Radio România Internațional

Tag: Agentia Europeana pentru Medicamente

  • Portofoliul de vaccinuri anti-Covid produse în UE se extinde

    Portofoliul de vaccinuri anti-Covid produse în UE se extinde

    Comisia Europeană a lărgit portofoliul de companii cu care negociază producerea unui vaccin anti-Covid 19, cu încă o companie, în speranţa obţinerii cât mai rapide a unui vaccin eficient şi sigur.

    În a doua jumătate a lunii noiembrie,
    Comisia Europeană a extins portofoliul deja larg de vaccinuri care urmează să
    fie produse în Europa, aprobând încă două contracte, ce se adaugă celor deja semnate.
    Acest portofoliu diversificat de
    vaccinuri va asigura faptul că Europa este bine pregătită pentru campania de
    vaccinare de îndată ce vaccinurile se vor dovedi a fi sigure și eficace.
    Statele membre pot decide și să doneze vaccinul unor țări cu venituri medii și
    inferioare sau să îl redirecționeze către alte țări europene


    Stefan De
    Keersmaecker, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, responsabil cu sănătatea, siguranţă alimentară şi
    transport, ne-a spus:

    Am dorit încă de la început, să ne asigurăm
    că abordăm provocarea dezvoltării unui vaccin împreună, adică toate statele
    membre împreună cu Comisia Europeană. De aceea purtăm negocieri, în numele UE,
    cu diferiţi producători de vaccinuri. Astfel , evităm competiţia dintre statele
    europene, discuţii între statele membre privind dozele disponibile şi preţuri
    şamd. Prin aceste negocieri am reuşit până acum să semnăm acorduri cu cinci companii,
    pentru sute de milioane de doze. Ideea este, odată că aceste companii se
    angajează să producă sute de milioane de doze, pentru diferite state membre, la
    preţul discutat cu Comisia Europeană, iar în schimb, noi, Comisia participăm la
    investiţia necesară pentru producerea acestor vaccinuri, pentru a reduce
    riscurile.

    Motivul este că producerea unui vaccin este un proces ce în mod
    obişnuit poate dura zece ani. Şi asta pentru că sunt de urmat mulţi paşi. În
    primul rând un vaccin trebuie să fie creat, apoi trebuie să fie testat, apoi
    trebuie să fie verificat de Agenţia Europeană pentru medicamente, apoi trebuie
    să fie autorizat şi abia apoi trebuie scos pe piaţă. Iar apoi companiile
    trebuie să-şi dezvolte capacitatea de producţie.Acum aceste lucruri trebuie să
    se întâmpla concomitent. Adică, companiile trebuie să se pregătească
    capacitatea de producţie, încă dintr-o fază în care nici nu ştiu sigur dacă
    vaccinul pe care l-au creat va fi cu adevărat sigur şi eficient.



    Este un risc foarte mare pe care companiile
    producătoare şi-l asumă şi de aceea Comisia Europeană participă la costurile de
    dezvoltare a acestor capacităţi de producţie, ne-a mai spus interlocutorul
    noastru şi a adăugat:

    Ceea ce aşteptăm de la aceste companii este
    să fie capabile să producă sute de milioane de doze de vaccin.De aceea
    conlucrăm. Atunci când se va dovedi că vreunul dintre aceste vaccinuri sau mai
    multe dintre aceste vaccinuri au succes şi sunt sigure, din acel moment statele
    membre pot începe să plaseze comenzi şi să achiziţioneze vaccinuri de la
    respectiva companie producătoare. Avantajul acestui sistem este că am lucrat
    împreună, astfel încât ne asigurăm că toate statele membre au acces la doze şi
    ne asigurăm, de asemenea, că am negociat un preţ decent pentru aceste vaccinuri.


    Nu se va putea ştii cu siguranţă care dintre
    aceste vaccinuri vor fi utilizate pentru imunizarea cetăţenilor UE, decât în
    momentul în care Agenția Europeană pentru Medicamente va aproba pentru
    utilizarea vaccinurilor aflate acum în faza de cercetare şi testare.





  • Proiect de cercetare finanțat de UE anunță un potențial tratament COVID-19

    Proiect de cercetare finanțat de UE anunță un potențial tratament COVID-19

    Un consorțiu finanțat de Uniunea Europeană, Exscalate4CoV — care reunește 18 parteneri și alți 15 membri asociați -, a anunțat că medicamentul generic raloxifen, care este înregistrat și utilizat pentru tratarea osteoporozei, ar putea fi un tratament eficient pentru pacienții afectați de COVID-19 care au simptome ușoare sau care sunt asimptomatici. Consorțiul utilizează o combinație unică de putere de calcul de înaltă performanță și inteligenţă artificială cu prelucrarea biologică, pentru a verifica impactul potențial al moleculelor cunoscute asupra structurii genomice a noului coronavirus.



    Platforma, care este una dintre cele mai performante din lume, include centre de supercalculatoare din Italia, Spania și Germania, centre de cercetare de mari dimensiuni, companii farmaceutice și institute biologice din întreaga Europă.



    Folosind tehnologiile de înaltă performanţă, consorţiul poate efectua, în decurs de săptămâni, un proces de screening care, prin tehnicile tradiționale, ar dura mulți ani. Într-o primă etapă au fost identificate, până în prezent, 6 dintre cele 25 de modele diferite de proteine ale noului coronavirus care se modifică permanent, date despre diverse mutații fiind primite săptămânal, care sunt traduse într-o formă digitală pentru a fi utilizate în etapa următoare. În final, moleculele identificate sunt supuse mai multor operațiuni suplimentare de screening biologic pentru a înțelege modul în care o moleculă identificată interacționează cu modelul de virus și pentru a evalua gradul în care îi poate opri activitatea.



    Raloxifenul s-a manifestat ca o moleculă promițătoare: conform proiectului, medicamentul ar putea fi eficace în blocarea replicării virusului în celule și, astfel, ar putea opri evoluția bolii. Cercetătorii au indicat faptul că avantajele sale includ tolerarea foarte bună de către pacienți, siguranța și profilul toxicologic cunoscut.



    Ca etapă următoare, consorțiul va discuta cu Agenția Europeană pentru Medicamente despre modul în care să se treacă la efectuarea de teste clinice pentru a evalua noua potențială indicație a raloxifenului. Dacă va avea succes, medicamentul ar putea fi pus la dispoziție rapid în cantități mari și la preț mic.



  • Agenţia Europeană a Medicamentului, la Bucureşti

    Agenţia Europeană a Medicamentului, la Bucureşti

    O minidelegaţie guvernamentală română a fost, luni, la Londra, pentru a pleda cauza relocării la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), după ce Marea Britanie va fi părăsit Uniunea Europeană. Autorităţile române sunt în grafic cu demersurile în acest sens – a declarat, pentru Radio România, ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu. El a precizat că dosarul Bucureştiului este pregătit şi va fi depus, conform cerinţelor Comisiei Europene, până la sfârşitul acestei luni. Însoţit de ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, şi de preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Nicolae Fotin, Negrescu a prezentat responsabililor EMA oferta românească de relocare.



    Victor Negrescu: Dosarul nostru este unul complet. Corespunde tuturor criteriilor stabilite de Comisia Europeană, că vorbim de capacitatea de a continua activitatea încă din prima zi a transferării Agenţiei, până la argumente de ordin logistic, că vorbim de sediu, că vorbim de educarea şi formarea personalului care urmează să vină în România, până la aspectele legate de găzduirea unor evenimente de mare amplitudine în domeniul acesta, al sănătăţii publice.”



    Ministrul delegat a răspuns şi scepticismului din spaţiul public privind capacitatea autorităţilor de a oferi un sediu adecvat pentru Agenţie şi de a asigura transportul rapid al angajaţilor acesteia. Victor Negrescu (TRACK): Am rezolvat şi problema transportului. Avem o soluţie şi pentru partea de cazare. Avem o soluţie inclusiv pentru a oferi un sediu viabil, care există, care are tot felul de soluţii tehnice care permit o conectivitate foarte mare la internet, aşa cum era cerut în Caietul de Sarcini. Deci, în consecinţă, din punct de vedere logistic, stăm bine şi sunt convins că nu avem niciun motiv să credem că dosarul nostru este mai puţin viabil decât alte proiecte, prezentate de alte ţări.”



    Pentru găzduirea Agenţiei mai concurează Franţa, Suedia, Danemarca, Ungaria şi Bulgaria – ţări care, deja, şi-au înaintat propriile oferte. În plus, Londra însăşi doreşte să rămână gazda Agenţiei, chiar şi după ieşirea din blocul comunitar. Miza nu e doar de prestigiu, ci şi pragmatică. EMA este un organism descentralizat al Uniunii Europene. Principala sa responsabilitate este protecţia şi promovarea sănătăţii publice, prin evaluarea şi supravegherea medicamentelor destinate uzului uman şi veterinar. Are aproape 900 de angajaţi şi găzduieşte anual evenimente ce reunesc peste 35 de mii de persoane.



    Comisia Europeană va examina proiectele ţărilor care-şi doresc să găzduiască EMA şi va face propria evaluare până pe 15 septembrie, urmând ca hotărârea finală să fie luată în marja Consiliului Afacerilor Generale din noiembrie.

  • Jurnal românesc – 23.03.2017

    Jurnal românesc – 23.03.2017


    România îşi
    menţine angajamentul pentru dezvoltarea relaţiei speciale româno-americane, în
    baza Parteneriatului Strategic. Este asigurarea pe care ministrul român de
    externe, Teodor Meleşcanu, i-a dat-o secretarului de stat al Statelor Unite,
    Rex Tillerson, cu ocazia întrevederii pe care cei doi au avut-o la Washington.
    Teodor Meleşcanu a exprimat interesul pentru organizarea unor întâlniri la
    nivel înalt cu reprezentanţii Administraţiei americane. La randul sau,
    secretarul de stat american a spus că există deschidere pentru continuarea
    dialogului bilateral, inclusiv la nivel de şef de stat, în funcţie de agenda
    celor doi demnitari. Ministrul Meleşcanu a participat, la reuniunea
    ministerială a Coaliţiei Internaţionale împotriva grupării teroriste Statul
    Islamic, unde au fost evaluate progresele din punct de vedere militar, dar şi
    în ce priveşte stabilizarea şi reconstrucţia zonelor eliberate.




    România va cere Bruxelles-ului să mute sediul Agenţiei Europene
    pentru Medicamente de la Londra la Bucureşti, după Brexit, a anunţat, miercuri,
    Guvernul de la Bucuresti. Executivul speră că faptul că încă nu găzduieşte
    nicio agenţie a Uniunii Europene va ajuta ţara să fie un candidat interesant.
    România, care a aderat la UE în 2007, alături de statul vecin din sud,
    Bulgaria, este a doua cea mai săracă ţară din blocul comunitar şi a pierdut
    zeci de mii de medici, asistenţi, dentişti şi farmacişti, care au emigrat în
    Occidentul mai bogat, după aderare. Cu toate acestea, România este un membru de
    frunte al UE în ceea ce priveşte numărul absolvenţilor de şcoală medicală. Alte
    state care vor ca agenţia să fie mutată pe teritoriul lor sunt Danemarca,
    Suedia, Spania, Franţa, Irlanda şi Polonia. Pe lângă crearea de locuri de
    muncă, EMA are şi potenţialul de a reprezenta un punct central pentru
    preparatele farmaceutice, una dintre cele mai importante industrii ale Europei.
    Salariul mediu net lunar în sistemul român de sănătate era de 2.609 lei, la
    sfârşitul anului trecut, aproape dublu faţă de acum trei ani.




    Guvernul de la Bucureşti va finanţa în acest an
    proiecte şi programe pentru protecţia mediului în valoare de aproape un miliard
    de lei. Potrivit ministrului Mediului, Daniel Constantin, bugetul aferent
    Administraţiei Fondului de Mediu pentru 2017 va fi destinat aplicării a 11
    măsuri. Printre acestea se numara programul de stimulare a înnoirii parcului
    auto naţional, programul de stimulare a achiziţionării de maşini noi electrice
    şi hibride, programul Casa Verde privind instalarea sistemelor de încălzire
    care utilizează energie regenerabilă şi programul de protecţie a resurselor de
    apă. De asemenea, sume importane din bugetul pe 2017 al Fondului de Mediu sunt
    alocate pentru împădurirea terenurilor degradate şi reconstrucţie ecologică,
    precum şi programului pentru gestionarea deşeurilor. Administratia Fondului de
    Mediu este principala instituţie care asigură suportul financiar pentru
    realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită
    conform principiilor europene poluatorul plăteşte şi responsabilitatea
    producătorului.




    Un raport publicat de Programul Națiunilor
    Unite pentru Dezvoltare arată că România se situează pe locul 50 din 188 de
    țări incluse în Indexul Dezvoltării Umane, în urcare cu o poziție față de
    precedenta ediție. În cazul României, Indicele
    Dezvoltării Umane este de 0,802, ceea ce îi permite țării să fie inclusă în
    grupul statelor cu dezvoltare umană foarte mare, alături de alte
    țări din regiune precum Ungaria, Slovacia, Polonia, Grecia și Cehia.