Tag: aflux

  • Spre Schengen

    Spre Schengen

    Prevăzută iniţial pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul
    comunitar, alături de Bulgaria, a fost amânată în mod repetat, motivele
    invocate de-a lungul timpului ţinând de neîndeplinirea unora dintre obiectivele
    asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Este vorba despre
    obiective legate de corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate, dar,
    amintesc responsabilii de la Bucureşti, nu ar trebui făcute conexiuni între
    aderarea la Schengen şi MCV. Faptul că România a îndeplinit toate condiţiile
    tehnice, recunoscut de toate statele membre încă de acum câţiva ani, apare în
    mod recurent în declaraţii ale unor decidenţi de la Bruxelles sau în diferite
    cancelarii, dar concretizarea întârzie.

    Pe fondul afluxului masiv de refugiaţi
    spre vestul Europei din ultimii ani, obiectivul României pare însă tot mai
    aproape de realizare. La scurt timp după ce, în discursul privind starea
    Uniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a pledat, în
    septembrie, pentru primirea celor două ţări în Schengen, mesajul a fost reluat
    la Bucureşti de comisarul european în domeniul securităţii, Julian King. Dar şi
    de către raportorul special Ulla Schmidt, care, tot la Bucureşti, cu prilejul
    prezentării unui document privind Promovarea stabilităţii în regiunea Mării
    Negre, a declarat că aderarea României şi Bulgariei la zona Schengen
    reprezintă un pas care evident trebuie făcut, condiţiile preliminare fiind îndeplinite.
    Iniţiativa sinergiilor Mării Negre trebuie readusă la viaţă şi trebuie
    completată de o strategie macroregională. Cred că în perioada 2018-2019, când
    România şi Bulgaria vor prelua preşedinţia Uniunii Europene, aceste mandate vor
    pune în evidenţă potenţialul imens din zona Mării Negre,
    a subliniat, cu acest
    prilej, Ulla Schmidt.

    Potrivit raportului întocmit de raportor, regiunea Mării
    Negre are un potenţial imens, dar care se confruntă cu dificultăţi imense,
    având oportunitatea de a se dezvolta într-o direcţie pozitivă sau să se
    confrunte cu noi crize. În septembrie, Comisia Europeană a solicitat oficial
    tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii să aprobe integrarea totală a
    României şi Bulgariei şi a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere
    procedurile de aderare pentru
    a spori siguranţa Uniunii Europene în faţa terorismului şi a provocărilor
    legate de migraţie.

    La Bucureşti, analistul politic Bogdan Chirieac este
    sceptic, însă, în privinţa şanselor de intrare în Schengen în ciuda faptului că
    Jean-Claude Juncker s-a pronunţat deschis pentru acest lucru: Ştiţi foarte bine că au
    apărut imediat reacţii de acolo de unde nu ne aşteptam, inclusiv din Austria,
    împotriva acceptării celor două ţări în Spaţiul Schengen. Pe de altă parte, în
    acest moment nici nu cred că ar fi bine ca România şi Bulgaria să mai intre în
    Schengen, fiindcă am avea probleme insurmontabile cu migraţia. Deocamdată,
    fluxurile migratorii doar în mod colateral trec prin România, altminteri
    încearcă să intre direct în Spaţiul Schengen. Deci, din acest punct de vedere,
    dacă am intra în Spaţiul Schengen am face un serviciu uriaş Uniunii Europene
    mai degrabă decât am avea noi de câştigat din acest lucru.

    Aspiraţiile României sunt aceleaşi. Rămâne, însă, de văzut dacă semnalul încurajator
    venit din partea Bruxelles-ului va rezolva ceva sau vor exista din nou rezerve
    din partea unor ţări precum Olanda, care s-a remarcat prin opoziţie până acum? Invitat la Radio România, analistul politic
    Cornel Codiţă explică: La ora actuală este un
    clivaj, o ruptură între ceea ce doreşte Comisia, ceea ce promovează media
    într-un fel prin preşedintele Comisiei şi ceea ce este umoarea, să zic aşa,
    politică, a liderilor din ţările principale europene, nu doar în Olanda. Teamă
    îmi este că va avea câştig de cauză proiectul redesenat, zielele trecute de
    preşedintele Franţei, Macron. Adică, ideea unei cooperări avansate între ţările
    avansate va căpăta clar substanţă şi întreaga construcţie Schengen va fi
    reorganizată. Adică, foarte probabil că va fi un Schengen al celor din nucleul
    principal şi altceva, nu se ştie ce, pentru ceilalţi. Deci, dacă o decizie
    politică nu este luată, să zicem, într-un an, un an şi jumătate, şansele scad
    foarte, foarte puternic să mai prindem vechiul mecanism Schengen. De alminteri,
    Emmanuel Macron s-a pronunţat şi a spus foarte clar că vechiul sistem Schengen,
    adică cel actual, nu mai funcţionează.

    Deocamdată, aşa cum anunţa Jean-Claude Juncker într-o scrisoare de intenţie,
    Bruxelles-ul a propus măsuri pentru menţinerea şi consolidarea spaţiului
    Schengen. Comisia a propus actualizarea Codului frontierelor Schengen, astfel
    încât normele privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele
    interne să fie adaptate la imperativele prezentului, respectiv să fie în măsură
    să răspundă ameninţărilor grave persistente şi în continuă evoluţie la adresa
    ordinii publice sau a securităţii interne.

  • Poliţiştii de frontieră se pregătesc pentru afluxul de călători din perioada Floriilor şi a Paştelui

    Poliţiştii de frontieră se pregătesc pentru afluxul de călători din perioada Floriilor şi a Paştelui

    Având în vedere că, în perioada 24.04-02.05.2016, credincioşii ortodocși
    vor sărbători Floriile şi Învierea Domnului, în punctele de trecere a frontierei de la graniţa cu
    Ungaria, Bulgaria dar şi în cele de la graniţa cu R. Moldova, se preconizează o creştere a traficului de
    persoane şi mijloace de transport.




    În acest sens, Poliţia de Frontieră a luat toate măsurile
    necesare astfel încât traficul de persoane şi autovehicule prin punctele de
    frontieră să se desfăşoare în condiţii normale. Au fost dispuse măsuri organizatorice de suplimentare a personalului repartizat la
    controlul documentelor până la capacitatea maximă permisă de infrastructura
    fiecărui punct de trecere, în funcţie de dinamica valorilor de trafic.


    De asemenea, vor
    fi suplimentate arterele de control,
    pe sensul de ieşire sau intrare în ţară, după caz, în limita configuraţiei şi a
    infrastructurii punctelor de trecere a
    frontierei.


    În acelaşi timp,
    au fost dispuse măsurile necesare pentru o supraveghere
    sporită a frontierei de stat, respectiv prevenirea şi combaterea migraţiei
    ilegale şi a contrabandei cu bunuri de larg consum, în punctele de trecere a
    frontierei şi în zona de competenţă.




    De asemenea, reamintim persoanelor
    interesate să călătorească în Bulgaria în această perioadă că, în Punctul de
    Trecere a Frontierei Giurgiu, reprezentanții
    Companiei Naționale de Autostrăzi şi
    Drumuri Naționale din România efectuează lucrări de reabilitarea a podului
    Giurgiu-Ruse. Ca urmare a acestui fapt, circulaţia
    pe pod se desfăşoară alternativ, pe o singură bandă, iar dirijarea
    circulaţiei se realizează semaforizat, ceea
    ce poate determina apariția unor aglomerări şi timpi de așteptare.




    Recomandări:


    Pentru evitarea
    aglomerărilor, Poliţia de Frontieră Română recomandă participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente
    la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor doar a
    unora dintre acestea, din cauza unui număr mare de călători, într-un timp
    foarte scurt.


    Reamintim că pentru
    a veni în sprijinul participanților la trafic, Poliţia
    de Frontieră Română a dezvoltat o aplicaţie on-line, disponibilă
    pe pagina de internet www.politiadefrontiera.ro. Această
    aplicaţie on-line prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere
    de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp, iar valorile afişate
    pot suferi modificări în funcţie de dinamica traficului în punctul de trecere
    respectiv, la un moment dat. Timpul de aşteptare pentru
    efectuarea controlului de frontieră va fi monitorizat la nivelul tuturor
    punctelor de trecere şi va fi actualizat în aplicaţia respectivă.

    În condiţiile în care, conform estimărilor,
    cele mai tranzitate puncte de trecere vor fi cele de la frontiera cu Ungaria,
    Bulgaria şi R Moldova, reamintim punctele
    de frontieră existente la aceste graniţe:





    Pe frontiera româno-ungară:


    ·pe raza jud. Timiş: P.T.F. Cenad – Kiszombor;


    ·pe raza jud. Arad: P.T.F. Nădlac – Nagylak


    P.T.F. Nadlac
    II- Csanadpalota



    P.T.F. Turnu
    – Batonnya;



    P.T.F. Vărşand – Gyula


    ·pe raza jud. Bihor: P.T.F. Salonta – Mehkerek;



    P.T.F. Borş – Artand;


    P.T.F. Valea lui Mihai -
    Nyirabrany;



    P.T.F. Săcuieni – Letavertes


    ·pe raza jud. Satu Mare: P.T.F. Urziceni – Vallaj;


    P.T.F. Petea
    – Csengersima.




    Pe frontiera româno-bulgară:


    ·pe raza jud. Giurgiu: P.T.F. Giurgiu- Ruse;


    ·pe raza jud. Constanţa: P.T.F. Vama Veche;


    P.T.F. Ostrov – Silistra;


    P.T.F. Negru Vodă-Kardam


    ·pe raza jud. Dolj: P.T.F. Bechet-Orjahovo;



    P.T.F. Calafat-Vidin.




    Pe frontiera
    româno-moldoveană:


    ·pe raza jud. Galaţi: P.T.F.
    Oancea-Cahul


    P.T.F.
    Galaţi-Giurgiulesti


    ·pe raza jud. Vaslui : P.T.F.
    Albiţa-Leuseni


    ·pe raza jud. Iaşi: P.T.F. Sculeni-Sculeni


    ·pe raza jud. Botoşani:
    P.T.F. Rădăuţi – Prut-Lipcani


    P.T.F. Stînca-Costeşti




    Verificări sistematice la frontieră


    Reamintim că Poliţia
    de Frontieră Română, în cooperare cu celelalte instituţii care au atribuţii în
    punctele de trecere a frontierei, efectuează verificări sistematice cetăţenilor din state membre UE şi non-UE
    care tranzitează frontiera, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire
    din ţară, în conformitate cu prevederile legislaţiei interne şi internaţionale.


    Scopul acestor
    măsuri este prevenirea tranzitării frontierei de către persoane, provenite din
    state aflate în zonele de conflict, care pot derula activităţi ce reprezintă o
    ameninţare reală la adresa securităţii interne şi
    externe.


    În acest sens,
    apelăm la înţelegerea celor care tranzitează frontiera în această perioadă şi
    precizăm că au fost dispuse toate măsurile aflate în competenţa instituţiei
    pentru reducerea timpilor de aşteptare şi că depunem toate eforturile în
    vederea asigurării unui echilibru între securitatea cetăţenilor şi fluenţa
    traficului de călători.




    Poliţia de
    Frontieră a pus la dispoziţia participanţilor la traficul transfrontalier numărul de telefon 021.9590 unde
    pot semnala diferite aspecte despre modul în care a fost efectuat controlul la
    trecerea frontierei, sesizările fiind preluate de către poliţiştii de frontieră
    care vor acţiona în consecinţă, legal, de la caz la caz.

    Biroul
    de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Inspectoratului
    General al Poliţiei de Frontieră