă. Cetăţeanul român evacuat va fi găzduit momentan la Islamabad, urmând a fi repatriat în România. MAE precizează că aeronava Forţelor Aeriene Române va continua staţionarea la Islamabad, fiind pregătită să se deplaseze din nou la Kabul pentru evacuarea altor cetăţeni români, atunci când aceştia vor ajunge în aeroportul internaţional.



    Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat vineri că în afară de cei 14 cetăţeni români care au ajuns pe aeroportul din Kabul mai există un singur român aflat în afara aeroportului care doreşte repatrierea. Mă bucur că am reuşit astăzi, prin eforturile colegilor din Celula de criză, să aducem în incinta aeroportului pe cei 14 cetăţeni români care se aflau încă de la începutul săptămânii într-o bază militară aflată la circa 6 km de aeroport. Ceilalţi cetăţeni români care se află în Kabul şi care nu sunt în aeroportul internaţional şi care nu şi-au manifestat dorinţa de a fi evacuaţi au planurile lor de evacuare care sunt stabilite de angajatorii lor, fie că vorbim despre ONU, fie că vorbim de o companie sau despre alte situaţii. Suntem în contact permanent şi cu aceşti cetăţeni români. (…) În afară de cei 14 cetăţeni români, mai există un singur cetăţean român aflat în afara aeroportului care doreşte repatrierea şi care lucrează pentru un program ONU şi care, de asemenea, a încercat şi va încerca în continuare, cu un convoi al ONU, să ajungă la aeroport, a declarat ministrul pentru televiziunea Digi 24.



    El a adăugat că oamenilor le este greu să ajungă la aeroportul din Kabul pentru că există o serie de obstacole, de puncte de control, care sunt controlate de diverse facţiuni ale mişcării talibane.



    Sursa: Agerpres



  • Fudzearea ditu Afganistanu

    Fudzearea ditu Afganistanu




    Haua lu-acăţă Afganistanlu după ritrădzearea-a askeriloru americani. Comunitatea internaţională canda fu loată pri napandica şi easti tu ananghi tora ta s’llia meatri di ananghi. Talibañilli anăchisiră maş ti ndauă dzăli mărlli căsăbadz a văsiliillei și arăsturnară guvernul di Kabul. Elli dimăndă că polimlu s’bitisi și caftă a comunitatillei internațională s’nu hibă izolaț. Tru aestu kiro, cama di 60 di stati caftă a talibañilor ca a tutăloru cetățeañilor cari voru s’fugă ditu văsilie s’lă da izini s’fugă.


    Tru chirolu anda catandisea easti cabaia greauă tru Afganistan, Ministerlu Afacerloru Externi di București dimăndă că Celula di criză interinstituţională convocată ditu dispoziţia a șeflui a diplomațiillei, Bogdan Aurescu, cilăstăseasti ta s’agiută şi s’da asistenţă ti cetăţeañilli români ţi suntu tu locurli afgani, cu scupolu ti puratarea a aluştoru tru condiţii di sigurlăki. Tutunăoară, Celula monitorizeadză evoluţiile şi easti tu ligătură cu partenerllii internaţionali ali Românie.



    Tru unu comunicat, MAE năpoi aduţi aminti că lucărlu a Ambasadăllei ali Românie tu Kabul fu curmatu tru anlu 2019, dupu unu atentatu cari asparsi multu greu casa a misiunillei. Avânda tu videală ixikea a unăllei misiuni operațională tu Kabul nica și atea că Ambasada ali Românie di Islamabadu prilo reprezentarea a văsiliillei tru ligătura cu Afganistanlu, axia ti intervenție a aliştei misiuni tru Afganistanu easti ñicurată, maxusu tru aestu kiro anda catastisea di securitati ditu aestă văsilie easti multu greauă-nica cundilleadză comunicatlu MAE.



    Ministerlu feaţi urminie susto, nică di viniri, cându fu alinatu nivelu di alertă ti Afganistan la aţelu maximu, ti cetățeañilli români cari s’ducu tru Afganistan i cari suntu tru aestu kiro pi teritoriul aluştui cratu s’caftă Ambasada ali României tu Islamabad şi să-şi dimăndă prezenţa tru reghiuni, cu spunearea a coordonatiloru a loru işiş tra s’poată s’hibă căftaţ tru catandisi di ananghi. Nica şi premierlu Florin Cîțu lă căftă a tutăloru cetăţeañilor români cari suntu tru Afganistan s’fugă ditu aestă văsilie.



    Florin Cîțu: “Voi s’dimăndu a româñiloru cari nica suntu aclo şi nu feaţiră ligătura cu misiunea a noastră diplomatică ditu Pakistan s-u facă câtu cama ntrăoară. Tru aestă oară, vă spuşu, nivelu di alertă easti maxim. Fudziţ ună ş-ună ditu Afganistanu!”



    Participarea ali Românie la misiuñili ditu Afganistan u nsimnă istoria a aluştoru ditu soni 19 di añi și a avu un rol di mari simasie ti anvărtuşearea a flancului ditu apirită — spun analiștii di politică externă. Uidisitu cu spusa a loru, pritu participarea tru Afganistan, România ș-anvărtuşi ligătura cu SUA ama și cu statili europene, cu aţelli cari vrea s’agiungă deapoa aliaț tru Organizația a Tratatlui Nordu Atlanticu și tru Uniunea Europeană. Ditu 2002 și până tora, cama di 32.000 di militari români loară parti tru teaturlu di operațiuni ditu Afganistan. 27 di askirladz români muriră și cama di 200 fură pliguiţ tru ateali aproapea dauă dechenii di prezenţă a askerilei română tru aestă văsilie. Prezența a Armatăllei Română tru Afganistan u custusi România aproapea 3 miliardi di lei.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Plecarea din Afganistan

    Plecarea din Afganistan

    Haosul a cuprins Afganistanul după retragerea trupelor americane. Comunitatea internaţională pare să fi fost luată prin surprindere şi se vede nevoită acum să adopte măsuri de urgenţă. Talibanii au cucerit în doar câteva zile marile orașe ale țării și au răsturnat guvernul de la Kabul. Ei anunță că războiul s-a încheiat și solicită comunității internaționale să nu fie izolați. Între timp, peste 60 de state cer talibanilor ca tuturor cetățenilor care doresc să părăsească țara să li se permită să plece.



    În contextul deteriorării situației din Afganistan, Ministerul Afacerilor Externe de la București anunță că Celula de criză interinstituţională convocată din dispoziţia șefului diplomației, Bogdan Aurescu, își continuă activitatea pentru sprijinirea şi acordarea de asistenţă cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul afgan, în vederea evacuării acestora în condiţii de siguranţă. Totodată, Celula monitorizează evoluţiile şi rămâne în contact cu partenerii internaţionali ai României.



    Într-un comunicat, MAE reamintește că activitatea Ambasadei României la Kabul a fost suspendată în anul 2019, în urma unui atentat care a avariat grav clădirea misiunii. Având în vedere lipsa unei misiuni operaționale la Kabul și faptul că Ambasada României de la Islamabad a preluat reprezentarea țării în relația cu Afganistanul, capacitatea de intervenție a acestei misiuni în Afganistan este limitată, mai ales în contextul deteriorării situației de securitate din această țară — mai precizează comunicatul MAE.



    Ministerul a recomandat ferm, încă de vineri, când a fost ridicat nivelul de alertă pentru Afganistan la cel maxim, cetățenilor români care se deplasează în Afganistan sau care se află deja pe teritoriul acestui stat să se adreseze Ambasadei României la Islamabad şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă. Și premierul Florin Cîțu le-a cerut tuturor cetăţenilor români care se află în Afganistan să părăsească această ţară.



    Florin Cîțu: “Aş vrea să transmit tuturor românilor care mai sunt acolo şi nu au contactat misiunea noastră diplomatică din Pakistan să o facă cât mai repede. În acest moment, v-am spus, nivelul de alertă este maxim. Părăsiţi imediat Afganistanul!”



    Participarea României la misiunile din Afganistan a marcat istoria ultimilor 19 ani și a avut un rol decisiv pentru întărirea flancului estic — spun analiștii de politică externă. Potrivit acestora, prin participarea în Afganistan, România și-a consolidat relația cu SUA dar și cu statele europene, cu cei care aveau să-i devină ulterior aliați în Organizația Tratatului Nord Atlantic și în Uniunea Europeană. Din 2002 și până acum, peste 32.000 de militari români au participat în teatrul de operațiuni din Afganistan. 27 de militari români au murit și peste 200 au fost răniți în cele aproape două decenii de prezenţă a armatei române în această țară. Prezența Armatei Române în Afganistan a costat România aproximativ 3 miliarde de lei.






  • ”Chipuri ale războiului”, la Cartierul General NATO din Bruxelles

    ”Chipuri ale războiului”, la Cartierul General NATO din Bruxelles

    După ce a fost prezentată la Kandahar în 2017, de Ziua Națională a României, la Los Angeles un an mai târziu, la Institutul Cultural Român și la Centrul de Presă al Societății Române de Radiodifuziune, expoziția corespondentului Radio România Actualități Ilie Pintea, intitulată ”Chipuri ale războiului”, a fost vernisată miercuri, 12 februarie, la Cartierul General al NATO din Bruxelles. Evenimentul a avut loc sub egida Delegației Permanente a României la NATO, cu sprijinul Secretariatului Internațional al NATO, fiind un excelent prilej pentru reflectarea rolului important al Alianței în Afganistan, inclusiv a contribuției României, în perspectiva reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO, care se desfasoara în 12 și 13 februarie la Bruxelles.



    La vernisaj au luat parte membri ai delagațiilor statelor aliate și partenere, ai reprezentanțelor militare de la NATO HQ, precum și reprezentanți ai Secretariatului Internațional și Secretariatului Militar Internațional. Expozitia a fost deschisa de ministrul apararii, Nicolae Ciuca, iar despre fotografiile prezentate au vorbit adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoana, si presedintele comitetului militar al NATO, sir Stuart Peach.



    Expoziția jurnalistului român cuprinde, în această formulă, 27 de fotografii realizate între 2013 și 2017 în teatrul de operații Afganistan, și îi este dedicată sublocotenentului post mortem Mădălin Stoica, ucis de explozia unei mașini capcană în 2017, la Kandahar. Fotografiile sunt printate la dimensiuni mari, în condiții grafice de excepție, și vor fi donate de autor Delegației Permanente a României la NATO, pentru a ilustra prezența constantă a Radio România, alături de Ministerul Apărării Naționale, la eforturile țării noastre în această zonă de conflict.



    ”Toată această călătorie, începută în Afganistan, locul unui război de durată în care și țara noastră are partea ei de jertfă și de glorie, nu s-a putut încheia mai bine decât aici, la Cartierul General al NATO, și acesta e felul meu de a da înapoi măcar în acest mod ceva din camaraderia și căldura pe care le-am primit de la militarii pe care i-am cunoscut în teatrul de operații, fie ei români sau din țările aliate.



    Fiindu-i dedicată unui militar căzut la datorie, cred că această expoziție ilustrează cel mai bine faptul că acest parteneriat nu este doar un concept abstract ori o colecție de documente, ci este despre oameni, care luptă și mor împreună, cu aceeași misiune: aceea de a aduce pacea. Spunem, prin onorarea unui camarad căzut la datorie, că we are NATO, și cred că fotografiile mele ilustrează acest concept și realizează, în plus, o paralelă între două lumi ce par atât de diferite, dar care coexistă și învață să se înțeleagă”, a spus Ilie Pintea.

  • Prima femeie care a comandat un detaşament românesc în Afgansitan

    Prima femeie care a comandat un detaşament românesc în Afgansitan

    Locotenentul Mirela Ivașcu este prima femeie care a comandat un detaşament românesc în Afganistan. Marţi, 14 februarie, a avut loc ceremonia de revenire în țară a militarilor români, la sediul Batalionului 265 Poliție Militară “Tudor Vladimirescu”. Dtaşamentul condus de româncă a avut ca misiune principală patrularea pentru a asigura ordinea și disciplina în baza de la Bagram.



    Mirela Ivaşcu a declarat la întoarcerea în ţară: A fost o experiență deosebită, în special pentru că a fost prima misiune. Nu a fost o presiune, a fost o onoare. M-am bucurat de sprijinul celorlalți polițiști militari din detașament care au încercat și au reușit de fiecare dată să nu îmi acorde un tratament diferențiat (…) doar pentru că sunt femeie”, scrie Agerpres.



    Integrarea în misiune a fost cel mai greu aspect, mai spune locotenent Miirele Ivaşcu: Partea cea mai grea a fost integrarea, fiind prima misiune pentru mine. Cu ajutorul colegilor, cu foarte multă comunicare și având în vedere că mai mult de jumătate din militarii detașamentului au mai participat la misiuni într-un teatru de operații, cu ajutorul lor, cu sprijinul și experiența lor, am reușit și noi, cei care ne-am aflat la prima misiune, să ne integrăm foarte repede.”



    Sursa: Agerpres

  • Două detaşamente de români s-au întors din Afganistan

    Două detaşamente de români s-au întors din Afganistan

    Ceremonia de repatriere din Teatrul de Operaţii din Afganistan a detaşamentului International Military Police (IMP) — rotaţia a II-a, şi a echipei Army Institutional Advisory Team (AIAT) a avut loc miercuri, la sediul Batalionului 265 Poliţie Militară din Bucureşti.



    În cardul ceremoniei, locotenentul Răzvan Matran, comandant al detașamentului de poliție militară, a prezentat misunea ce tocmai s-a încheiat: “Am asigurat, împreună cu partenerii de coaliție, menținerea unui climat regulamentar de ordine și disciplină militară în baza Bagram și am avut un rol semnificativ în misiunea de menținere a autorității și integrității forțelor dislocate pe aeroportul Bagram. Misiunile specifice de poliție militară desfășurate într-un cadru complex și deseori provocator au confirmat excelenta pregătire a polițiștilor militari români, precum și profesionalismul care ne caracterizează”, a spus locotenentul, citat de Agerpres.



    Militarul român a vorbit şi despre pericolele cu care s-au confruntat în Afganistan: În decursul celor șase luni a fost un număr considerabil de atacuri indirecte asupra bazei, acest tip de atac fiind unul dintre cele mai periculoase atât pentru personal, cât și pentru facilitățile din bază, o mare parte dintre acestea lovind baza. Nu s-au înregistrat victime în baza militară Bagram.”



    Este o altă cultură, este o țară musulmană, dar pregătirea din țară a contat foarte mult, experiența din alte misiuni internaționale, din Irak, din Afganistan. Este periculos, dar noi suntem militari și nu putem să spunem că nu mergem pentru că ne este frică. Este o misiune pentru care ne pregătim, este o experiență deosebită”, a declarat, la rândul său, comandatul detașamentului Army Institutional Advisory Team, maior Olimpiu Golea.



    Militarii din cadrul detaşamentului IMP au fost dislocaţi în teatrul de operaţii în perioada iulie 2015 — februarie 2016, având ca misiune executarea de acţiuni specifice prevenirii şi investigării activităţilor infracţionale, verificarea pasagerilor înainte de îmbarcare în aeronave şi investigarea cauzele accidentelor de circulaţie şi responsabilii acestora. Militarii din echipa AIAT au consiliat personalul din cadrul Armatei Naţionale Afgane încadrat în structuri militare de diferite niveluri, se menţionează în comunicatul MApN.


  • Suplimentarea fondurilor pentru Afganistan

    Suplimentarea fondurilor pentru Afganistan

    Ministerul Apărării Naţionale a primit o suplimantare de 100 de milioane de lei pentru desfăşurarea misiunii din Afganistan, în 2015. Suplimentarea a fost cerută de minster pentru misiunea de protecţie a forţelor din zona Aeroportului Kandahar. Preşedintele Traian Băsescu a aprobat, luna trecută, mărirea contribuţiei României în Afganistan cu 450 de militari.



    “În momentul de faţă avem la dispoziţia operaţiunii Resolute Support 200 de militari care vor fi instructori în anul 2015 pentru forţele afgane şi […] ne asumăm şi misiunea de protecţie a forţelor în perimetrul şi în vecinătatea Aeroportului Kandahar, ceea ce înseamnă 420 de militari peste cei 200 deja aprobaţi, care, din 15 martie, îşi vor începe misiunea de protecţie a forţelor la Kandahar”, a declarat şeful statului.



    Bugetul MApN pentru anul viitor este cu 0,83% mai mare decât cel din 2014, în valoare totală de 7,25 miliarde de lei. Totuşi, Armata nu primeşte suma pe care spera să o primească.


    Bugetul […] nu asigură acea creştere de 0,3% din PIB, datorită faptului că negocierile pe care le-a purtat Guvernul României cu organismele internaţionale n-au dus până la urmă la acea derogare de creştere a deficitului bugetar cu 0,3% la nivelul bugetului naţional care să fie alocat creşterii bugetului Ministerului Apărării Naţionale”, a declarat Mircea Duşa, ministrul Apărării.

  • Militarii români încep retragerea din Afganistan

    Militarii români încep retragerea din Afganistan

    Trupele românești din Afganistan își pregătesc retragerea din Afganistan, la 12 de când România s-a alăturat misiunii NATO. Duminică a avut loc ceremonia de retragere în prezența prim-ministrului Victor Ponta, a ministrului Apărării Naționale, Mircea Dușa, precum și a ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.



    “Datorită misiunii dumneavoastă, a sacrificiului, a curajului, România este astăzi o țară mai sigură și un partener respectat de toți membrii NATO și toti aliații noștri. Cei 23 de camarazi ai dvs. care și-au dat viața vor rămâne ca eroi ai Romaniei. Vă așteptăm pe toți sănătoși acasă”, a spus premierul Ponta în discursul către militarii români.



    La rândul său, ministrul Apărării a declarat: “Soldații români raportează astăzi «Misiune îndeplinită!». Militarii români nu au participat doar la misiuni militare, ci și umanitare. În urma prezenței lor, din ultimii 12 ani, vor ramâne școli, vor române spitale, zone stabile unde cetățenii afgani sa poată trăi liniștiți. O parte din cultura poporului român va ramâne aici, prin ceea ce dumneavoastră ați făcut aici, în misiunile fără caracter militar și aș vrea să le mulțumesc în primul rând doamnelor și domnișoarelor din Armata Română și să mulțumesc tuturor militarior români care și-au îndeplinit misiunea.”



    În timpul vizitei oficiale s-a declanșat alarma de raid aerian, iar premeirul și delegația guvernamentală au fost adăpostiți într-un buncăr. Nu s-au înrgistrat victime, iar oficialii au putut să își continue programul vizitei după mai puțin de jumătate de oră.



    Cei 2.000 de români se vor retrage treptat din Afganistan în următoarele 12 luni. De altfel, toate țările participante la misiunea NATO își vor retrage trupele în același interval.

  • Români în Afganistan

    Români în Afganistan

    Batalionul 20 Infanterie Dolj (sud) – Scorpionii Negri a plecat, duminică, în ultima misiune a trupelor romanesti în Afganistan. Prezent la ceremonie, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a amintit de vasta lor experienţă în teatrele de operaţii din Afganistan, Bosnia şi Irak, unde au demonstrat profesionalism şi determinare. Ministrul le-a cerut ca şi în această ultima misiune să depună tot efortul pentru o cooperare excelentă cu Forţele de Securitate Naţionale Afgane, ce urmează să preia controlul şi să asigure un mediu de securitate stabil, care să favorizeze dezvoltarea economică şi instituţională a Afganistanului.



    Militarii români vor asigura menţinerea securităţii şi stabilităţii în aria de responsabilitate – o porţiune din autostrada A1 din provincia meridionala Zabul, considerată sanctuar al insurgenţilor islamişti, prin urmare, una dintre cele mai periculoase zone din ţară -, precum şi asigurarea libertăţii de mişcare a forţelor coaliţiei internaţionale La finalul misiunii de şase luni, Scorpionii Negri se vor ocupa şi de repatrierea echipamentelor militare româneşti din Afganistan.. În prezent, în aceasta ţară sunt 1.014 militari români. In cei 12 ani de operaţiuni în Afganistan, 23 de militari români şi-au pierdut viaţa şi peste 100 au fost răniţi.



    La sfârşitul anului, NATO urmează să-şi încheie misiunea de luptă în această ţară, cea mai lungă de la crearea organizaţiei şi până în prezent. State membre ale Alianţei, printre care şi România, intenţionează să rămână în Afganistan şi după încheierea misiunii actuale. Decizia a fost reconfirmată de autorităţile române, inclusiv săptămîna trecută, în cursul vizitei la Bucureşti a comandantului suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul american Phillip Breedlove. Acesta s-a declarat impresionat de contribuţia României la toate misiunile NATO, precum KFOR din Kosovo, operaţiunea Active Endeavor împotriva terorismului sau Ocean Shield contra pirateriei maritime, dar mai ales in cadrul ISAF din Afganistan. Generalul Philip Breedlove:



    ”La baza de la Mihail Kogălniceanu naţiunea dvs. susţine operaţiunile de tranzit pentru a ajuta ISAF. De asemenea, naţiunea dvs a fost şi căminul exerciţiului Black Sea Rotational Force, toate acestea fiind exemple clare de angajament din partea României la misiunile ISAF şi la asigurarea securităţii internaţionale şi regionale”.



    Potrivit unui acord româno-american încheiat în 2013, baza aeriană de la Kogălniceanu (sud-estul României) va fi folosită pentru tranzitarea trupelor americane şi a echipamentelor din Afganistan. Până la semnarea acestui document, SUA folosea pentru misiunile din Afganistan o bază aeriană din Kîrgîstan, la care au renunţat şi ca urmare a tulburărilor din zonă.


  • Român decedat în Afgansitan

    Un român şi-a pierdut viaţa şi altul este a fost rănit după explozia unei maşini capcană, marţi, la Kabul, Afganistan. Cei doi cetăţeni români sunt angajaţii unei firme care deserveşte o bază logistică din capitala afghană.



    Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate atentatul, adăugând că astfel de acte deplorabile de violenţă nu au nici o justificare şi trebuie combătute cu orice preţ. Diplomaţia de la Bucureşti transmite condoleanţe familiei îndurerate şi îşi exprimă regretul profund pentru pierderea suferită.



    România, în calitate de membru UE şi NATO, rămâne ferm angajată în susţinerea eforturilor depuse de guvernul afgan pentru eradicarea tuturor formelor de terorism şi tranziţia către stabilitate şi un stat de drept funcţional.



    Sursa:MAE.ro