Tag: afumatura

  • Mâncăruri din Apuseni

    Mâncăruri din Apuseni

    Gastronomia este
    influenţată de climă, de ceea ce se cultivă în zonă şi, nu în ultimul rând, de
    specificul şi de intensitatea muncii. În arealul Munţilor Apuseni, muncile în
    gospodărie presupun un efort fizic mai mare, care trebuie echilibrat cu
    mâncăruri consistente. Carnea de porc şi de oaie, varza, cartofii şi produsele
    derivate din lapte sunt folosite mult în bucătăriile din Apuseni. Se foloseşte
    destul de mult untura, iar şunca, slănina afumată, ceapa şi pâinea de casă,
    însoţite de un pahar de palincă fiind consumate
    frecvent, dacă nu chiar zilnic. Ciorbele cu carne se aromează cu tarhon, iar
    supele se fac cu găluşte sau cu tăiţei de casă. Pâinea se face în mod tradiţional
    din făină de grâu şi din cartofi.


    Un preparat specific îl
    reprezintă plăcintele moţeşti, coapte fie în cuptor, fie pe lespede de piatră,
    fie pe plită, la foc mic. Sunt mici şi rotunde, seamănă cu o clătită, numai că
    în interiorul lor găsim brânză sărată. Este acelaşi aluat ca la prepararea
    pâinii, din făină, apă, drojdie şi puţină sare. După ce a fost lăsat la dospit,
    aluatul se întinde în foi subţiri pe care se pune brânză sărată. Foile, de
    formă rotundă, sunt puse una peste alta astfel încât în interior să rămână
    stratul subţire de brânză. După ce s-a copt, plăcinta trebuie unsă cu unt şi,
    eventual, smântână şi se serveşte imediat. Dacă este umplută cu brânză dulce
    sau cu dulceaţă de fructe de pădure, atunci poate fi servită şi ca desert.


    Ciorba cu afumătură
    este un preparat specific Apusenilor, fiind pregătită fie cu cartofi, fie cu
    varză. Avem nevoie de jumătate
    de kg de carne afumată, de 8 … 10 cartofi de mărime mijlocie, de două cepe, de
    doi morcovi, un pahar de smântână, două ouă, oţet. Prima etapă constă în
    opărirea costiţei sau a şuncii, pe care o punem într-un vas cu apă clocotită.
    Lăsăm să fiarbă timp de câteva minute. După aceea, tăiem carnea în cubuleţe pe
    care le trecem într-un vas cu 4 … 5 litri de apă şi lăsăm la fiert. Adăugăm,
    pe rând, cartofii, morcovii şi cepele, toate tăiate mărunt. Lăsăm să fiarbă şi
    separat, într-un castron, amestecăm gălbenuşurile cu smântâna şi cu puţin oţet.
    Luăm de mai multe ori zeamă din ciorbă şi o turnăm în castron amestecând uşor
    atât pentru omogenizare cât şi pentru a încălzi bine această combinaţie.
    Răsturnăm în oala de ciorbă şi o mai lăsăm puţin pe foc şi, astfel obţinem o
    ciorbă cu afumătură dreasă cu smântână.


  • Mâncăruri din Apuseni

    Mâncăruri din Apuseni

    Gastronomia este
    influenţată de climă, de ceea ce se cultivă în zonă şi, nu în ultimul rând, de
    specificul şi de intensitatea muncii. În arealul Munţilor Apuseni, muncile în
    gospodărie presupun un efort fizic mai mare, care trebuie echilibrat cu
    mâncăruri consistente. Carnea de porc şi de oaie, varza, cartofii şi produsele
    derivate din lapte sunt folosite mult în bucătăriile din Apuseni. Se foloseşte
    destul de mult untura, iar şunca, slănina afumată, ceapa şi pâinea de casă,
    însoţite de un pahar de palincă fiind consumate
    frecvent, dacă nu chiar zilnic. Ciorbele cu carne se aromează cu tarhon, iar
    supele se fac cu găluşte sau cu tăiţei de casă. Pâinea se face în mod tradiţional
    din făină de grâu şi din cartofi.


    Un preparat specific îl
    reprezintă plăcintele moţeşti, coapte fie în cuptor, fie pe lespede de piatră,
    fie pe plită, la foc mic. Sunt mici şi rotunde, seamănă cu o clătită, numai că
    în interiorul lor găsim brânză sărată. Este acelaşi aluat ca la prepararea
    pâinii, din făină, apă, drojdie şi puţină sare. După ce a fost lăsat la dospit,
    aluatul se întinde în foi subţiri pe care se pune brânză sărată. Foile, de
    formă rotundă, sunt puse una peste alta astfel încât în interior să rămână
    stratul subţire de brânză. După ce s-a copt, plăcinta trebuie unsă cu unt şi,
    eventual, smântână şi se serveşte imediat. Dacă este umplută cu brânză dulce
    sau cu dulceaţă de fructe de pădure, atunci poate fi servită şi ca desert.


    Ciorba cu afumătură
    este un preparat specific Apusenilor, fiind pregătită fie cu cartofi, fie cu
    varză. Avem nevoie de jumătate
    de kg de carne afumată, de 8 … 10 cartofi de mărime mijlocie, de două cepe, de
    doi morcovi, un pahar de smântână, două ouă, oţet. Prima etapă constă în
    opărirea costiţei sau a şuncii, pe care o punem într-un vas cu apă clocotită.
    Lăsăm să fiarbă timp de câteva minute. După aceea, tăiem carnea în cubuleţe pe
    care le trecem într-un vas cu 4 … 5 litri de apă şi lăsăm la fiert. Adăugăm,
    pe rând, cartofii, morcovii şi cepele, toate tăiate mărunt. Lăsăm să fiarbă şi
    separat, într-un castron, amestecăm gălbenuşurile cu smântâna şi cu puţin oţet.
    Luăm de mai multe ori zeamă din ciorbă şi o turnăm în castron amestecând uşor
    atât pentru omogenizare cât şi pentru a încălzi bine această combinaţie.
    Răsturnăm în oala de ciorbă şi o mai lăsăm puţin pe foc şi, astfel obţinem o
    ciorbă cu afumătură dreasă cu smântână.


  • Ciorbe cu tarhon

    Ciorbe cu tarhon

    Provincie
    istorică românească din interiorul arcului carpatic, Transilvania este
    caracterizată, din punct de vedere gastronomic, de mâncăruri bogate în grăsimi,
    fiind influenţată de bucătăria austriacă şi maghiară. Este utilizată destul de
    mult carnea de porc, untura de porc, dar şi rântaşul obţinut din ceapă
    înăbuşită şi făină uşor rumenită. La unele ciorbe este folosit tarhonul, o
    plantă aromatică întâlnită în special în această provincie. Tarhonul are o
    aromă puternică, amplificând savoarea mâncărurilor calde. Tarhonul este
    utilizat în stare proaspătă, uscat sau conservat în oţet, aşa cum este păstrat
    în mod tradiţional în Transilvania. Metoda de conservare este simplă. Se spală frunzele de tarhon şi se pun în
    straturi, cu sare, pentru o zi. Frunzele de tarhon sunt puse apoi în borcane,
    iar peste ele se toarnă oţet. Tarhonul murat se toacă mărunt, fiind folosit
    atât la ciorbe, cât şi alte mâncăruri. De asemenea, oţetul folosit la
    conservarea tarhonului devine aromat şi este folosit la acrirea ciorbelor.


    Oţetul aromatizat cu tarhon este folosit pentru acrirea aşa-numitei ciorbe
    ardeleneşti cu afumătură. Se pregăteşte uşor, însă, înainte de a o pune în oala
    de ciorbă, trebuie să opărim puţin carnea afumată, fie jambon, fie costiţă,
    deoarece astfel se mai elimină din sarea folosită la conservare. Avem nevoie de
    jumătate de kg de carne afumată, de 8 … 10 cartofi de mărime mijlocie, două
    cepe, doi morcovi, un pahar de smântână, două gălbenuşuri de ou şi oţet.
    Costiţa sau şunca trebuie pusă într-un vas cu apă clocotită unde o lăsăm la
    fiert câteva minute. O scurgem si apoi tăiem carnea în cubuleţe pe care le
    trecem într-un vas cu 3 … 4 litri de apă şi lăsăm să fiarbă. Adăugăm, pe
    rând, cartofii tăiaţi cubuleţe, morcovii şi cepele tăiate mărunt. Separat,
    într-un castron, amestecăm gălbenuşurile cu smântâna. Adăugăm câte un polonic
    cu zeamă şi amestecăm. La final, turnăm amestecul din castron peste ciorba
    rămasă în oală şi omogenizam. Ciorba se acreşte cu două, trei linguri de oţet
    în care a fost conservat tarhon.



    O altă ciorbă la care se foloseşte tarhon este
    cea de fasole boabe cu ciolan afumat. Lăsăm boabele de fasole la înmuiat timp
    de câteva ore, după care schimbăm apa din vas şi punem la fiert. Scurgem din
    nou apa din oală. Mai avem nevoie de o ceapă, de doi morcovi şi de o rădăcină
    de pătrunjel, pe care le mărunţim, le călim uşor în puţin ulei, adăugând puţină
    boia dulce de ardei. Separat opărim şi ciolanul. După ce l-am dezosat şi l-am
    tăiat în bucăţi mici, punem ciolanul la fiert împreună cu boabele de fasole. Adăugăm
    legumele călite, tarhon conservat în oţet şi tocat mărunt, precum şi două
    linguri de oţet din borcanul în care am conservat tarhonul. La final punem sare
    după gust. Ciorba de fasole boabe cu ciolan afumat se serveşte cu o ceapă roşie

  • Ciorbe cu tarhon

    Ciorbe cu tarhon

    Provincie
    istorică românească din interiorul arcului carpatic, Transilvania este
    caracterizată, din punct de vedere gastronomic, de mâncăruri bogate în grăsimi,
    fiind influenţată de bucătăria austriacă şi maghiară. Este utilizată destul de
    mult carnea de porc, untura de porc, dar şi rântaşul obţinut din ceapă
    înăbuşită şi făină uşor rumenită. La unele ciorbe este folosit tarhonul, o
    plantă aromatică întâlnită în special în această provincie. Tarhonul are o
    aromă puternică, amplificând savoarea mâncărurilor calde. Tarhonul este
    utilizat în stare proaspătă, uscat sau conservat în oţet, aşa cum este păstrat
    în mod tradiţional în Transilvania. Metoda de conservare este simplă. Se spală frunzele de tarhon şi se pun în
    straturi, cu sare, pentru o zi. Frunzele de tarhon sunt puse apoi în borcane,
    iar peste ele se toarnă oţet. Tarhonul murat se toacă mărunt, fiind folosit
    atât la ciorbe, cât şi alte mâncăruri. De asemenea, oţetul folosit la
    conservarea tarhonului devine aromat şi este folosit la acrirea ciorbelor.


    Oţetul aromatizat cu tarhon este folosit pentru acrirea aşa-numitei ciorbe
    ardeleneşti cu afumătură. Se pregăteşte uşor, însă, înainte de a o pune în oala
    de ciorbă, trebuie să opărim puţin carnea afumată, fie jambon, fie costiţă,
    deoarece astfel se mai elimină din sarea folosită la conservare. Avem nevoie de
    jumătate de kg de carne afumată, de 8 … 10 cartofi de mărime mijlocie, două
    cepe, doi morcovi, un pahar de smântână, două gălbenuşuri de ou şi oţet.
    Costiţa sau şunca trebuie pusă într-un vas cu apă clocotită unde o lăsăm la
    fiert câteva minute. O scurgem si apoi tăiem carnea în cubuleţe pe care le
    trecem într-un vas cu 3 … 4 litri de apă şi lăsăm să fiarbă. Adăugăm, pe
    rând, cartofii tăiaţi cubuleţe, morcovii şi cepele tăiate mărunt. Separat,
    într-un castron, amestecăm gălbenuşurile cu smântâna. Adăugăm câte un polonic
    cu zeamă şi amestecăm. La final, turnăm amestecul din castron peste ciorba
    rămasă în oală şi omogenizam. Ciorba se acreşte cu două, trei linguri de oţet
    în care a fost conservat tarhon.



    O altă ciorbă la care se foloseşte tarhon este
    cea de fasole boabe cu ciolan afumat. Lăsăm boabele de fasole la înmuiat timp
    de câteva ore, după care schimbăm apa din vas şi punem la fiert. Scurgem din
    nou apa din oală. Mai avem nevoie de o ceapă, de doi morcovi şi de o rădăcină
    de pătrunjel, pe care le mărunţim, le călim uşor în puţin ulei, adăugând puţină
    boia dulce de ardei. Separat opărim şi ciolanul. După ce l-am dezosat şi l-am
    tăiat în bucăţi mici, punem ciolanul la fiert împreună cu boabele de fasole. Adăugăm
    legumele călite, tarhon conservat în oţet şi tocat mărunt, precum şi două
    linguri de oţet din borcanul în care am conservat tarhonul. La final punem sare
    după gust. Ciorba de fasole boabe cu ciolan afumat se serveşte cu o ceapă roşie

  • Ciorbă ardelenească cu afumătură

    Ciorbă ardelenească cu afumătură

    Preparatele tradiţionale din Transilvania sunt mai
    bogate în grăsimi, carne şi condimente decât cele
    din alte provincii româneşti. Untura, ardeiul iute, paprica şi tarhonul sunt ingrediente care dau specificitate
    mâncărurilor din
    Transilvania. Ciorbele sunt drese, cum se spune, cu ou şi cu smântână, ceea ce le face
    mai bogate în calorii, lucru necesar într-un spaţiu cu ierni mai aspre şi cu
    activităţi în agricultură care necesită un efort mai mare.


    Ciorba cu
    afumătură este un preparat specific Transilvaniei şi poate fi făcută fie cu
    cartofi, fie cu varză. Un mic secret al preparării este acela că, înainte de a
    o pune în oala de ciorbă, trebuie să opărim carnea afumată, fie jambon, fie
    costiţă, pentru că, prin fierbere, este eliminată o parte din sare. Avem nevoie
    de jumătate de kg de costiţă afumată de porc, de câţiva cartofi, de două cepe,
    2 morcovi, de o ţelină, o rădăcină de pătrunjel, de tarhon, oţet, un ou şi
    smântână. Se pune la fiert costiţa de porc pe care am tăiat-o în prealabil în
    bucăţi mai mici şi se spumează din când în când. După ce carnea începe să se
    desprindă de pe oase, se scoate costiţa din oală, se dezosează, iar carnea se
    pune la loc în oală. Se adaugă cartofii, tăiaţi în cuburi, ceapa, tocată
    mărunt, la fel ca şi morcovii, pătrunjelul şi ţelina. Se toarnă puţin suc de
    roşii, se pune tarhonul tocat, iar spre final smântână amestecată cu gălbenuş
    de ou.


    În loc de
    cartofi, ciorba poate fi făcută şi cu varză murată, care trebuie desfăcută
    foaie cu foaie, apoi spălată şi tocată mărunt. Pentru acrirea ciorbei se
    foloseşte zeama de la varza murată. Pot fi folosite mai puţine legume, dar vom
    avea totuşi nevoie de două cepe, de câţiva căţei de usturoi, de două linguri de
    făină, de o cană de lapte acru sau de smântână şi de un ou. Într-un alt vas se
    rumeneşte făina în ulei, se stinge cu o cană de apă, se dă în clocot după care
    se toarnă în oala de ciorbă. Spre final, se toarnă în oală cana de lapte acru
    sau smântână amestecată cu ou. Se adaugă sare dacă mai este cazul şi usturoiul
    tocat mărunt.



  • Ciorbă ardelenească cu afumătură

    Ciorbă ardelenească cu afumătură

    Preparatele tradiţionale din Transilvania sunt mai
    bogate în grăsimi, carne şi condimente decât cele
    din alte provincii româneşti. Untura, ardeiul iute, paprica şi tarhonul sunt ingrediente care dau specificitate
    mâncărurilor din
    Transilvania. Ciorbele sunt drese, cum se spune, cu ou şi cu smântână, ceea ce le face
    mai bogate în calorii, lucru necesar într-un spaţiu cu ierni mai aspre şi cu
    activităţi în agricultură care necesită un efort mai mare.


    Ciorba cu
    afumătură este un preparat specific Transilvaniei şi poate fi făcută fie cu
    cartofi, fie cu varză. Un mic secret al preparării este acela că, înainte de a
    o pune în oala de ciorbă, trebuie să opărim carnea afumată, fie jambon, fie
    costiţă, pentru că, prin fierbere, este eliminată o parte din sare. Avem nevoie
    de jumătate de kg de costiţă afumată de porc, de câţiva cartofi, de două cepe,
    2 morcovi, de o ţelină, o rădăcină de pătrunjel, de tarhon, oţet, un ou şi
    smântână. Se pune la fiert costiţa de porc pe care am tăiat-o în prealabil în
    bucăţi mai mici şi se spumează din când în când. După ce carnea începe să se
    desprindă de pe oase, se scoate costiţa din oală, se dezosează, iar carnea se
    pune la loc în oală. Se adaugă cartofii, tăiaţi în cuburi, ceapa, tocată
    mărunt, la fel ca şi morcovii, pătrunjelul şi ţelina. Se toarnă puţin suc de
    roşii, se pune tarhonul tocat, iar spre final smântână amestecată cu gălbenuş
    de ou.


    În loc de
    cartofi, ciorba poate fi făcută şi cu varză murată, care trebuie desfăcută
    foaie cu foaie, apoi spălată şi tocată mărunt. Pentru acrirea ciorbei se
    foloseşte zeama de la varza murată. Pot fi folosite mai puţine legume, dar vom
    avea totuşi nevoie de două cepe, de câţiva căţei de usturoi, de două linguri de
    făină, de o cană de lapte acru sau de smântână şi de un ou. Într-un alt vas se
    rumeneşte făina în ulei, se stinge cu o cană de apă, se dă în clocot după care
    se toarnă în oala de ciorbă. Spre final, se toarnă în oală cana de lapte acru
    sau smântână amestecată cu ou. Se adaugă sare dacă mai este cazul şi usturoiul
    tocat mărunt.