Tag: Agentia Spatiala Europeana

  • Ariane 6 a sosit în Guiana Franceză

    Ariane 6 a sosit în Guiana Franceză

    Gândit la începutul anilor 2010 ca viitor vehicul de zbor spațial european, Ariane 6, înlocuitorul vehiculului Ariane 5, este acum complet la Kourou, portul spațial european din Guiana Franceză. Ultimele componente ale miezului central și structurii superioare vor fi asamblate și întregul vehicul va fi pus pe poziție pentru lansarea programată la sfârșitul anului 2024.

     

    Tony dos Santos, manager tehnic al portului spațial al Agenției Spațiale Europene (ESA), a descris derularea operațiunilor viitoare până când Ariane 6 va fi gata de decolare.

    “Nava Canopée a sosit din Europa, suntem în interiorul ei, la postul comandantului de pe puntea de comandă a navei. Afară, descărcăm toate containerele cu elementele componente ale Ariane 6 și le transferăm pe șosea către noul hangar de asamblare a lor. Pașii viitori sunt descărcarea elementelor, pregătirea lor, integrarea miezului central care sunt programați în luna martie. Apoi va avea loc transferul miezului central către rampa de lansare, din nou o integrare cu rachetele propulsoare, carnarea navei, pregătirile, conectarea pregătirilor, testele și, în cele din urmă, lansarea propriu-zisă.”

     

    Toate părțile componente ale Ariane 6 au fost produse în Europa. Motorul principal și miezul central au fost fabricate în Franța, motorul treptei superioare a zborului și izolația au fost realizate în Germania, iar rachetele propulsoare au fost construite în Italia. Două variante de Ariane 6 urmează a fi dezvoltate. Prima este Ariane 62, cu două propulsoare, destinată mai ales misiunilor guvernamentale și științifice. A doua variantă este Ariane 64, cu patru propulsoare, destinată lansărilor de sateliți comerciali.

    Finanțarea programului spațial Ariane 6 a fost asigurată, în principal, de Italia, Franța și Germania prin Agenția Spațială Europeană ESA. Agenția și Uniunea Europeană sunt partenere de câteva decenii și, deși sunt entități diferite, ele împărtășesc un scop comun, acela de a întări capacitățile europene și a aduce beneficii cetățenilor europeni. În 2022, ESA și UE au pus bazele acordului “Iris 2” pentru reziliență, interconectivitate și securitate prin satelit, care asigură și securizarea și confidențialitatea informației.

  • Sistemul de sateliți European, Copernicus

    Sistemul de sateliți European, Copernicus

    Coopericus este un program care era finanțat
    de Uniunea Europeană plus finanțat și de statele membre ale Agenției Spațiale
    Europene. Atunci când s-a întâmplat Brexit-ul, Marea Britanie a sistat
    contribuția financiară la Agenția Europeană pentru Spațiu. Există acum o
    discuție. La ultimul acord semnat la Winsdor cu Marea Britanie, există speranțe
    că Marea Britanie se întoarce în acest program.

    Detalii despre finanțarea
    programului Copernicus aflăm de la europarlamentarul Marian Jean Marinescu:


    S-a stabilit că Marea Britanie poate
    participa la programe europene în anumite condiții. Și s-a stabilit că și la Copernicus
    poate să participe. Nu știm cât va fi cifra, dacă va mai plăti din urmă sau
    dacă plătește numai de-aici înainte, nu știm când va începe să plătească, să
    contribuie la acest program. Acești bani trebuie să existe înainte de iulie
    anul viitor, un amendament pentru bugetul aprobat. Iar bugetul aprobat are o
    lipsă de 700 de milioane.

    Deci, ar trebui ca în rectificarea, în modificarea
    bugetului, în revizuirea cadrului financiar multianual, să introducem și
    această cerere.

    Din păcate, statele membre sunt foarte reticente când e vorba
    de bani noi, adică de bani în afara ceea ce s-a stabilit acum 5 ani, 6 ani, și
    atunci devine foarte dificilă această situație. Însă eu am introdus în opinia
    Comisiei ITRE, Industrie și Energie, care se ocupă de sateliți, specificarea că
    trebuie să găsim o formulă pentru această finanțare. S-a stabilit deja această
    opinie și s-a trimis către Comisia pentru Buget. Următorul pas este ca să fac
    demersul și în Comisia pentru Buget.

    Din păcate, revizia bugetului are trei
    piloni și niciunul nu se referă la bani noi sau la suplimentarea programelor
    aflate în lucruri deja stabilite. Sunt pentru lucruri noi, dar fără bani noi,
    cu bani redistribuți din alte domenii.

    Deci va fi foarte complicat, dar, sper
    ca cei care sunt implicați în aprobarea acestui buget să înțeleagă importanța
    acestei cereri și să găsim până la urmă formulă prin care să ajutăm acest
    program să-și continue dezvoltarea așa cum trebuie


  • Abordarea UE pentru gestionarea traficului spațial

    Abordarea UE pentru gestionarea traficului spațial

    La
    începutul acestui an, Comisia Europeană a publicat o comunicare în care explică
    abordarea Uniunii Europene în privința gestionării traficului spațial, această
    preocupare apărând pentru asigurarea siguranței activelor europene din spațiu.


    Până
    la acțiuni concrete, comunicarea
    stabilește abordarea generală a UE pentru folosirea adecvată a spațiului
    în timp ce este sprijinită și autonomia strategică europeană, precum și competitivitatea
    industriei din UE.


    În
    plenul Parlamentului European, europarlamentarul Marian Jean Marinescu a
    susținut necesitatea unui buget mai mare pentru gestionarea traficului spatial.




    Agenția Spațială
    Europeană estimează existența în spațiu a aproximativ un milion de deșeuri mai
    mari de 1 cm. Aceasta înseamnă 2700 de sateliți funcționali în parte, orbitele
    cu 8800 tone de deșeuri spațiale. Riscul ca sateliții operaționali să fie
    distruși prin coliziunea cu resturi care plutesc în derivă este foarte mare.

    În
    aprilie anul acesta a fost necesară o corecție a orbitei satelitului SENTINEL
    unu a din programul COPERNICUS pentru a evita coliziunea cu un fragment al unei
    rachete lansate acum 30 de ani. Este nevoie urgentă de managementul traficului
    spațial pentru a securiza infrastructura europeană lansată în spațiu și a putea
    beneficia în continuare de serviciile programelor spațiale ale Uniunii.
    Orbitele spațiale pe care le putem folosi sunt resursă finită.

    Trebuie să ținem
    cont că în ultimii 10 ani a avut loc o creștere fără precedent a traficului. În
    spațiu avem mult mai multe mari constelații, avem mai mulți actori spațiali.
    Pentru a dezvolta programe spațiale noi este nevoie de o abordare sustenabilă,
    iar managementul traficului spațial este unul dintre instrumentele necesare.

    Salutăm inițiativa Comisiei privind STM și setul de acțiuni propuse, însă
    considerăm că este doar un prim pas, având în vedere importanța STM pentru
    politica spațială a Uniunii. Cerem Comisiei ca până la finalul anului 2023 să avanseze
    și legislația aferentă, incluzând guvernanța sistemului, resposabilitățile,
    setul de norme și standarde necesare și la fel de important este necesar un
    buget. Fără un buget propriu, managementul traficului spatial va rămâne doar un
    concept.




  • Programul Artemis – un magnet spre știință, descoperiri, inovare

    Programul Artemis – un magnet spre știință, descoperiri, inovare

    Implementat de NASA, cu sprijinul Agenției Spațiale Europene (ESA), programul Artemis își propune să readucă un echipaj uman pe Lună, echipaj din care va face parte, pentru prima dată, și o femeie. Planul este ca a treia misiune Artemis să lanseze astronauți către satelitul natural al Pământului în 2025 – acesta urmând a fi primul echipaj care va aseleniza după o pauză de peste 50 de ani de la misiunea Apollo 17. Ca parte a acestei colaborări, ESA pune la dispoziție Modulul European Utilitar pentru Orion, sursa de energie care alimentează și propulsează nava spațială. Pentru a stabili principii comune, direcții și bune practici aplicabile întregului program de explorare în scopuri pașnice a Lunii, a planetei Marte, a asteroizilor și cometelor, NASA a inițiat un set de declarații – Acordurile Artemis – pe care România le-a semnat, la începutul lunii martie. România a devenit, astfel, a 16-a țară semnatară și, alături de celelalte, își asumă responsabilitatea de a lua măsurile adecvate pentru a se asigura că entitățile, precum și operatorii din domeniul privat care acționează în numele său respectă principiile acestor documente.

    Ne-am alăturat programului Artemis de explorare a Lunii în primul rând datorită unui spirit de colaborare. (…) Unul dintre cele mai clare beneficii ale participării în această misiune unică este capacitatea Artemis de fi un magnet ce atrage tânăra generație spre știință, descoperiri, inovare – lucruri pe care roboții încă nu le pot face. Este, de asemenea, o modalitate de a muta focusul de la conflictele între oameni la provocarea de a descoperi, explora și apăra Planeta, declară președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), dr. fizician Marius-Ioan Piso, cel care a semnat acordurile în numele României.

    Acordurile Artemis conțin, reafirmă și dezvoltă mai multe principii ale dreptului spațial, în conformitate cu normele și practicile care reies din Tratatul care guvernează, din 1967, activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extra-atmosferic. Este vorba despre principii precum explorarea pașnică, transparența, asistența de urgență, furnizarea de date științifice sau conservarea patrimoniului, principiile stabilite în aceste Acorduri fiind destinate să se aplice activităților spațiale civile desfășurate de agențiile de resort ale fiecărui semnatar.

    Invitat la Radio România, Marius-Ioan Piso a explicat că Tratatul de acum 55 de ani este încă valabil, nu au apărut modificări, vorbim doar de reglaje fine care nu au schimbat esența, dar necesare pentru o adaptare la condițiile de astăzi:

    Problemele care sunt în discuție, problemele fundamentale sunt cele legate în primul rând de proprietatea pe alte planete, corpuri cerești, zone de univers, aceasta este o discuție, și problemele legate de resurse, de utilizarea resurselor din domeniul spațial, adică de posibilitatea de a modifica, să zicem, Universul pentru a aduce niște resurse pe Pământ. Și mai este un subiect care este evident pentru toată lumea, este cel de utilizare în scopuri pașnice. În rest nu sunt modificări – fine tuning este pentru resurse în primul rând, unde și pe plan european este o inițiativă, s-a constituit un centru de resurse spațiale, în Luxemburg, care funcționează pentru Europa – așa că poți să păstrezi comparația veche între dreptul spațiului și dreptul mărilor, în loc de Lună ne putem gândi la Antarctica, diferențele sunt destul de mici, diferențele sunt doar în sensul capacității și costurilor necesare pentru a îndeplini niște scopuri.

    În ceea ce privește resursele din domeniul spațial, este vorba despre ipoteticele diamante din meteoriți, asteroizi, care sunt vânate, explică dr. Marius-Ioan Piso, sau ipotetice metale grele. Pe de altă parte, de exemplu în cazul Lunii, concentrația de heliu, a izotopului 3 al heliului (Heliu -3) este semnificativ mai mare decât cea de pe Pământ, iar acesta poate fi într-un mod mai comod utilizat drept combustibil pentru viitoarele reactoare de fuziune, deci vorbim de un scop comercial. Dar, adaugă directorul Agenției Spațiale Române:

    Luna este, în primul rând, interesantă pentru știință, este esențială. Luna poate conferi amplasamente pentru detectori, pentru sisteme de măsură, pentru experimente, care nu pot fi în condiții umane, să spunem, rezolvate pe Pământ. De asemenea, Luna poate să ne dea foarte multe informații despre ce s-a întâmplat și ce se întâmplă în zona noastră circumterestră. Toată suprafața lunară funcționează ca un fel de magnetofon, un fel de înregistrator al istoriei de vreo 4-5 miliarde de ani de când există și aceste lucruri pot fi descifrate. Vreau să mai adaug un scop important pentru Lună – utilizarea satelitului nostru ca bază pentru misiunile către alte planete, spre Marte, de exemplu. Adică să se efectueze de acolo aceste zboruri pentru că este mult mai simplu, aici utilizăm gravitația foarte redusă a Lunii, cam o şesime față de cea de pe Pământ, și atunci acesta ar fi un al treilea scop.

    Mai mult decât oricând, este important să lucrăm împreună dincolo de graniţe pentru a ne consolida parteneriatele şi a asigura utilizarea paşnică a spaţiului extra-atmosferic, a declarat la ceremonia de semnare a documentelor, Administratorul NASA, Bill Nelson, potrivit căruia aderarea României la Acordurile Artemis este un pas important spre îndeplinirea acestui scop. Statele Unite se bucură de relaţii diplomatice cu România de mai bine de 140 de ani, iar NASA salută spiritul exploratoriu pe care îl aduce România în domeniul spaţiului, pe măsură ce trasăm împreună un nou curs, a mai spus Bill Nelson.


  • Misiunile spațiale ale Uniunii Europene, susținute prin acorduri internaționale

    Misiunile spațiale ale Uniunii Europene, susținute prin acorduri internaționale

    Convenția-cadru a
    Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice conduce eforturile
    internaționale de combatere a schimbărilor climatice și de a limita creșterea
    temperaturii globale la mai puțin de 2°C peste limita din epoca preindustrială,
    conform Acordului de la Paris. Dovezile științifice solide ale schimbării sunt
    fundamentale pentru această sarcină provocatoare.


    Prin intermediul
    Inițiativei privind schimbările climatice, Agenția Spațială Europeană dezvoltă
    o suită de înregistrări de date satelitare ale componentelor cheie ale
    sistemului climatic, cunoscute sub numele de Variabile climatice esențiale.
    Oamenii de știință folosesc aceste variabile pentru a studia factorii
    climatici, interacțiunile și feedback-urile, fluxurile de energie, apă și
    carbon. Aceste seturi de date privind calitatea climei reprezintă o contribuție
    majoră la baza de dovezi utilizată pentru a înțelege schimbările climatice și
    pentru a prezice viitorul, fapt care determină acțiunea internațională.

    Cu
    detalii, Ion Nedelcu, membru al grupului Comisiei Europene care asigură
    managementul programului Copernicus:

    Prioritățile au fost întărite prin semnarea acordului de la Paris, în
    2015, care, după cum bine știm, are peste 150 de semnatari și care prevede o
    serie de acțiuni de dezvoltare tehnologică, de dezvoltare de capacitate, atât
    la nivel național, cât și regional, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect
    de seră și de a scădea încălzirea globală. Astfel, toate țările și
    organizațiile internaționale fac eforturi deosebite pentru a realiza ceea ce
    s-au angajat că vor realiza prin semnarea acestor acorduri. Mai trebuie spus
    că, datorită caracteristicilor lor tehnice și performanțelor pe care le au
    instrumentele pe care le poartă, sateliții joacă un rol primordial în realizarea
    de observații la nivel planetar și care nu pot fi făcute eficient prin alte
    mijloace. Aceste observații, combinate cu cele in situ pe care fiecare țară le derulează, pot contribui la atingerea
    obiectivelor stabilite prin astfel de acorduri internaționale în prevenirea și
    combaterea efectelor schimbărilor climatice.


    Misiunile prin
    satelit oferă deja informații esențiale pentru detectarea tendințelor globale
    și regionale privind nivelurile de dioxid de carbon, de exemplu pentru a
    produce înregistrările furnizate de către Programul Copernicus privind
    schimbările climatice. Inițiativa privind schimbările climatice a Agenției
    Spațiale Europene este un pionierat în cercetarea modului de utilizare a
    datelor spațiale pentru a îmbunătăți estimările fluxurilor de suprafață între
    atmosferă, sol și ocean pentru a le compara cu estimările la scară națională,
    prin proiectul său RECCAP-2. Capacitatea de detectare a emisiilor din
    activitatea umană va fi îmbunătățită semnificativ prin lansarea de noi misiuni
    în următorii câțiva ani, în special prin monitorizarea antropogenă a dioxidului
    de carbon prin intermediul Copernicus, în 2025.


  • Instituțiile UE continuă finanțarea misiunilor satelitare

    Instituțiile UE continuă finanțarea misiunilor satelitare

    În situația crizei economice
    generate de pandemie, este esențial ca bugetul alocat programelor și misiunilor
    spațiale să se mențină, fiindcă programele din prezent și cele viitoare ar
    putea preveni o serie întreagă de efecte negative.


    Nu doar
    schimbările climatice ale căror urmări dezastoase au putut fi observate în
    ultimii ani intră sub incidența monitorizării prin satelit a Planetei noastre,
    ci și multe alte rezultate generate în mod natural sau în urma intervenției
    umane. Explică Ion Nedelcu, membru al grupului Comisiei Europene care asigură
    managementul Programului Copernicus.

    Problemele bugetare au apărut la mai
    multe niveluri, însă trebuie să ținem cont că misiunile spațiale contribuie la
    înțelegerea, prevenirea, combaterea efectelor sau, mai scurt, la reziliență în
    legătură cu mai multe tipuri de fenomene din multe domenii de activitate. În
    afară de schimbările climatice, prevenirea și combaterea efectelor dezastrelor
    naturale și atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă, despre care
    vorbim la nivelul Organizației Națiunilor Unite, sunt deosebit de importante.
    Programele spațiale europene au în vedere aceste direcții și obiective
    strategice stabilite la nivel global și adoptate în diverse foruri, atât de
    Comisia Europeană, de organizații europene, dar și de organizații
    internaționale, cum ar fi Grupul de Observare a Pământului (GEO). Asigurarea
    sustenabilității acestor programe este esențială și este, de asemenea, crucial
    ca instituțiile europene să păstreze aceste programe spațiale ca parte din
    strategiile viitoare de dezvoltare.


    Instituțiile
    europene contribuie, alături de cele internaționale, la adoptarea celor mai
    bune măsuri și directive pentru implementarea activităților satelitare. În
    Agenda Digitală a Uniunii Europene, misiunea Destination Earth (DestinE)
    urmărește să dezvolte un model digital precis al Planetei noastre. Acest
    program va permite monitorizarea din spațiu a dinamicii planetare și
    armonizarea cu aceasta a activităților umane, având în vedere analiza rezultatelor,
    cu scopul unui viitor mai sigur pentru Pământ. De asemenea, ultimele tehnologii
    precum inteligența artificială vor lua parte la misiunile spațiale europene.


  • Sentinel-6 monitorizează schimbările climatice

    Sentinel-6 monitorizează schimbările climatice

    Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pe care
    umanitatea trebuie să le înfrunte în prezent. Pentru abordarea acestei probleme
    majore, factorii de decizie nu numai că au nevoie de informații exacte și
    relevante despre lumea în care trăim, ci și de anticiparea cu privire la ceea
    ce s-ar putea întâmpla în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Prin
    urmare, Agenția Spațială Europeană desfășoară misiuni spațiale menite să facă
    observații amănunțite referitoare la maniera în care planeta noastră se
    schimbă.

    Ne oferă detalii Ion Nedelcu, membru al grupului Comisiei
    Europene care asigură managementul programului Copernicus:

    Studiile efectuate în
    legătură cu schimbările climatice sunt derulate în jurul monitorizării a ceea
    ce se cheamă variabile climatice esențiale. Au fost definite în diverse
    foruri – GCOS (Global Climate Observing System) este unul dintre cele mai
    cunoscute – care au stabilit că, din aproximativ cele 54 de variabile climatice
    care sunt relevante pentru acest tip de studii, aproximativ 60% pot fi
    monitorizate cu ajutorul sateliților.


    Misiunea
    Sentinel-6 reprezintă un pas important în desfășurarea programului Copernicus.
    Sateliții săi oferă cele mai importante informații cu privire la dinamica
    mărilor și a oceanelor, o dinamică concludentă pentru studierea schimbărilor
    climatice.

    Ion Nedelcu:
    Sentinel-6 este o misiune care este
    formată din doi sateliți ce vor contribui, prin observațiile efectuate, la
    monitorizarea nivelului mărilor și al oceanelor. Sentinel-6 continuă achiziția
    de date care a fost începută în 1992, cu Poseidon, și va contribui la
    actualizarea unor date de aproape 40 de ani cu privire la nivelul mărilor și al
    oceanelor. Sentinel-6 este un parteneriat complex între Comisia Europeană care
    derulează programul Copernicus, Agenția Spațială Europeană și NASA și
    beneficiază, de asemenea, de sprijinul Agenției Spațiale Franceze. În acest
    moment, deși furnizează deja date, misiunea – sau satelitul – trece prin
    operațiunile normale de verificare și validare în orbită, fiecare dintre
    partenerii pe care i-am menționat mai devreme având un rol precis în aceste
    activități. Toate aceste verificări s-au derulat cu succes, ele vizează
    inclusiv stabilitatea pe termen lung și nu au fost semnalate probleme majore.
    Satelitul a început deja să furnizeze date și ne așteptăm ca toate lucrurile să
    se desfășoare normal, că datele vor fi oferite, că vor ajunge la sol și că vor
    intra în posesia comunității științifice, care urmează să le exploateze tocmai
    pentru a ne da informații suplimentare despre aceste schimbări climatice care
    ne interesează pe toți.


    Cunoașterea detaliată a modului în care Pământul se comportă ca un sistem
    unitar este fundamentală. Asemenea pieselor unui puzzle complex, informațiile
    pe care cercetătorii le prelucrează în prezent provin în mare parte de la
    sateliții care orbitează planeta noastră.


  • Programul Copernicus al Agenției Spațiale Europene supraveghează traficul pe Dunăre

    Programul Copernicus al Agenției Spațiale Europene supraveghează traficul pe Dunăre

    Datorită experților Agenției Spațiale Europene, primele imagini disponibile
    de la sateliții Sentinel-1 și 2 ai programului Copernicus al Uniunii
    Europene au fost deja procesate și urmează a fi analizate în detaliu. Agenția Spațială Română, în colaborare cu Agenția Spațială Europenă, oferă
    autorităților locale aceste informații cu scopul de a monitoriza navigația și a
    gestiona traficul pe Dunăre.



    Navigarea pe marele
    fluviu european este de multe ori limitată de existența bancurilor de nisip sau
    a bancurilor de gheață din timpul iernilor foarte reci, aceste fenomene legate
    de condițiile meteorologice având un impact important în ceea ce privește
    siguranța navigației, precum și în ceea ce privește continuitatea și eficiența
    operațiunilor de transport pentru mărfuri și pentru pasageri. În vara anului
    2015, în cea mai mare parte a Europei s-au înregistrat valori maxime absolute
    peste 40°C, la fel și în mai multe zone din sudul României. În combinație cu
    reducerea semnificativă a precipitațiilor, acest lucru a determinat scăderea
    nivelului Dunării. Din cauza nivelului scăzut al apei, traseul de navigație s-a
    îngustat și s-au format cozi de nave la traversarea zonei.


    Programul
    Copernicus al Agenției Spațiale Europene are în vedere, încă din faza de
    concepere a sateliților, supravegherea anumitor zone terestre, fluviale și
    maritime, pentru asigurarea unui trafic optim.

    Ne oferă detalii Ion Nedelcu,
    director pentru Mediu și Securitate în cadrul Agenției Spațiale Române și
    membru al grupului Comisiei Europene care asigură managementul programului
    Copernicus:

    Sateliții Sentinel, dar și seria de sateliți
    de priorități tematice identificate de către experții acestui program, sunt
    instrumente care au fost dezvoltate pentru o primă fază a programului, iar cele
    mai noi astfel de instrumente caracterizează o nouă etapă de dezvoltare a
    Programului Copernicus, care are în vedere mai multe priorități care au fost
    identificate. Ne referim, cu aceasta, la realizarea unei monitorizări mai bune
    a mediului maritim și a celui terestru. Sunt priorități care provin, în
    general, din niște acțiuni politice care au fost stabilite ca prioritare atât
    la nivel european, cât și la nivel mondial.


    Datele de observare a Pământului s-au
    dovedit a fi foarte utile pentru monitorizarea continuă a traficului naval, în
    vederea evitării problemelor de navigație. Astfel de date pot îmbunătăți și mai
    mult funcționalitatea sistemelor de navigație deja existente, acuratețea și
    diseminarea informațiilor necesare navigației. Misiunea Copernicus Sentinel-1
    cuprinde o constelație de doi sateliți cu orbită polară, care funcționează pe
    timp de zi și de noapte și generează imagini radar, ceea ce permite înregistrarea
    de imagini indiferent de condițiile meteorologice. Prin urmare, această misiune
    este ideală pentru monitorizarea traficului naval.


  • Starea actuală a deșeurilor spațiale

    Starea actuală a deșeurilor spațiale

    Agenția Spațială
    Europeană monitorizează îndeaproape starea deșeurilor spațiale aflate în apropierea
    planetei noastre. Pe orbita terestră, fragmente aparținând fostelor misiuni
    spațiale, atrase de forța gravitațională, plutesc nestingherite, iar mișcarea
    lor necontrolată poate intra în coliziune cu sateliții funcționali. Așadar,
    biroul responsabil cu deșeurile spațiale din cadrul Agenției Spațiale Europene
    supraveghează, tot prin intermediul misiunilor satelitare, traiectoriile
    acestor fragmente de pe orbită. O serie importantă din noile misiuni spațiale a
    fost dezvoltată tocmai din nevoia de a controla cât mai eficient orbita
    Pământului.


    Cu detalii, Ion Nedelcu, director pentru Mediu și Securitate în
    cadrul Agenției Spațiale Române și membru al grupului Comisiei Europene care
    asigură managementul programului Copernicus:


    O serie de sateliți
    de priorități tematice, care au fost identificate de cei care lucrează în acest
    program, o nouă etapă de dezvoltare caracterizată de anumite priorități care au
    fost trecute în agendă. Aici, ne referim la priorități care provin, în general,
    din niște acțiuni politice care au fost stabilite ca fiind de primă importanță
    atât la nivel european, cât și la nivel global și care vizează un management
    mai bun al riscurilor.

    În general, sateliții sunt cei de observare a
    Pământului, pe care orbitează planeta noastră și care generează date cu o
    anumită frecvență, funcționarea acestor sisteme și distribuirea datelor la cei
    care le utilizează. Prin sateliți și prin aceste misiuni care au scopuri și
    obiective globale, întotdeauna adresăm probleme care au o valabilitate globală,
    probleme punctuale care nu pot fi rezolvate decât la nivel global. În acest
    fel, se generează o cerință foarte clasă de observare și de măsurare a
    diverșilor parametri de mediu.



    De la începutul
    erei spațiale, care a debutat în 1957, o multitudine de rachete, nave spațiale
    și instrumente au fost lansate în spațiu. Inițial, nu a existat un plan pentru ceea
    ce urma să se întâmple la sfârșitul vieții lor. De atunci, numărul acestora a
    continuat să crească, iar exploziile și coliziunile în spațiu au creat sute de
    mii de bucăți de resturi periculoase. În medie, în ultimele două decenii, douăsprezece
    fragmentări accidentale au avut loc în spațiu în fiecare an și, din păcate,
    această tendință crește. Evenimentele de fragmentare descriu momentele în care
    se creează resturi datorită coliziunilor, exploziilor, problemelor electrice sau
    datorită dezmembrării obiectelor din cauza condițiilor dure din spațiu.

    Deși nu
    toți sateliții respectă în prezent normele impuse la nivel internațional, tot
    mai mulți actori spațiali încearcă să respecte regulile. În ultimul deceniu,
    15-30% din obiecte sau încărcături utile lansate pe orbite neconforme în regiunea
    orbită joasă a Pământului, cu excepția navelor spațiale legate de zborul
    spațial uman, au încercat să respecte măsurile de atenuare a deșeurilor. Între
    5% și 20% au făcut acest lucru cu succes, atingând un maximum de 35% în anul
    2018.


  • Șase misiuni Copernicus, gata de lansare

    Șase misiuni Copernicus, gata de lansare

    Copernicus este
    unul dintre programele prioritare desfășurate de către Agenția Spațială
    Europeană. Misiunile sale contribuie la supravegherea și observarea Pământului
    prin intermediul sateliților deja lansați. Alături de programul de navigație
    prin satelit Galileo, Copernicus este unul dintre cele mai mari proiecte
    spațiale care au loc la nivel european. Scopul principal al programului
    Copernicus este acela de a sprijini activități de protecție a mediului
    terestru, dar și de securitate a froniterelor, a traficului maritim și fluvial
    sau de gestiune a crizelor umanitare.

    Explică Ion Nedelcu, director pentru
    Mediu și Securitate în cadrul Agenției Spațiale Române și membru al grupului
    Comisiei Europene care asigură managementul programului Copernicus: Sateliții care sunt dezvoltați de către Agenția Spațială Europeană în
    cadrul acestui program sunt denumiți Sentinel și, în prezent, avem deja lansați
    astfel de sateliți, care asigură observațiile din spațiu necesare pentru
    îndeplinirea obiectivelor programului. Aceste obiective sunt legate de mediu și
    de securitate. Sentinel-5P este un satelit care a fost foarte popular, pentru
    că a furnizat o serie de date cu privire la modul în care lipsa activităților
    blocate de pandemie a influențat calitatea aerului în diverse zone urbane.


    În prezent, sunt
    definite șase misiuni Sentinel în curs de desfășurare. Pe durata pandemiei cu
    noul tip de coronavirus, aceste resurse spațiale s-au dovedit a fi
    indispensabile pentru buna gestionare a efectelor crizei sanitare inclusiv la
    nivelul securității froniterelor. Desigur, toate aceste beneficii ale programului
    spațial Copernicus nu se pot manifesta decât prin sprijinirea continuă a
    programelor Agenției Spațiale Europene.

    Cu detalii, Ion Nedelcu: O nouă etapă de dezvoltare, caracterizată de anumite priorități care au
    fost identificate. Aici, ne referim la necesitățile de monitorizare a
    dioxodului de carbon din atmosferă, realizarea unei monitorizări mai bune a
    mediului marin și a celui terestru. Sunt priorități care provin, în general,
    din niște acțiuni politice care au fost stabilite ca prioritare atât la nivel
    european, cât și la nivel global. Agenția Spațială Europeană a organizat și
    derulat o serie de conferințe de presă în care a subliniat cât de important
    este ca acești sateliți să funcționeze și să livreze date care să fie utilizate
    de cei îndreptățiți și, astfel, să li se permită să ia măsurile cele mai bune
    într-o perioadă de criză.



    În urma
    angajamentului financiar din partea statelor care fac parte din Agenția Spațială
    Europeană de la Consiliul din noiembrie 2019, contracte în valoare totală de
    2,55 miliarde de euro au fost aprobate pentru a promova dezvoltarea a șase noi
    misiuni Copernicus. Pachetul global este cofinanțat de către statele membre ale
    Uniunii Europene și ale Agenției Spațiale Europene și se bazează pe finanțarea
    viitoare din Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene.




  • Misiunea BepiColombo a trecut prin apropierea Pământului

    Misiunea BepiColombo a trecut prin apropierea Pământului

    În contextul
    pandemiei cu noul tip de coronavirus, imaginile din spaţiu puse la dispoziţie
    de către Agenţia Spaţială Europeană au impresionat întreaga lume. Pe 10
    aprilie, misiunea BepiColombo a trecut prin dreptul planetei noastre, la o
    distanţă de 12.700 de kilometri. Iar fotografiile surprinse, cu panourile
    solare ale misiunii flancând, în plan îndepărtat, Globul pământesc, sunt cu
    totul uluitoare.


    Despre ceea ce face, însă, cu adevărat remarcabilă misiunea
    BepiColombo, Flaviu Răducanu, director pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Explorare Spaţială
    în cadrul Agenţiei Spaţiale Române (ROSA):


    BepiColombo este o misiune specială,
    dintre multele misiuni pe care le desfăşoară Agenţia Spaţială Europeană şi, în
    general, agenţiile spaţiale. Este o misiune cu totul aparte. Motivul este acela
    că ţinta ei este explorarea planetei Mercur, care, deşi se găseşte la o
    distanţă relativ mică faţă de Pământ, este – probabil – cel mai dificil de
    explorat astru din sistemul nostru solar, din cauza apropierii şi mai mari faţă
    de Soare. Până la BepiColombo, planeta Mercur a fost explorată de doar două
    misiuni. Prima dată, în 1975, de către Mariner 10, care a survolat planeta.
    Începând cu 2011 şi până în 2015, a existat o altă misiune spaţială americană,
    Messenger, făcută de Applied Physics Laboratory a Universităţii Johns Hopkins
    (Maryland).



    De şapte ani este
    nevoie ca misiunea BepiColombo să îşi poată atinge ţinta. Până atunci, însă,
    specialiştii Agenţiei Spaţiale Europene supraveghează continuu fiecare etapă
    care îi aduce tot mai aproape de cunoaşterea planetei Mercur.

    Revine cu detalii
    Flaviu Răducanu: Mercur este foarte dificil de explorat
    pentru că o misiune spaţială obişnuită nu poate ajunge pe orbita planetei din
    cauza atracţiei Soarelui. Practic, o orbită obişnuită ar duce la prăbuşirea pe
    Soare. Soluţia care a fost găsită, de unde şi numele misiunii BepiColombo, este
    o misiune foarte lungă, durează şapte ani până când se poate intra pe orbita
    planetei, printr-o serie de deviaţii ale orbitei în dreptul Pământului, apoi în
    dreptul planetei Venus şi, la sfârşit, o serie de şase deviaţii în jurul lui
    Mercur, astfel încât sonda spaţială să poată decelera.


    Fiind mult mai
    apropiată de Soare decât Pământul, în jurul planetei Mercur întreaga mecanică
    relativistă, demonstrată de către Albert Einstein, se petrece în mod diferit,
    mult mai vizibil. BepiColombo, misiunea Agenţiei Spaţiale Europene concepută ca
    o completare a programului Messenger, îşi propune să afle informaţii cât mai
    amănunţite despre miezul lui Mercur, despre existenţa sau absenţa gheţii de apă
    de la poli, să analizeze alcătuirea exosferei, dar şi interacţiunea dintre
    câmpurile magnetice solare şi cele ale uneia dintre cele mai misterioase
    planete.


  • România se alătură inițiativei de construire a viitorului internet cuantic

    România se alătură inițiativei de construire a viitorului internet cuantic

    România, Austria, Bulgaria şi Danemarca au semnat, vinerea trecută, la Bruxelles, declarația de cooperare privind infrastructura de comunicare cuantică, lansată inițial în cadrul Adunării digitale în iunie anul trecut.

    Numărul de țări care au aderat la această inițiativă a ajuns, astfel, la 24. Sprijinite de Comisie și de Agenția Spațială Europeană, statele semnatare au convenit să exploreze construirea acestui tip de infrastructură în întreaga Europă, cu scopul de a stimula capacitățile europene în domeniul tehnologiilor cuantice, al securității cibernetice și al competitivității industriale.

    Acest proiect este esențial pentru suveranitatea tehnologică a Uniunii Europene; va pregăti următoarea generație de sisteme de securitate a comunicațiilor cu criptare securizată cuantic, pornind de la proprietăți de inseparabilitate cuantică, a spus Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă. O astfel de cooperare europeană va fi esențială pentru ca Uniunea să poată fi un actor global important în domeniul tehnologiilor cuantice, a mai subliniat el.

    Țările semnatare vor lua în considerare posibilitatea de a construi o astfel de infrastructură europeană în următorii 10 ani. Obiectivul final este ca aceasta să devină coloana vertebrală a internetului cuantic al Europei, conectând calculatoare cuantice, simulatoare și senzori pentru a distribui informații și resurse în mod securizat în întreaga Europă.

    Intrarea României în grupul acestor țări înseamnă un nou salt în dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație, țara noastră putând fi astfel conectată cu grupurile de cercetare și companiile care sunt interesate de acest domeniu, a declarat secretarul de stat pentru cercetare, Dragoș Mihael Ciuparu. România va contribui activ la dezvoltarea tehnologiilor cuantice, susținând punctele noastre forte: lasere, nanotehnologii și teoria cuantică, printre altele.

    Ca una dintre tehnologiile de vârf ale secolului XXI, tehnologia cuantică va avea un impact major asupra vieții noastre, făcând din Europa un loc mai bun pentru a trăi și a munci, mai sigur și mai competitiv.


  • Un satelit ESA va observa Pământul

    Un satelit ESA va observa Pământul

    O campanie aeriană pusă la punct de experţii Agenţiei Spaţiale Europenea efectuat deja teste pentru o viitoare misiune de observare a Pământului.

    Zborurile au avut loc în regiunea arctică, între Groenlanda şi Islanda. La temperaturi de aproximativ -30 de grade Celsius, echipa coordonatoare a testa tversiunea aeriană a radiometrului cu microunde, un instrument care ar putea intra în componenţa unui satelit din programul Copernicus al Uniunii Europene. A dezvolta o misiune spaţială reprezintă un proces îndelungat, care necesită teste prealabile, desfăşurate în condiţii de mediu dificile. Dacă instrumentul testat va fi inclus în programul spaţial, ar putea colecta date deosebit de importante pentru înţelegerea alcătuirii şi a comportamentului gheţii arctice.

    René Forsberg, expert în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene: Pentru moment, ne ocupăm de cele câteva misiuni care s-ar putea alătura proiectului Copernicus. Deocamdată, facem campanie pentru una dintre acestea, aflată în faza de simulare. Această misiune are rolul de observa gheaţa arctică, concentraţia şi distribuţia gheţii din calota arctică. Analizele vor avea o acurateţe înaltă. Este o misiune pe termen lung, aşadar înainte de a o finaliza, punem la punct toate coordonatele, pentru a stabili exact ceea ce vom măsura. Am întreprins deja două zboruri lungi, pentru a pune la punct planul misiunii în spaţiul în care se va desfăşura. Zborurile au fost o reuşită, am avut vreme bună şi fără nori pe cer. Avem deja un consiliu al misiunii, aşadar un dialog apropiat cu toţi cei implicaţi despre cum ar trebui să decurgă misiunea şi ce avem de făcut încadrându-ne în limitele de timp impuse pentru organizare. Este o campanie tipică pentru Agenţia Spaţială Europeană, ne concentrăm asupra misiunii şi o vom pune aplicare, aşa cum am făcut-o şi cu celelalte misiuni care au avut la bază sateliţii. Vom adapta toate instrumentele de care dispunem pentru această misiune.

    Copernicus este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte spaţiale de observare a Pământului. Acesta furnizează informaţii exacte şi uşor accesibile cu scopul gestionării mediului înconjurător şi al preîntâmpinării eventualelor riscuri. De asemenea, sateliţii din programul Copernicus îi ajută pe experţi să observe efectele schimbărilor climatice, dar deservesc şi securitatea civilă. Iniţiativa este condusă de Comisia Europeană, în parteneriat cu Agenţia Spaţială Europeană. În prezent, două constelaţii de sateliţi incluse în Copernicus orbitează Pământul.


  • O misiune către Soare

    O misiune către Soare

    Agenţia Spaţială
    Europeană se pregăteşte pentru o nouă misiune spaţială. Soarele va fi observat
    de la o distanţă mică de către un vehicul spaţial cu totul remarcabil. Este
    nevoie de măsuri extraordinare pentru proiectarea şi construirea lui, iar
    specialiştii Agenţiei Spaţiale Europene, care lucrează împreună la realizarea
    proiectului, sunt optimişti cu privire la rezultatul pe care îl vor obţine
    împreună.

    Cu detalii, Ian Walters, Airbus Defence and Space: Construim un aparat spaţial care are un semnal magnetic foarte jos.
    Aproape că nu conţine materiale cu amprentă magnetică. Trebuie să ne asigurăm
    de faptul că ne luăm toate precauţiile necesare, pentru a nu magnetiza
    accidental acest aparat. Oamenii care lucrează la el trebuie să se asigure că
    nu aduc cu sine câmpuri magnetice. Aşadar, fără telefoane mobile sau altceva
    asemănător. La sfârşit, vom testa totul pentru a ne asigura de faptul că nu
    există nicio amprentă magnetică.


    Vehiculul spaţial
    pe care cei de la Agenţia Spaţială Europeană îl construiesc va fi supus la
    încercări numeroase, odată ajuns pe orbita stabilită pentru misiunea solară.
    Expunerea la temperaturi extreme reprezintă o provocare importantă pentru
    experţii agenţiei.

    Ian Walters:
    Vom fi pe o orbită lungă de aproximativ
    160 de zile. Vom merge foarte aproape de Soare, la aproximativ 42 de milioane
    de kilometri de stea. Nu sună aproape, dar este, de fapt, mult mai aproape
    decât suntem de pe Pământ. De la acea distanţă vom observa puterea Soarelui, de
    12-13 ori mai fierbinte decât o resimţim de pe planeta noastră. Asta înseamnă
    că temperaturile devin foarte fierbinţi, de peste 500 de grade. Fiindcă ne vom
    afla pe această orbită lungă, eliptică, vom merge şi destul de departe de
    Soare, aşadar ne va fi şi foarte frig. Va fi un ciclu extrem. În 160 de zile,
    vom trece de la foarte fierbinte la foarte rece. Misiunea completă va avea 20
    de astfel de parcurgeri ale orbitei. Bineînţeles,
    un alt lucru special pe care va trebui să îl facem pentru această misiune este
    să păstrăm tot timpul instrumentele curate. Asta înseamnă o alimentare
    permanentă cu nitrogen gazos. Acest procedeu se va face 24 de ore din 24. Nu ne
    este permis să întrerupem acest flux mai mult de 30 de minute, aşa că avem
    nevoie de un echipament cu totul special şi să monitorizăm continuu dacă există
    întreruperi în alimentarea cu gaz.


    Dacă totul va
    decurge conform proiectului pus la punct de către Agenţia Spaţială Europeană cu
    participarea NASA, misiunea solară va realiza observaţii fără precedent asupra
    stelei care ne oferă lumina şi căldura necesare vieţii. Instrumentele de la
    bordul misiunii, programată pentru lansare pe 20 februarie 2020, vor investiga,
    între altele, atmosfera solară, vântul solar şi vor oferi imagini de înaltă
    rezoluţie cu regiunile polare ale Soarelui.


  • SPACE 19Plus, un program pentru viitor

    SPACE 19Plus, un program pentru viitor

    Agenţia Spaţială Europeană îşi stabileşte priorităţile pentru un program
    spaţial al viitorului. Space 19Plus îşi propune să ducă la bun sfârşit noi
    misiuni spaţiale şi, totodată, să perfecţioneze standardele actuale ale
    explorării spaţiului. Pentru specialiştii Agenţiei Spaţiale Europene, principalul
    scop este o mai bună înţelegere a sistemului solar al Pământului.

    Jan Woerner,
    directorul general al Agenţiei Spaţiale Europene: Dacă ne referim la Activare
    şi întreţinere, fără să menţionăm o tehnologie concretă, putem vorbi despre
    lansatoare, despre operaţiuni şi despre dezvoltarea de tehnologii. Toate cele
    trei constituie, bineînţeles, programe mari. Activarea şi întreţinerea înseamnă
    că, prin intermediul tehnologiilor nou create, putem face posibile activităţi
    ale viitorului. Prin programul de operaţiuni, putem face posibile misiunile în
    spaţiu şi sprijinirea fiecărei misiuni în sine. De asemenea, fără programul de
    lansare nu putem avea o misiune. Astfel, toate cele trei programe care fac
    parte din categoria Activare şi întreţinere sunt indispensabile. În sectorul
    de lansare, urmărim noi mijloace de transport, noi vehicule care să facă cercetări
    în ceea ce priveşte microgravitaţia la bordul unor nave spaţiale reutilizabile.
    Ne propunem să punem la punct noi tehnologii, bazate pe inteligenţa artificială,
    pentru consolidarea securităţii spaţiale. Acest pilon este alcătuit dintr-o
    multitudine de activităţi. În ceea ce priveşte aplicaţiile, acoperim domeniul
    observaţiilor asupra Pământului, cel al navigaţiei şi cel al
    telecomunicaţiilor. Noi numim observaţiile terestre, generic, Health Check. Cu
    ajutorul diferitelor aparate spaţiale, întreaga suprafaţă terestră este monitorizată.
    Urmărim temperatura oceanelor, măsurăm viteza de topire a gheţarilor. Acoperim,
    aşadar, o multitudine de aspecte importante pentru Pământ. Avem, apoi,
    navigaţia, unde proiectul Galileo s-a bucurat de un succes important,
    sistemul fiind finanţat de către Uniunea Europeană.



    Securitatea spaţială este esenţială pentru noul program al Agenţiei
    Spaţiale Europene, Space 19Plus. Prima dimensiune a securităţii spaţiale o reprezintă
    gestionarea ameninţărilor care îşi au originea în spaţiu, cum ar fi deşeurile
    spaţiale sau obiectele extraterestre care ar putea intra în coliziune cu
    suprafaţa Pământului. Tot atât de importantă este şi supravegherea Planetei,
    având în vedere fenomenele meteo extreme de tip tsunami, erupţiile vulcanice şi
    cutremurele.


    Sectorul spaţial trece prin schimbări majore la nivel global, aşadar
    Agenţia Spaţială Europeană se aliniază la cele mai noi standarde în materie de
    tehnologie. Cea mai mare ambiţie pentru noul program spaţial o reprezintă
    interconectarea sateliţilor şi a celorlalte echipamente de pe orbită.