Radio România Internațional

Tag: agenti

  • Redeschiderea anchetei privind închisorile CIA

    Redeschiderea anchetei privind închisorile CIA

    Parlamentul European a decis, miercuri, redeschiderea anchetei asupra închisorilor secrete ale CIA în statele membre, inclusiv România. Decizia a fost luată ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului american privind utilizarea torturii de către CIA.



    Un raport al Senatului SUA publicat în decembrie 2014 dezvăluie fapte noi care confirmă acuzaţiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autorităţile acestora şi funcţionari şi agenţi ai serviciilor lor de securitate şi de informaţii au fost complici la programul CIA de detenţie secretă şi de predări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanţiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor, afirmă deputaţii europeni.In rezolutia adoptată de Legislativul comunitar, eurodeputaţii cer din nou statelor europene să investigheze acuzaţiile referitoare la transferul de suspecţi de terorism şi la închisorile secrete, dar şi să-i urmărească penal pe cei vinovaţi.



    Sarcina de a relua ancheta şi de a informa legislativul European asupra rezultatelor revine Comisiilor pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului din PE, care vor avea la dispoziţie un an. Ancheta va presupune trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informaţii şi probe privind posibile dări de mită sau alte fapte de corupţie în legătură cu programul CIA în state UE, printre care Liutuania, Polonia şi România, unde au fost lansate acuzatii că ar fi existat centre secrete de detenţie ale CIA. Parlamentul European avertizează, în acelaşi timp, statele membre vizate să nu încerce să blocheze anchetele parlamentare şi judiciare naţionale, invocând abuziv secretul de stat şi clasificând nejustificat documente. Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a unor ţări UE pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de o comisie a Parlamentului European, creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind această problemă.



    În România a existat o anchetă parlamentară care a stabilit, în 2008, că nu au existat centre de detenţie ale CIA pe teritoriul ţării. În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cerea din nou autorităţilor de la Bucureşti declanşarea rapidă a unei anchete “independente, imparţiale, detaliate şi eficiente” privind implicarea României în programul închisorilor americane.



    În replică, premierul roman Victor Ponta declara atunci că autorităţile vor studia această rezoluţie şi vor face tot ce e normal pe plan european sau internaţional.

  • Controverse privind agenţii acoperiţi

    Controverse privind agenţii acoperiţi

    Rivali tradiţionali, preşedintele României, Traian Băsescu, şi premierul social-democrat Victor Ponta lasă impresia că disputa ce-i separă a depăşit, demult şi cu mult, graniţele decenţei politice, într-o ţară ce aparţine, totuşi, din multe puncte de vedere, lumii euro-atlantice. De la poziţiile cacofonice – exprimate, desesori, pe un ton ridicat şi cu un limbaj considerat inadecvat – în domenii fundamentale, de la economie şi justiţie până la politică externă, conflictul cu rădăcini mai vechi s-a mutat, parcă, în plan personal.



    Ultima poveste cu cei doi în distribuţie a izbucnit la începutul acestei săptămâni, când şeful statului l-a acuzat pe premier că, între 1997 şi 2001, pe vremea când era procuror, a fost înregimentat, ca agent sub acoperire, de Serviciul de Informaţii Externe al României (SIE), altminteri, o instituţie foarte apreciată de partenerii occidentali şi care, în ţară, are imagine bine lustruită. Ca urmare, susţine preşedintele, Victor Ponta s-a aflat în stare de incompatibilitate, fiindcă legea îi interzicea să fie, concomitent, magistrat şi agent al SIE.



    Iar ca povestea să aibă un scenariu complex, Traian Băsescu a plusat: în 2013, cabinetul condus de Victor Ponta, fără aprobarea Consiliului de Suprem de Apararii a Ţării (CSAT), pe care şeful statului o consideră absolut obligatorie, a dat o hotărâre prin care a fost extinsă secretizarea datelor şi asupra foştilor agenţi ai SIE. Preşedintele apreciază că hotărârea, menită să-i faurească o armură premierului, a fost aprobată de guvern cu complicitatea fostului şef al Serviciului, Teodor Melescanu. Pe cel din urmă, Traian Băsescu îl acuză şi că a pus între acolade legea care îi permite preşedintelui accesul la orice tip de informaţii, inclusiv la cele clasificate.



    În faţa şuvoiului de incriminări aduse de preşedinte, reacţiile lui Victor Ponta şi Teodor Meleşcanu nu s-au lăsat aşteptate. Într-un registru devenit familiar pentru publicul larg, premierul îl acuză pe preşedinte de minciună. Dacă în acest caz există indicii că a fost încălcată legea, există instituţii care să-l tragă la răspundere pe cel care a făcut acest lucru, a mai spus premierul.



    La rându-i, Teodor Meleşcanu a declarat că legea nu-i permite să confirme sau să infirme dacă Victor Ponta a fost sau nu ofiţer acoperit. Ca instituţii, SIE a precizat că nu este abilitat să răspundă întrebărilor legate de indentiatea ofiţerilor acoperiţi, iar Ministerul de Justiţie, prin titularul portofoliului, Robert Cazanciuc, susţine că nu este abilitat să afle dacă şi în ce entităţi publice se află ofiţeri acoperiţi.



    Noul scandal, comentează observatorii, dă măsura contondenţei luptelor ce se practică uzual pe frontul politic românesc şi, totodată, a lipsei de maturitate a unei întregi clase politice, chiar dacă a trecut un sfert de veac de la despărţirea de regimul comunist.