În timp ce
Moscova continuă să nege orice implicare a sa în atacul chimic împotriva
fostului spion Serghei Skripal şi a fiicei acestuia Iulia, pe teritoriul Marii
Britanii, la 4 martie – acţiune pentru care Londra arată cu degetul spre Rusia
-, lista ţărilor care iau măsuri este din ce în ce mai lungă.
Zeci de
cancelarii au anunţat expulzări, urmând exemplul Marii Britanii, care a trimis
acasă 23 de diplomaţi ruşi, măsură urmată de o reacţie în oglindă a
Kremlinului. Cel mai mare număr de persoane non-grata au fost declarate de
Statele Unite, unde administraţia Trump a închis şi consulatul rus de la
Seattle, pe motiv că ar fi prea aproape de cea mai mare bază americană de
submarine nucleare. Măsura spulberă şi ce a mai rămas din relaţiile bilaterale,
a venit replica ambasadorului rus la Washington, în timp ce Casa Albă s-a
declarat, totuşi, gata să-şi îmbunătăţească relaţia cu Rusia, cu o condiţie
însă – guvernul rus să îşi schimbe atitudinea. Ţările Uniunii Europene
consideră inacceptabil cazul de otrăvire cu gaz neurotoxic din Marea Britanie, iar
mai multe state, inclusiv cel român, au anunţat, deja, expulzări.
Măsurile
comune la nivel european au fost stabilite la Consiliul European de la
sfârşitul săptămânii trecute, când statele Uniunii şi-au declarat solidaritatea
cu Marea Britanie, apreciind că Rusia se află, foarte probabil, în spatele
atacului şi că nu există altă explicaţie plauzibilă. La Bruxelles, preşedintele
Consiliului European, Donald Tusk, a indicat că măsuri suplimentare, incluzând
noi expulzări, nu sunt excluse în următoarele zile şi săptămâni.
Tot în
Europa, Ucraina a trimis acasă 13 diplomaţi ruşi ”în spirit de solidaritate cu
partenerii britanici şi aliaţii transatlantici şi în coordonare cu ţările din
UE. La fel au decis şi Republica Moldova, Norvegia şi Macedonia, Canada şi
Australia, care, se numără, de asemenea, între ţările care s-au solidarizat cu
Marea Britanie în acest scandal. Şi Alianţa Nord-Atlantică a decis să
reacţioneze – a hotărât să expulzeze 7 diplomaţi ruşi din cadrul Reprezentanţei
de la Bruxelles şi a cerut Rusiei să îşi reducă la maximum 20 personalul
diplomatic acreditat la organizaţie. Anunţul a fost făcut de secretarul general
al NATO, Jens Stoltenberg, care a precizat că prin această decizie se va limita
capacitatea Moscovei de a desfăşura activităţi de spionaj în spaţiul Alianţei
Nord-Atlantice. Rusia nu a avut niciodată şi nu are nimic de-a face cu acest
caz de otrăvire – nu încetează să repete, de cealaltă parte, Kremlinul, denunţând
ceea ce numeşte gesturile provocatoare şi promiţând să riposteze.