Tag: Agenda 2030

  • Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu

    Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu

    La opt ani de la lansarea Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, crizele globale multiple și interconectate cu care ne confruntăm în prezent sunt un risc semnificativ pentru însăși viabilitatea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, în contextul crizelor multiple, ODD rămân pentru noi un far și o busolă, fiind unica viziune universală pentru pace, prosperitate socioeconomică și durabilitate a mediului de care dispunem. Nepunerea în aplicare a principiilor ODD privind incluziunea socială, energia curată, accesul universal la servicii publice și consumul și producția responsabile va duce la și mai multe crize și rivalități geopolitice. Nepunerea în aplicare a ODD va fi, de asemenea, dăunătoare pentru întreprinderi și pentru competitivitate în viitor: potrivit celui mai recent raport al Forumului Economic Mondial, crizele de mediu și sociale vor domina riscurile globale în anii următori.



    În perioada 17‑19 iulie, o delegație a Comitetului Economic și Social European (CESE) va participa la Forumul politic la nivel înalt de la New York — un eveniment esențial pentru punerea în aplicare a ODD. Pentru prima dată, UE va prezenta o revizuire voluntară la nivelul UE a progreselor înregistrate în cadrul Agendei 2030 — la care CESE a contribuit prin furnizarea opiniilor colective ale societății civile.



    Cum putem valorifica această ocazie, în calitate de societate civilă organizată, pentru a ne asigura că ODD redobândesc un rol central în agenda politică? Cum își face auzită vocea CESE?



    Deși recunoaștem poziția de lider a UE în contextul global, avem nevoie și dorim ca UE să investească și mai mult în credibilitatea ODD și să conducă eforturile internaționale de accelerare a punerii în aplicare a ODD. Întrucât geopolitica a devenit mai complexă, iar știrile false și dezinformarea se răspândesc, sunt în joc nu numai ODD, ci și democrația noastră în general.



    În cadrul evenimentelor conexe și a reuniunilor bilaterale cu funcționari ONU de la cel mai înalt nivel, cu reprezentanți ai diferitelor Grupuri majore și cu alte părți interesate de pe teren, vom transmite mesaje puternice cu privire la importanța asigurării unei implicări structurate și semnificative a grupurilor societății civile, a organizațiilor de tineret, a grupurilor de femei, a întreprinderilor și a sindicatelor, ca element‑cheie pentru stimularea progresului ODD. Coerența politicilor și o strategie globală privind ODD sunt, de asemenea, esențiale.



    În anii următori, până în 2030, CESE este pregătit să își joace în continuare rolul de a accelera punerea în aplicare a agendei și de a-și consolida rolul ca spațiu de colaborare între societatea civilă și factorii de decizie politică. Oamenii și planeta nu își pot permite să piardă încă un deceniu. Mai sunt doar șapte ani până în 2030 — lumea trebuie condusă în direcția cea bună. Trebuie să ne angajăm cu adevărat într-o tranziție justă și să nu lăsăm pe nimeni în urmă în această călătorie. Nu este o sarcină care trebuie lăsată generațiilor viitoare și nici o misiune care trebuie lăsată la latitudinea guvernelor viitoare. Aceasta este o sarcină pentru prezent. Este sarcina celor responsabili în acest moment. Nu este timp de pierdut! (articol de opinie, autori Oliver Röpke, președintele CESE – Comitetul Economic şi Social European; Peter Schmidt, președintele Secțiunii pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului CESE)


  • Inégalités de développement au sein de l’UE

    Inégalités de développement au sein de l’UE

    Les Etats membres de l’UE sont confrontés à des niveaux dinégalités plus élevés quil y a 30, ce qui constitue une menace pour la mise en œuvre du programme 2030, est-il dit dans un récent rapport du Conseil de l’UE. L’agenda 2030, adopté en 2015, comporte des objectif ambitieux relatifs à l’égalité de genre et de race, à l’éradication de la pauvreté, à l’abolition de la violence et de la haine. Il y a quatre ans, les leaders mondiaux adoptaient un plan de développement durable, dont les coûts annuels sont estimés à plusieurs milliards de dollars. 193 pays membres de l’ONU ont été d’accord avec un nouvel agenda global ambitieux, qui vise à mettre fin à la pauvreté à l’horizon 2030 et à bâtir un avenir durable. Parmi les 17 objectifs de développement durable, mentionnons l’éradication de l’extrême pauvreté, l’accès universel à l’éducation et à la santé, la promotion de la femme, la diminution des inégalités, la lutte contre le réchauffement climatique.


    Quatre ans après l’adoption de ces objectifs, le Conseil de l’UE constate que bien des pays partenaires restent confrontés à des niveaux d’inégalités élevés. Les officiels européens soulignent que « linégalité est un frein majeur à lélimination de la pauvreté et à la croissance économique durable ; elle peut menacer la démocratie, la cohésion sociale et linclusion, la résilience et la stabilité, ainsi que renforcer la dégradation de lenvironnement et le changement climatique ». Tout cela risque de miner la capacité des pays à parvenir à un développement durable, à gérer de manière appropriée les ressources naturelles et à éradiquer les inégalités sous toutes leurs formes.


    Le Conseil de l’UE précise également que les droits de lhomme, la bonne gouvernance et lEtat de droit sont des éléments essentiels à lautonomisation et au soutien des personnes en situation vulnérable. Il recommande d’« investir davantage dans le développement humain, en particulier dans les domaines de la santé et de léducation inclusive et de qualité accessible pour tous, ainsi que dans lenseignement supérieur ».


    La création demplois décents, notamment pour les jeunes et les personnes vivant dans la pauvreté et le plein emploi des femmes, voilà dautres mesures censées contribuer à réduire les inégalités entre les pays membres de l’Europe communautaire.


    Les conclusions du document mentionné reconnaissent « le caractère multidimensionnel des inégalités, qui recouvre des aspects économiques, sociaux, politiques et environnementaux et exige quune attention y soit portée dans les plus brefs délais ».


    De grandes disparités existent entre les revenus aussi. Selon Eurostat, la Roumanie comptait en 2017 parmi les Etats membres au niveau d’inégalité des revenus le plus élevé. Trois pays seulement la devançaient à ce chapitre: la Bulgarie, la Lituanie et l’Espagne. Au pôle opposé on retrouvaient la République tchèque et la Slovénie. La distribution des revenus et de la richesse dans une société détermine dans quelle mesure les citoyens ont un accès égal aux biens et aux services produits par l’économie nationale.


    De l’avis des leaders européens, l’égalité et la solidarité comptent parmi les valeurs et principes qui guident l’UE et son action extérieure.



  • Diplomația în domeniul climei

    Diplomația în domeniul climei

    Trecerea treptată la o societate
    mai sustenabilă și cu emisii scăzute de dioxid de carbon a înregistrat un
    succes major în 2015, când s-a ajuns la un acord universal privind clima, la
    Paris
    , și s-a adoptat Agenda 2030 în centrul căreia se află obiectivele de
    dezvoltare durabilă. Efectele grave ale schimbărilor climatice sunt tangibile
    la nivel global și, prin urmare, trebuie să fie o prioritate strategică în
    cadrul relațiilor diplomatice internaționale. De aceea, Comisia pentru afaceri
    externe și Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au
    decis să elaboreze un raport comun pe această temă și să formuleze recomandări
    pentru activitățile diplomatice viitoare ale Uniunii Europene în domeniul
    climei
    .

    Pentru a contribui la procesul de stabilire a unui rol internațional
    pentru Uniunea Europeană în diplomația în domeniul climei, acest raport,
    identifică în mod sistematic structurile necesare, precum și partenerii
    strategici și culoarele tematice pentru diplomația Uniunii Europene în domeniul
    climei, sprijinind astfel dezvoltarea unei viitoare strategii cuprinzătoare
    pentru Uniunea Europeană.

    Despre importanţa pe care o acordă Comisia Europeană acestui raport, ne-a vorbit Miguel Arias Cañete, comisarul european responsabil pentru
    Politicie Climatice și Energie:
    Raportul recunoaște, pe bună dreptate, că diplomația climatică joacă un rol
    vital în securitatea globală. Securitatea climei a devenit una dintre cele mai
    importante părți ale diplomației noastre în domeniul climei, iar nevoia de a ne
    întări eforturile, pentru a evita ca schimbările climatice să devină un
    multiplicator grav de amenințare, este înțeleasă în toate țările noastre
    partenere. Uniunea Europeană se angajează să își continue eforturile. Ca o
    etapă următoare, Comisia va prezenta o viziune pentru strategia Uniunii
    Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, până
    în noiembrie 2018. Aceasta va oferi o viziune clară asupra modului în care vom putea
    obţine o economie europeană cu adevărat decarbonizată și ne va oferi o
    direcție, pentru a ne asigura că facem investițiile potrivite.


  • Strategia UE pentru o mobilitate cu emisii scăzute

    Strategia UE pentru o mobilitate cu emisii scăzute

    Poluarea
    aerului reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale marilor oraşe
    europene. O mare cantitate de emisii
    nocive este produsă, în fiecare an, de către sectorul transporturilor. Astfel,
    Uniunea Europeană îşi propune, conform Agendei 2030 şi Acordului de la Paris,
    să reducă gazele cu efect de seră provenite din mobilitate. Obiectivul
    principal al aceste strategii este ca emisiile să se reducă până în 2050 cu
    până la 60%, comparativ cu nivelul atins în 1990. Karmenu Vella, comisarul
    european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit: Strategia pentru emisii scăzute va aduce beneficii semnificative, vizând amprenta pe care
    transporturile o lasă asupra mediului înconjurător, într-o manieră
    cuprinzătoare şi integrată. Sectorul transporturilor trebuie să contribuie la
    reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, nu există nicio îndoială cu
    privire la acest lucru. Procesul strategiei pentru emisii scăzute va contribui,
    de asemenea, la o industrie mai puternică şi competitivă şi ne va ajuta să
    curăţăm mediul înconjurător pentru cetăţenii europeni, îmbunătăţindu-le astfel calitatea
    vieţii prin creşterea calităţii aerului din marile oraşe şi prin reducerea
    aglomeraţiei din trafic. Am propus deja o serie de iniţiative menite să
    sprijine trecerea la un transport cu emisii scăzute. Statele membre şi
    autorităţile locale, instituţiile de educaţie şi institutele de cercetare, dar
    şi producătorii şi investitorii îşi pot aduce contribuţia în acest proces. În
    Directiva Uniunii Europene privind utilizarea combustibililor alternativi, până
    la finele anului 2018, Comisia va prezenta un plan de acţiune cu scopul creării
    unei infrastructuri pentru emisii scăzute. Acest plan a fost prezentat în luna
    noiembrie a acestui an.


    Datorită noilor tehnologii, infrastructurile de
    mobilitate se află într-o permanentă schimbare. Măsurile pe care Comisia
    Europeană le propune în noul plan pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect
    de seră au rolul de a stimula trecerea la mijloace de transport alternative.
    Acestea includ căile navigabile interioare, transportul maritim pe distanţe
    scurte şi transportul pe căile ferate. Pentru a converti transportul public din
    interiorul oraşelor, Comisia pregăteşte dezvoltarea serviciilor naţionale de
    transport cu autobuzul şi autocarul. În cazul aviaţiei, biocombustibilii
    avansaţi vor reprezenta o opţiune importantă. De asemenea, pentru deceniul
    2020-2030, Uniunea Europeană va sprijini conversia la autovehicule cu emisii
    scăzute şi cu emisii zero.