România pari s’aibă năstricută a patra dalgă a pandemiillei di COVID-19, ama tutu ma multă lumi s’aspari că poati s’yină şi a ţinţea. Aesta poati s’hibă hărnită şi di naua lumaki a viruslui, multu cunuscuta şi lăhtăroasa Omicron, alăncită tru văsiliili dit sudlu ali Africă şi lugursită multu di multu contagioasă. Bucureşti, autorităţli dimăndară că unu avion ali companie di statu Tarom aduţi tru văsilie cetăţenii români cari armasiră ambudyiusiţ tru Africa di Sud, după ţi ma multi cursi aeriene fură anulate. Pritu Mecanismul di protecţie ţivilă europeană, s’da agiutoru şi a aţiloru ndauă dzăţ di cetăţeni dit alti stati membri ali Uniuni, ţi pot s’alină tru aeronava românească.
Di stămâna aesta, ună ş-ună după minivacanţa di Dzuua Naţională, 1 di Andreu, elevlli români va s’hibă testaţ periodic, pi thimellilu a probilor di ascukeatu, di COVID-19. Aşi cumu spunu autorităţli, unăoară cu testile, cathi ună unitati di nviţământu va s’aibă şi un pliantu cu instrucţiunile di asamblari a kiturilor, iara proţedura va s’facă tru condiţii sanitare siguri. Testili va s’poată s’hibă adrati ică la sculie, ică acasă, di părinţă, andicra di apofasea a cathi unăllei unitati di nviţământu ahoryea.
Sindicatili dit Educaţie fuvirsescu, ama, cu protesti, cara testili nu va s’hibă fapti tu amprotusa di părinţă acasă şi borgea va u aibă cadrili didactiţi. Liderlli sindicali fac timbihi şi ti aţea că testili dit salivă cari agiumsiră tru inspectoratili şcolare nu tiñisescu niţi ună regulă di siguranţă sanitară, a deapoa cu aestea va s’lucreadză nai pţănu trei persoani ninti s’agiungă la elevi, tru condiţiile tru cari nu tuti piesili cari ancurpilleadză kitlu suntu ambalati şi sigilati individualu.
Ministurlu ali Educaţie, Sorin Cîmpeanu, apăndăseaşti că, pisti tutu tru Europa, kiturli tră testari anti-COVID agiumsiră tru sculii pi componenti şi că profesorlli pot s’mintească ti asamblarea-a loru. Tru aestu kiro, nu pari s’hibă cama mari niţi vrearea-a adulţăloru tră vaccinari. Ma pţănu di 50 di ñilli di dozi di seru Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson fură administrati dumănică tru România şi ma pţănu di 11 di ñilli reprezintă prota doză.
Uidisitu cu Comitetlu Naţional di Coordonari a Activităţloru mutrinda Vaccinarea contra COVID-19, ditu ahurhita campaniillei, tu 27 di andreu 2020, sumu şapti miliuñi şi giumitati di persoani feaţiră schema completă di imunizari şi aproapea 1,5 miliuñi loară şi aşi-număsita doză booster. Camera a Deputaţlor di Bucureşti poati s’minduească s’adoptă proiectulu di nomu cari, după urnekea a alăntoru văsilii europene, bagă zori a lucrătorloru s’aibă unu aşi-număsitu certificat veardi COVID tră s’yină la lucru.
Năulu premier, liberalu Nicolae Ciucă, feaţi apelu cătă parlamentari s’voteadză cu prioritati documentul, kiro tu cari ministurlu a sănătatillei, social-democratlu Alexandru Rafila, lugurseaşti că aestu lipseaşti s’hibă băgatu tu practico, eventual, după trei stămâñi di creastiri consecutivă a ratăllei di infectari şi eliminatu cându aest nivelu scadi.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
