Radio România Internațional

Tag: agenti economici

  • Muncind în România – 29.10.2024

    Muncind în România – 29.10.2024

    Deficitul de forţă de muncă este indicat de majoritatea antreprenorilor din România drept principală problemă cu care se confruntă în derularea afacerilor, relevă un recent sondaj de opinie. Conform cifrelor, anul trecut deficitul la nivel naţional a fost de 150.000 de angajaţi, iar estimările pentru 2026 indică o dublare a acestui număr, a declarat preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chiriac.

     

    Ea spune că nu doar România se confruntă cu astfel de dificultăţi, ci aceasta este o realitate în majoritatea ţărilor europene, însă în alte state instituţiile abilitate au găsit soluţii pentru a atenua situaţia. În România rata de ocupare este sub media europeană, numărul femeilor casnice este ridicat – circa 140.000 – iar cel al tinerilor români care pleacă la studii în străinătate şi nu se mai întorc este în creştere. Cristina Chiriac spune că nici aducerea muncitorilor străini nu este bine gestionată. Aceasta a explicat că angajatorii din România aduc din ce în ce mai multe contingente de forţă de muncă necalificată din alte ţări, fără să cuantifice efectele sociale sau culturale cel puţin pe termen mediu.

     

     

    Există un fenomen cu care se confruntă majoritatea antreprenorilor, şi anume că, o dată aduşi în ţară, nu au niciun fel de instrument de coerciţie să-i poată ţine în câmpul muncii. După intrarea României în zona Schengen cu graniţele aeriene, la câteva săptămâni de la momentul la care muncitorii străini ajung în ţară cu forme legale şi li se întocmeşte contract de muncă, pleacă să lucreze într-un alt stat european. Cristina Chiriac a arătat că, în prezent, nu există nicio reglementare care să conţină un mecanism de protecţie pentru antreprenorul care investeşte în aducerea acestor muncitori.

     

    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind salariul minim adecvat prin care se transpune o directivă europeană al cărei scop este îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale angajaţilor. Documentul prevede ca salariul de bază minim brut garantat în plată să se stabilească anual, prin actualizare periodică, după consultarea sindicatelor şi patronatelor reprezentative la nivel naţional şi să ţină cont de costul vieţii şi de indicatorii economici şi sociali.

     

     

    Potrivit proiectului, veniturile obţinute de angajaţi cuprind salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi diverse adaosuri. Salariul poate fi majorat diferenţiat, prin hotărâre de guvern, pe criterii de studii şi de vechime în muncă. În plus, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată poate fi acordat pe o perioadă de maximum doi ani, după care se acordă o sumă mai mare. Proiectul de lege mai prevede că nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului de bază minim stabilit prin act normativ sau a salariului minim conform contractului colectiv de muncă se pedepseşte cu amendă de la 3.000 (600) la 5.000 de lei (1.000 de euro) sau cu închisoare de până la un an, dacă aceste reglementări sunt încalcate în mod repetat.

     

    8.298 locuri de muncă vacante sunt disponibile în capitala României, în această perioadă, informează Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti. Potrivit datelor furnizate de către agenţii economici, în evidenţa AMOFM sunt 364 de locuri de muncă destinate persoanelor cu studii superioare, 664 persoanelor cu studii medii, 4.037 muncitorilor calificaţi şi 3.233 celor necalificaţi. AMOFM Bucureşti precizează că, potrivit legii, furnizează în mod gratuit serviciul de mediere a muncii prin care se realizează punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu.

     

     

    Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Caraş-Severin, în vestul României, anunţă că 179 de locuri de muncă sunt vacante în judeţ. Cele mai multe, 152, sunt în municipiul Reşiţa unde se caută strungari, proiectanţi, ingineri mecanici, operatori utilaje cu comandă computerizată, ospătari, manageri magazin, muncitori necalificaţi în industria confecţiilor, mecanici auto şi electricieni. În oraşul Bocşa sunt disponibile 26 de locuri de muncă, pentru centralişti, agenţi vânzări, ingineri electromecanici, muncitori necalificaţi, maiştri şi secretare. Detalii suplimentare se găsesc pe site-ul anofm.ro.

     

     

  • Muncind în România – 20.08.2024

    Muncind în România – 20.08.2024

    Angajatorii din România ar putea încheia un contract cu agenţiile de ocupare a forţei de muncă pentru achiziţia de tichete de activităţi casnice, în valoare de 15 lei (circa 3 euro), ce pot fi folosite pentru a plăti persoanele care ajută în gospodărie cu diverse activităţi casnice, conform unui proiect publicat în transparenţă decizională de ministerul român al Muncii. Instituţia a explicat că tichetele pot fi oferite angajaţilor ca beneficiu extrasalarial, însă angajatorii vor trebui să încheie o convenţie cu agenţia de ocupare a forţei de muncă din zona lor, iar în baza acestui document vor putea achiziţiona un număr de tichete casnice în format electronic sau pe suport de hârtie. Ministrul român al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că angajatorii care oferă tichete de activităţi casnice vor beneficia şi de avantaje fiscale. “Dacă un angajator acordă cel puţin 600 de tichete unui salariat într-un an, va primi în anul următor 50 de tichete gratuite, care pot fi distribuite ca primă sau bonus altor angajaţi”, a spus aceasta. Oprescu a apreciat că mecanismul poate contribui la creşterea ratei de activare a populaţiei în vârstă de muncă pe piaţa muncii şi la diminuarea ratei sărăciei, prin completarea veniturilor beneficiarilor de venit minim de inserţie cu veniturile ocazionale obţinute din prestarea de activităţi casnice.

    Un spaţiu dedicat copiilor şi familiilor care trec graniţa în România pentru a se refugia din calea războiului din Ucraina a fost inaugurat, la începutul acestei luni, la Punctul de Trecere a Frontierei Siret din judeţul Suceava, în nord-est. Conceput pentru a oferi un loc sigur şi primitor pentru copiii şi familiile silite să-şi părăsească locuinţele din cauza invaziei ruseşti, spaţiul este echipat cu facilităţi adecvate şi resurse necesare pentru a oferi asistenţă de bază şi acoperi nevoile imediate ale mamelor cu copii. Centrul a luat fiinţă în urma unei colaborări a Poliţiei de Frontieră cu UNICEF România şi Agenţia ONU pentru Refugiaţi. Autorităţile române şi partenerii implicaţi au transmis că vor continua să monitorizeze şi să îmbunătăţească facilităţile şi serviciile oferite refugiaţilor ucraineni, asigurându-se că toţi cei care trec prin această perioadă dificilă primesc sprijinul necesar. Conform datelor Poliţiei de Frontieră Române, peste 9,6 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat în România din 10 februarie 2022 până la 18 august 2024, iar potrivit Agenţia ONU pentru Refugiaţi, ţara noastră găzduiește peste 135.000 de refugiați din Ucraina, majoritatea femei și copii.

    Numărul salariaţilor din Bucureşti a ajuns, la finele lunii mai, la 1.093.506 persoane, în creştere cu 16.927 faţă de perioada similară din 2023, arată Institutul Naţional de Statistică. Câştigul salarial mediu brut era la finele lunii mai 2024 de 10.584 lei, cu 1.185 de lei nmai mare decât valoare înregistrată în mai 2023, iar câştigul net era de 6.428 lei, mai mare cu 612 lei faţă de perioada menţionată anterior. Pe de altă parte, la finele lunii mai 2024, în Bucureşti erau înregistraţi 10.259 de şomeri, în scădere cu 1.985 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În acest context, rata şomajului se situa la 0,8 procente, în scădere de la 1% în mai 2023. Aproape 8.700 de locuri de muncă sunt disponibile în capitala României.

    Agenţii economici din România pun la dispoziţie peste 43.000 de locuri de muncă, transmite Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai multe, 2.858 sunt de agent de securitate, urmate de cele de lucrător comercial (2.140), manipulant mărfuri (2.051) şi muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet (2.040). În România se mai caută 1.669 de muncitori necalificaţi la asamblarea şi montarea pieselor, 1.593 de curieri, 1.141 de muncitori necalificaţi la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii, 980 de muncitori necalificaţi în industria confecţiilor, 900 de ajutor de bucătar şi 868 de conducători auto pentru transport de mărfuri. Din totalul locurilor de muncă vacante, 2.327 sunt destinate persoanelor cu studii superioare, 7.657 sunt pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale, 9.972 pentru persoanele cu studii profesionale, iar restul de 23.472 sunt pentru persoanele fără studii, cu studii primare sau gimnaziale.

  • Ce cred românii despre risipa alimentară

    Ce cred românii despre risipa alimentară

    Risipa
    alimentară, una dintre efectele cele mai grave ale consumerismului actual, nu
    ocolește, evident, nici România. Fenomenul a devenit suficient de problematic
    pentru ca în 2016 să fie adoptată legea privind combaterea sa, lege care, din
    păcate, își așteaptă încă definitivarea normelor de aplicare. Se estimează că românii
    aruncă la gunoi alimente în cantități mari, suficiente cât să umple anual peste
    120.000 de camioane. Hrana îi costă cam 40% din venituri, dar, din păcate, 33%
    – 50% din aceasta ajunge la coșul de gunoi.

    Informații mai clare și mai noi au
    fost recent date publicității în urma unui studiu sociologic efectuat în vara
    și toamna anului trecut de către Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca în cadrul unui proiect internațional finanțat de căter Agenția Universitară a Francofoniei. Cercetarea s-a axat pe trei țări – România, Republica Moldova și Macedonia de Nord -, iar rezultatele din aceste state nu diferă foarte mult între ele.

    De pildă, luând în considerare obiceiurile alimentare, majoritatea respondenților au declarat că-și fac frecvent o listă de cumpărături ceea ce sugerează calcul și prevedere. De asemenea, cam 90% dintre ei au declarat că obișnuiesc să gătească acasă, iar asta înseamnă, teoretic, reducerea riscului ca hrana să se degradeze de vreme ce este preparată cât mai proaspătă. Totuși, studiul realizat de universitatea din Cluj confirmă estimările mai vechi privind risipa alimentară din România, după cum aflăm de la profesoara universitară Cristina Pocol, coordonatoarea echipei de cercetare:

    Indiferent
    de țara în care se află, respondenții declară că aruncă mâncare. Respectiv 83%
    dintre participanții la studiu din România declară acest lucru. Tot asta
    declară și 78,7% dintre cei din Republica Moldova și cei 67,2% dintre
    participanții din Macedonia de Nord. Există multe obiceiuri legate de risipa
    alimentară. Am încercat să vedem dacă respondenții verifică data de
    valabilitate a unui aliment. Majoritatea spun că acesta este un demers aproape
    de nelipsit în luarea deciziei de consum. Apoi majoritatea sunt atenți la felul
    în care își depozitează mâncarea, respectiv unde și cum. Și sunt oarecum
    interesați de evitarea risipei alimentare. Practic, a fost foarte interesant să
    constatăm că la întrebarea cât de interesați de evitarea risipei alimentare,
    majoritatea afirmă că sunt foarte interesați și este un subiect de care le
    pasă. Dar asta vine în contradicție cu comportamentul lor. Adică îi interesează
    subiectul risipei alimentare, dar aruncă mâncare. Aceste două lucruri nu se
    împacă. Nu știu cum să diminueze risipa, nu au metodele potrivite, adică le
    lipsește educația în acest sens. Deci, repet majoritatea aruncă mâncare.
    Majoritatea sunt interesați de subiectul risipei alimentare. Cu toate acestea,
    observăm această contradicție. Iar explicația pe care eu am găsit-o a fost că
    ei încearcă și au în minte acest lucru, dar nu-I pun în practică. Nu-l pun în
    aplicare din diverse motive: fie au încercat și nu au reușit, iar aici trebuie
    să vedem și de ce nu reușesc.



    De asemenea, în opinia participanților la
    studiu, cei care risipesc cele mai multe alimente sunt consumatorii individuali
    și restaurantele, de-abia apoi urmând agenții comerciali, în special
    supermarketurile de unde oamenii își fac principalele achiziții, continuă
    Cristina Pocol:

    Am avut o întrebare legată de obiceiurile de
    achiziție. Observăm în continuare un comportament care practic nu ne miră.
    Majoritatea oamenilor își fac cumpărăturile din supermarket sau hipermarket.
    Prea puțini aleg deocamdată micii comercianți, circuitele scurte de
    aprovizionare. Cei mai mulți apelează la hipermarketuri urmate de piață. Foarte
    puțini utilizează circuitele scurte sau apreciază relația directă a
    producătorului cu consumatorul care este foarte importantă din mai multe puncte
    de vedere. Practic retailul îți oferă oportunitatea de a consuma produse
    proaspete și autentice, produse românești. Ca atare cred că aici mai este mult
    de lucru, adică trebuie să realizăm campanii de educare și în acest sens. Ar fi
    bine, totuși, să sensibilizăm consumatorul și asupra importanței consumului de
    produse locale.



    Criza sanitară declanșată de virusul Covid 19 nu a
    modificat obiceiurile de cumpărare din România și Republica Moldova, cam două
    treimi dintre respondenți declarând că se pot bucura de aceeași cantitate de
    alimente cu aceeași bani. Există, însă, o modificare apărută în pandemie, dar
    nu este cea așteptată, consideră Cristina Pocol:

    Criza provocată de
    virusul Covid 19 a făcut ca peste 10% din respondenți să arunce mai multă
    mâncare. Eu mă așteptam la cu totul alt rezultat. În mintea mea funcționa următorul mecanism: credeam că, de
    vreme ce am stat închiși în casă, ne-am preocupat mai mult de ceea ce mâncăm,
    cum mâncăm și cum ne planificăm cumpărăturile. De aceea am pornit de la
    presupunerea că acest lucru va avea ca efect diminuarea risipei alimentare.
    Rezultatele studiului arată contrariul. 10% din respondenți spun că aruncă mai
    mult in timpul pandemiei. Am încercat să găsesc explicații. Probabil că s-au
    făcut stocuri prea mari. Aceasta ar fi principala explicație. Știm cu toții ce
    s-a întâmplat la începuturile crizei sanitare când lumea cumpăra în neștire
    baxuri întregi de alimente și cantități industrial de alimente de teamă că vor
    rămâne fără hrană. Aceasta ar fi o explicație. Hrana respectivă nu a putut să
    fie consumată imediat și într-un timp relativ scurt. Ca atare o parte a fost
    aruncată. Cred că explicația clară este aceea că realizarea de stocuri care a
    dus până la urmă la risipă.


    Între timp,
    anumiți agenți economici și asociații civice organizează campanii de
    conștientizare a importanței unui consum mai ponderat și a consecințelor
    nefaste pe care risipa alimentară le produce atât economiei, cât și mediului
    înconjurător. O campanie de acest tip a fost desfășurată și de asociația
    non-guvernamentală InfoCons, campanie axată pe costurile economice ale risipei alimentare.

    Sorin Mierlea, președintele InfoCons, consideră că accentuând pierderile
    economice mesajul privind ombaterea risipei alimentare ajunge mai ușor la
    public.

    Sorin Mierlea: În
    primul rând, când discutăm despre risipa alimentară nu discutăm doar despre
    problematica risipei, ci discutăm și despre costul pe care îl plătim de fiecare
    dată când cumpărăm produse agroalimentare care ajung până la urmă la gunoi.
    Acel cost înseamnă ore de muncă, iar acele ore de muncă până la urmă înseamnă
    viața fiecăruia dintre noi.

    Pe cealaltă parte cred că fiecare dintre noi în
    calitatea noastră de consumator trebuie să avem toate datele și informările să
    nu ajungem să spunem că n-am știut. Din această perspectivă InfoCons alături de
    alte organisme din alte țări, căci e un proiect transfrontalier, și-a propus să
    aducă la cunoștința atât a opiniei publice, cât și a autorităților publice,
    impactul pe care îl are risipa.


    Desfășurată în școli, în timpul orele de
    dirigenție, cu ajutorul unor resurse digitale, campania InfoCons speră ca, în
    felul acesta, viitorii consumatori să fie correct informați despre risipa
    alimentară.


  • INCESA – hub de cercetare la Craiova, realizat cu fonduri europene

    INCESA – hub de cercetare la Craiova, realizat cu fonduri europene

    INCESA dispune de patru centre și 12
    laboratoare de cercetare inovare. Mai multe detalii ne oferă dl prof. Univ.
    Dr.Leonardo Geo Mănescu- directorul INCESA Craiova:




    În componența
    inițială avea patru centre, Centrul de cercetare în domeniul ingineriei
    electrice, Centrul de cercetare în domeniul mecanicii și știința materialelor,
    Centrul de cercetare în domeniul bioingineriei și biotehnologiilor și Centrul
    de cercetare în știința calculatoarelor. Creat pe axa Creșterea Competitivității
    Economice, și-a propus încă de la început oferirea de soluții tehnice către
    agenții economici. Acesta a fost motivul pentru care am preferat să lucrăm
    atipic pentru un institut de cercetare din România, dar foarte practicat de
    institutele de cercetare din vestul Europei, anume, lucrând pe proiecte.


    O problemă care
    ne-a fost supusă atenției de către agenții economici a generat o echipă de
    proiect și o metodă de rezolvare care, în parteneriat cu beneficiarul final, a
    însemnat muncă, inspirație și, dacă a fost cazul, cooptarea unor terți,
    institute universitare sau de cercetare din România și din străinătate. Până în
    prezent, INCESA a reușit să deruleze proiecte cu agenții economici în valoare
    de peste 10 milioane de euro.


    Pentru
    pricipalele companii din Oltenia, inclusiv pentru multinaționale, INCESA a
    devenit, deja, furnizor de primă instanță. Aceasta însemnă că dacă apare o
    problemă, chiar dacă anterior aveau alți colaboratori, ne adresează, în primul
    rând nouă, solicitarea de a le furniza o soluție.


    Am implicat în
    cercetare studenți, avem asistenți de cercetare, avem cercetători confirmați cu
    diferite grade didactice, avem cercetători asociați, organizăm în mod constant
    stagii doctorale și post doctorale, avem un Centru de transfer tehnologic
    acreditat ANCSI la cel mai înalt nivel din România. Cercetătorii noștri vor
    avea nu numai satisfacția lucrului bine făcut, a unei vizibilități în
    consecință prin publicații internaționale, dar și a recunoașterii valorii lor
    prin mulțumirea pe care o constată la agenții economici când le rezolvă
    problemele.