Tag: AFP

  • Jurnal românesc – 22.09.2023

    Jurnal românesc – 22.09.2023


    O propunere legislativă conform căreia serviciile notariale prestate de secţiile consulare ale României, la cererea cetăţenilor străini, să se realizeze în baza unor tarife rezonabile, a fost depusă la Parlament de deputatul liberal Valentin Făgărăşian. Acesta propune ca veniturile astfel colectate să fie utilizate integral pentru acoperirea cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul altor state. Deputatul a argumentat că eliminarea tuturor taxelor consulare, în 2017, a transformat aceste oficii consulare ale României “în adevărate birouri notariale cu servicii gratuite la dispoziţia persoanelor fizice şi juridice străine”. Conform textului legii, este menţinută gratuitatea pentru cetăţenii români în condiţiile în care, în prezent, peste 5 milioane de conaţionali trăiesc în afara frontierelor ţării. Făgărăşian a declarat că, prin propunerea ca banii obţinuţi să fie utilizaţi integral pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, a creat atât sursa de venit, cât şi mecanismul prin care aceste taxe consulare să meargă în sprijinul familiilor de români aflate în suferinţă. Proiectul de lege are un impact bugetar pozitiv pe termen scurt, mediu şi lung şi contribuie la îmbunătăţirea serviciilor publice furnizate de statul român, se mai arată în expunerea de motive.



    Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor, deputatul George Simion, solicită o întâlnire urgentă a Autorităţii Electorale Permanente, Institutului Naţional de Statistică şi Ministerului de Interne în care să se discute despre numărul de senatori şi deputaţi în viitoarea legislatură, situaţia secţiilor de vot la alegerile europarlamentare şi a votului prin corespondenţă pentru românii din străinătate. Simion a arătat că un proiect de lege care reglementează aceste chestiuni se află în dezbatere la Camera Deputaţilor şi a avertizat că, în cazul în care acesta nu va fi votat, “diaspora nu va putea vota prin corespondenţă”. Liderul AUR a organizat şi o conferinţă de presă la sediul Ministerului Afacerilor Externe în care a vorbit despre deficienţele înregistrate în funcţionarea instituţiilor consulare din mai multe state. El a afirmat că românii plecaţi la muncă în diaspora “sunt umiliţi şi ţinuţi la cozi pentru cele mai mărunte operaţiuni birocratice.” Totodată, AUR şi-a reafirmat solicitarea pentru înfiinţarea mai multor secţii de vot în străinătate, date fiind problemele înregistrate la precedentele alegeri în mai multe ţări în care există comunităţi importante de români.



    Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca este cea mai bine clasată instituţie de învăţământ superior din România în ierarhia QS Europe University Rankings, ediţia 2024, care vizează întreg continentul european. Universitatea clujeană ocupă locul 260 la nivel european şi 15 la nivelul Europei de Est. Ea este urmată în clasament de Universitatea Bucureşti, poziţia 277 la nivel european şi 18 regional şi de Universitatea Politehnica Bucureşti, locul 403 european şi 40 regional. 17 universităţi din România sunt cuprinse în această ediţie a QS Europe University Rankings care clasifică 688 de astfel de instituţii din toată Europa. Metodologia utilizată în ierarhizare include reputaţia academică, reputaţia în rândul angajatorilor, raportul studenţi/facultate, numărul de citări per lucrare, cadrele didactice şi de studenţi din străinătate. Clasamentul european este condus de Universitatea Oxford din Marea Britanie, urmată de Institutul Federal de Technologie din Zürich în Elveţia şi de Universitatea Cambridge din Regatul Unit.



    Teatrul bucureştean Coquette revine în Spania cu piesa “Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” după Petre Ispirescu. Spectacolul, în regia lui Constantin Andrei Ionescu, cu actorii Olga Delia Mateescu, Ruxandra Bălaşu, Ioan Andrei Ionescu şi Alexandru Făinişi, îşi propune să poarte comunitatea de români pe tărâmurile fantastice ale basmului românesc, transmite instituţia teatrală. Turneul va avea loc în perioada 28 septembrie – 9 octombrie în oraşele Palos de la Frontiera, Malaga, San Pedro del Pinatar, Valencia şi Castellon de la Plana. Spectacolul face parte dintr-un proiect finanţat de Guvernul României prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.






  • Jurnal românesc – 18.09.2023

    Jurnal românesc – 18.09.2023

    Parlamentarii USR de Diaspora Radu
    Mihail şi Iulian Lorincz, alături de mai mulţi membri ai Comisiei de politică
    externă din Senat, au depus o iniţiativă legislativă pentru creşterea gradului
    de digitalizare a serviciilor consulare, astfel încât cetăţenii să poată accesa
    servicii consulare online fără a fi nevoiţi să se prezinte la sediul misiunii
    diplomatice sau al oficiului consular. Iniţiativa legislativă prevede ca
    documentele să poată fi transmise beneficiarilor în format electronic sau să li
    se expedieze prin servicii de curierat. Acestea vor putea fi ridicate şi
    personal de la reprezentanţele diplomatice sau cele consulare. De asemenea,
    personalul consular va putea utiliza semnături electronice. Radu Mihail consideră
    că a venit timpul ca românii din diaspora să nu mai piardă ore în şir
    cu drumuri la consulate. Această practică, de a călători sute de kilometri
    pentru a obţine un act, trebuie să rămână de domeniul trecutului. Relaţia
    românilor cu administraţia poate fi mai clară şi mai simplă, mai ales cu
    ajutorul tehnologiei şi al digitalizării’, a spus Radu Mihail. În prezent,
    românii din afara graniţelor ţării care au nevoie de diverse documente şi acte
    sunt nevoiţi să se deplaseze la sediile consulatelor, indiferent de distanţele
    pe care le au de parcurs.




    Anul viitor va fi unul electoral, iar românii
    din diaspora sunt informaţi despre prevenirea corupţiei şi o mai mare
    transparenţă în ceea ce priveşte alegerile. Campania Autorităţii Electorale
    Permanente vizează 12 ţări, iar până acum au avut loc două sesiuni de
    informare, la Paris şi Roma. Ion Mincu-Rădulescu de la Departamentul Cooperare
    Internaţională din cadrul Autorităţii Electorale Permanente a afirmat că acest
    proiect îmbunătăţeşte foarte mult ceea ce înseamnă conştientizarea alegătorului
    cu privire la principiile eticii şi integrităţii pe perioada procesului
    electoral. Următoarea sesiune de informare va avea loc la 19 septembrie, la
    Bruxelles, iar ultima, la Dublin, la 14 noiembrie.





    După
    ce Liceul din Borisăuca din sudul Basarabiei a renunțat la sintagma de limba
    moldovenească în procesul de învățământ, alte două școli din regiunea Odesa
    sunt foarte aproape de finalizarea acestei proceduri, informează BucPress. Este
    vorba de școlile mixte din Dumitrești (raionul Chilia) și Satu Nou (raionul
    Belgorod-Dnistrovski).
    Pe website-urile acestor instituții de învățământ a fost
    actualizată informația despre limba de predare, așa numita limbă moldovenească
    fiind înlocuită cu limba română în programele de învățământ. Urmează
    introducerea modificărilor respective în statutul fiecărei școli, care vor fi
    examinate la viitoarele sesiuni ale consiliilor locale. BucPress amintește că,la îndemnul Consiliului Național al Românilor din Ucraina, începând cu
    decembrie 2019, majoritatea școlilor în care mai activează clase cu predare în
    limba moldovenească din sudul Basarabiei, regiunea Odesa, au înaintat
    Ministerului Educației de la Kiev cereri colective, cu semnăturile părinților
    și ale cadrelor didactice și susținute de demersurile multianuale ale
    asociațiilor românești din regiunea Odesa. Prin aceste cereri se solicită
    revenirea la programa de învățământ pentru școlile cu predare în limba română
    după care studiază școlile similare din comunitățile istorice românești din
    regiunile Cernăuți și Transcarpatia.




    Reuniunea Teatrelor Naţionale româneşti
    continuă, la Chişinău, sub genericul Atât de aproape. A opta ediţie
    aduce pe aceeaşi scenă teatre din România şi Republica Moldova şi are un
    invitat special, Teatrul Naţional Ivan Franko din Kiev. Programul cuprinde atât
    spectacole de teatru, cât şi audiţii de spectacole radiofonice în premieră,
    expoziţii de carte rară şi fotografie sau conferinţe despre arta teatrală.
    Redactorul şef al redacţiei teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune,
    Attila Vizauer, a declarat că a fost pregătit un program de audiţii cu public
    şi dezbateri, derulat pe întreaga perioadă a reuniunii, cu emoţia şi bucuria de
    a prezenta în faţa participanţilor la reuniune şi a publicului din Chişinău,
    creaţiile radiofonice, care vorbesc despre evenimente şi personalităţi
    culturale şi istorice ale neamului românesc. Pe 19 septembrie, va fi prezentat spectacolul
    radiofonic Carol și Elisabeta – Iubire și neatârnare, al Teatrului radiofonic
    București. Între lumi. Răzvrătitul. Căutări., un alt spectacol
    radiofonic produs de Radio România, cu participarea actorilor Teatrului
    Național Mihai Eminescu, va fi prezentat audienței pe 21 septembrie


  • Jurnal Românesc – 27.07.2022

    Jurnal Românesc – 27.07.2022

    A 13-a ediţie a
    programului de Tabere ARC, destinat elevilor şi tinerilor români din afara
    graniţelor, a fost lansată oficial la Sângeorz-Băi. Programul este organizat de
    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul
    Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse şi Ministerul Sportului.
    Prim-ministrul Nicolae Ciucă le-a transmis un mesaj de bun venit în România
    tinerilor din diaspora şi i-a îndemnat să fie deschişi la cunoaşterea locurilor
    şi a culturii din zonele pe care le vizitează şi să le promoveze, mai apoi, în
    comunităţile din care provin. Când vorbim de taberele ARC, vorbim despre
    iubirea pentru limba română, iubirea de țara-mamă și, nu în ultimul rând,
    despre dorul de acasă, a declarat şeful Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. La rândul său, secretarul de stat pentru relaţii
    interinstituţionale Janina Sitaru, a apreciat că programul de Tabere ARC este o
    ocazie pentru copiii şi tinerii din diaspora şi din comunităţile istorice să
    realizeze importanţa de a fi român, oriunde în lume. Ei sunt
    ambasadorii culturii şi tradiţiilor româneşti acolo unde locuiesc şi, ca
    oricărui ambasador, avem datoria de a le oferi, prin intermediul acestui program,
    un mandat simbolic despre felul în care pot susţine ţara noastră, chiar şi de
    la distanţă, a spus Janina Sitaru. Taberele ARC sunt organizate la
    centrele de agrement din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Neamţ. 1.225 de elevi,
    studenţi, tineri şi profesori români din 17 state participă, în serii, până pe
    22 august, la ateliere de creaţie, de geografie, istorie, muzică şi de limba
    română.




    Guvernul spaniol
    a adoptat o reformă care facilitează recurgerea la imigraţie, în contextul în
    care ţara se confruntă cu o criză de personal în mai multe sectoare, în pofida
    unei rate ridicate a şomajului, transmite AFP. Ministrul spaniol al securităţii
    sociale, José Luis Escriva, a explicat că reforma prevede măsuri menite să
    ”încurajeze o imigraţie reglementată, ordonată şi sigură”. Textul facilitează
    mai ales regularizarea imigranţilor fără documente prezenţi pe teritoriul
    spaniol de cel puţin doi ani. Aceştia vor putea, astfel, ocupa în mod legal un
    loc de muncă sau beneficia de formare în sectoarele economice unde există
    numeroşi angajaţi nepregătiţi. Reforma simplifică, de asemenea, accesul pe
    piaţa de muncă spaniolă pentru studenţii străini, care vor fi autorizaţi să
    lucreze până la 30 de ore pe săptămână, pe durata studiilor şi, ulterior, să se
    integreze pe piaţa muncii după formarea lor, fără obligativitatea de a fi trăit
    în prealabil trei ani în Spania. Noile norme favorizează, totodată,
    reunificarea familială şi acordarea de vize de muncă în sectoarele care se
    confruntă cu criză de personal. Spania înregistrează o rată a şomajului de
    13,65%, una dintre cele mai ridicate din zona euro. În statul iberic trăiesc
    aproape 1,1 milioane de români, potrivit Ministerului spaniol al Incluziunii,
    Securității Sociale și Migrației.




    Universităţile
    din Olanda au făcut apel la studenţii din străinătate să rămână acasă dacă,
    până la începutul lunii august, nu reuşesc să-şi găsească unde să locuiască, pe
    fondul unei penurii a locurilor de cazare. Astfel de anunţuri au fost lansate
    de universităţile din Amsterdam, Eindhoven, Utrecht şi Maastricht. La începutul
    anului universitar precedent, deficitul de cazare la nivel naţional era de
    26.500 de locuri. Criză se explică, în parte, prin numărul mare de studenţi
    străini care vin în Ţările de Jos, estimat la 115.000 în 2021, şi care ar urma
    să crească anul acesta cu circa 11.000. În Amsterdam, aproximativ 25% dintre
    cei 73.000 de studenţi vin din străinătate, iar la Maastricht procentul
    acestora atinge de 56%. Conform Biroului Național de Statistică olandez,
    aproximativ 136.000 de români trăiesc în Olanda, o mare parte dintre aceştia
    fiind rezidenţi temporari şi lucrători sezonieri.




    Institutul
    Cultural Român a lansat un apel la candidaturi pentru bursele Constantin
    Brâncuşi care se vor desfăşura în perioada mai – iulie 2023 şi noiembrie
    2023 – ianuarie 2024. În cadrul programului, doi artişti plastici sau vizuali
    români vor primi câte o bursă sub forma unui stagiu de trei luni la Cité
    Internationale des Arts din Paris. Valoarea fiecărei burse este de 6.000 de
    euro. Cei interesaţi pot depune dosarele de candidatură la Institutul Cultural
    Român, până pe 25 august. ICR precizează că selecţia dosarelor va fi făcută de
    o comisie independentă formată din personalităţi recunoscute în domeniul artei,
    iar candidaturile vor fi trimise spre validare Comisiei de admitere din Franţa.
    Informaţii suplimentare se găsesc pe site-ul icr.ro.


  • March 10, 2020 UPDATE

    March 10, 2020 UPDATE

    COVID-19 Romania has reported over 100 people in institutional quarantine
    and under medical investigation for possible infection with COVID-19, the Group
    of Strategic Communication has announced. Over 11,500 people are in home
    isolation and currently under medical monitoring. 28 cases of infection with
    the new virus have been confirmed at national level while 5 people have been
    declared cured and released from hospitals. All the patients under treatment
    are generally in good condition, while the elderly and those suffering from
    chronic conditions are being carefully monitored. On Monday, the National
    Committee for Special Emergency Situations has decided to suspend courses in under-graduate
    schools over March 11th and 22nd in order to prevent the
    spreading of the disease. Road and rail transports between Romania and Italy have
    been suspended until March 31st 2020. Air companies have to announce
    their travelers from Italy, China, Iran and South Korea that they are going to
    be quarantined in Romania.










    EPIDEMIC The entire population of Italy, nearly 60 million people, were
    put under lockdown because of the COVID-19 epidemic, after the government
    decided to extend the restrictions introduced in northern Italy across the
    country. According to the Radio Romania correspondent, the order signed last
    night by PM Conte urges companies to allow employees to take annual leaves, so
    as to reduce travelling even for professional purposes. The decision comes
    after the number of coronavirus cases in Italy has reached over 10,000, with
    over 630 deaths. The new action plan, dubbed by PM Conte I’m staying home, took
    effect on Tuesday and is to stay in force until April 3. Travelling
    across the Peninsula has been restricted, except for emergencies, healthcare or
    business purposes. All schools and universities will be closed until April 3,
    public gatherings are forbidden, the football championship is suspended, and
    bars and restaurants will only be open until 6PM.








    GDP The Gross Domestic Product went up 0.1% in the Euro zone
    and 0.2% in the EU in the 4th quarter of 2019 compared to the previous
    quarter, according to data released on Tuesday by Eurostat, AFP reports. Among
    Member States, the strongest growth was reported in Ireland (1.8%), Malta
    (1.7%) and Romania (1.5%). In year-on-year terms, in Q4 2019 compared to the
    corresponding period of 2018, the GDP rose by 1% in the euro zone and 1.2% in
    the EU. The member countries with the highest growth rates were Ireland (6.3%),
    Hungary (4.6%), Malta (4.3%) and Romania (4.2%). For Romania, figures made
    public previously by the National Statistics Institute indicate that in 2019
    the GDP rose by 4.1% since 2018.








    TALKS Romania’s acting PM Ludovic Orban on Tuesday held talks with
    parliamentary parties and groups, on the roadmap for early elections. The vote
    could be held in June, but coronavirus concerns have prompted proposals to
    postpone it to this autumn, when parliamentary elections are also due. The only
    party that announced it would not take part in the talks is the Social Democratic
    Party, which claimed the political agenda of the National Liberal Party is
    completely at odds with the current priorities of the Romanian citizens.
    Meanwhile, on Thursday Parliament will be holding the investiture vote for the
    Cabinet headed by the PM designate Florin Citu.






    (translated by bill)







  • Yves-Claude Llorca et sa vision sur la Roumanie d’aujourd’hui

    Yves-Claude Llorca et sa vision sur la Roumanie d’aujourd’hui

    Yves-Claude Llorca a été directeur du bureau de l’Agence France Presse pour la Roumanie et la République de Moldova de 2002 à 2007, mais aussi cofondateur et président de l’Association de la Presse Étrangère en Roumanie.Auparavant, il avait déjà couvert pour l’AFP, le Monde diplomatique et Le Point les guerres civiles et les conflits armées en Amérique latine (Guatemala, Salvador et Nicaragua), mais également la défaite du général Pinochet au référendum de 1989 au Chili, la chute du mur de Berlin du 9 novembre 1989, la prise d’otages de Lima de 1996/1997, enfin la chahutée cohabitation de 1986 à 1988 entre le président François Mitterrand et le Premier ministre Jacques Chirac pour le compte du Service politique de l’AFP… Témoin privilégié de notre temps, il partage aujourd’hui son temps et ses passions entre la France et la Roumanie, où il a racheté une maison dans un petit hameau au sud du pays, près du Danube.


    Dans cette première partie d’une série de trois interviews, Yves-Claude Llorca nous conte sa Roumanie, et nous parle des défis que ce pays doit relever pour devenir un membre respecté d’une Europe démocratique et prospère.




  • Reacţii externe la moartea Regelui Mihai I

    Reacţii externe la moartea Regelui Mihai I

    Decesul Regelui Mihai I, fostul suveran al României, nu
    a trecut neobservat in plan extern.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat
    profunda tristeţe la aflarea veştii. Îmi amintesc cu emoţie întâlnirile
    noastre şi doresc în mod special să aduc un omagiu celui care, în 1997, a făcut
    un tur al capitalelor europene pentru a promova intrarea României în Uniunea
    Europeană
    .
    Astfel începe mesajul de condoleanţe transmis de Jean-Claude
    Juncker, în numele său şi al Executivului comunitar de la Bruxelles. 22
    de ani mai târziu, în 2019, ţara pe care a iubit-o atât de mult va deţine
    pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Va fi un moment
    important atât pentru România, cât şi pentru viitorul Uniunii noastre
    , a mai
    spus Juncker.

    La rându-i,
    premierul Rep.Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Pavel Filip, a
    declarat că, prin moartea Regelui Mihai, România pierde un conducător cu o
    vastă viziune democratică, un reper de probitate, modestie şi nobleţe
    sufletească
    .

    Un om de o mare înţelepciune şi cu o înaltă valoare umană, care
    poartă în sine istoria unui popor şi care va rămâne în conştiinţa naţională drept o figură emblematică a istoriei şi
    culturii românesti
    , a mai afirmat premierul Republicii Moldova.

    Personalitatea Regelui a fost
    evocată şi de presa internaţională. Pentru AFP, Majestatea Sa a întrupat, în
    secolul 20, destinul tragic al Romaniei, prinsă în tumultul celui de-al Doilea
    Război Mondial şi, apoi, în marasmul comunist. Cotidianul american
    Washington Post notează că Regele Mihai a dus o viaţă marcată de
    intrigi politice şi de aproape toate revoluţiile care au avut loc în Europa, în
    ultimul secol. Îndepărtat de comunişti, a stat în exil decenii la rând, pentru
    a reveni în patria sa, în urma prăbuşirii blocului sovietic – mai scrie
    publicaţia americană, care aminteşte şi de contribuţia Regelui Mihai la
    aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană.

    Agenţia germană de presă DPA
    notează că cel mai remarcabil act politic al lui Mihai I a fost declararea
    războiului împotriva Germaniei naziste, pe 23 august 1944
    , şi arestarea
    aliatului lui Hitler de la Bucureşti, premierul Ion Antonescu.

    Iar cotidianul
    spaniol El Mundo subliniază că Regele Mihai era o personalitate
    esenţială pentru a înţelege convulsionata istorie europeană a ultimelor opt
    decenii, iar îndelungatul său exil, de mai bine de jumătate de veac, a fost o
    probă dură de viaţă, care i-a marcat iremediabil caracterul taciturn.