Tag: Agentia Spatiala Romana

  • Starea actuală a deșeurilor spațiale

    Starea actuală a deșeurilor spațiale

    Agenția Spațială
    Europeană monitorizează îndeaproape starea deșeurilor spațiale aflate în apropierea
    planetei noastre. Pe orbita terestră, fragmente aparținând fostelor misiuni
    spațiale, atrase de forța gravitațională, plutesc nestingherite, iar mișcarea
    lor necontrolată poate intra în coliziune cu sateliții funcționali. Așadar,
    biroul responsabil cu deșeurile spațiale din cadrul Agenției Spațiale Europene
    supraveghează, tot prin intermediul misiunilor satelitare, traiectoriile
    acestor fragmente de pe orbită. O serie importantă din noile misiuni spațiale a
    fost dezvoltată tocmai din nevoia de a controla cât mai eficient orbita
    Pământului.


    Cu detalii, Ion Nedelcu, director pentru Mediu și Securitate în
    cadrul Agenției Spațiale Române și membru al grupului Comisiei Europene care
    asigură managementul programului Copernicus:


    O serie de sateliți
    de priorități tematice, care au fost identificate de cei care lucrează în acest
    program, o nouă etapă de dezvoltare caracterizată de anumite priorități care au
    fost trecute în agendă. Aici, ne referim la priorități care provin, în general,
    din niște acțiuni politice care au fost stabilite ca fiind de primă importanță
    atât la nivel european, cât și la nivel global și care vizează un management
    mai bun al riscurilor.

    În general, sateliții sunt cei de observare a
    Pământului, pe care orbitează planeta noastră și care generează date cu o
    anumită frecvență, funcționarea acestor sisteme și distribuirea datelor la cei
    care le utilizează. Prin sateliți și prin aceste misiuni care au scopuri și
    obiective globale, întotdeauna adresăm probleme care au o valabilitate globală,
    probleme punctuale care nu pot fi rezolvate decât la nivel global. În acest
    fel, se generează o cerință foarte clasă de observare și de măsurare a
    diverșilor parametri de mediu.



    De la începutul
    erei spațiale, care a debutat în 1957, o multitudine de rachete, nave spațiale
    și instrumente au fost lansate în spațiu. Inițial, nu a existat un plan pentru ceea
    ce urma să se întâmple la sfârșitul vieții lor. De atunci, numărul acestora a
    continuat să crească, iar exploziile și coliziunile în spațiu au creat sute de
    mii de bucăți de resturi periculoase. În medie, în ultimele două decenii, douăsprezece
    fragmentări accidentale au avut loc în spațiu în fiecare an și, din păcate,
    această tendință crește. Evenimentele de fragmentare descriu momentele în care
    se creează resturi datorită coliziunilor, exploziilor, problemelor electrice sau
    datorită dezmembrării obiectelor din cauza condițiilor dure din spațiu.

    Deși nu
    toți sateliții respectă în prezent normele impuse la nivel internațional, tot
    mai mulți actori spațiali încearcă să respecte regulile. În ultimul deceniu,
    15-30% din obiecte sau încărcături utile lansate pe orbite neconforme în regiunea
    orbită joasă a Pământului, cu excepția navelor spațiale legate de zborul
    spațial uman, au încercat să respecte măsurile de atenuare a deșeurilor. Între
    5% și 20% au făcut acest lucru cu succes, atingând un maximum de 35% în anul
    2018.


  • Șase misiuni Copernicus, gata de lansare

    Șase misiuni Copernicus, gata de lansare

    Copernicus este
    unul dintre programele prioritare desfășurate de către Agenția Spațială
    Europeană. Misiunile sale contribuie la supravegherea și observarea Pământului
    prin intermediul sateliților deja lansați. Alături de programul de navigație
    prin satelit Galileo, Copernicus este unul dintre cele mai mari proiecte
    spațiale care au loc la nivel european. Scopul principal al programului
    Copernicus este acela de a sprijini activități de protecție a mediului
    terestru, dar și de securitate a froniterelor, a traficului maritim și fluvial
    sau de gestiune a crizelor umanitare.

    Explică Ion Nedelcu, director pentru
    Mediu și Securitate în cadrul Agenției Spațiale Române și membru al grupului
    Comisiei Europene care asigură managementul programului Copernicus: Sateliții care sunt dezvoltați de către Agenția Spațială Europeană în
    cadrul acestui program sunt denumiți Sentinel și, în prezent, avem deja lansați
    astfel de sateliți, care asigură observațiile din spațiu necesare pentru
    îndeplinirea obiectivelor programului. Aceste obiective sunt legate de mediu și
    de securitate. Sentinel-5P este un satelit care a fost foarte popular, pentru
    că a furnizat o serie de date cu privire la modul în care lipsa activităților
    blocate de pandemie a influențat calitatea aerului în diverse zone urbane.


    În prezent, sunt
    definite șase misiuni Sentinel în curs de desfășurare. Pe durata pandemiei cu
    noul tip de coronavirus, aceste resurse spațiale s-au dovedit a fi
    indispensabile pentru buna gestionare a efectelor crizei sanitare inclusiv la
    nivelul securității froniterelor. Desigur, toate aceste beneficii ale programului
    spațial Copernicus nu se pot manifesta decât prin sprijinirea continuă a
    programelor Agenției Spațiale Europene.

    Cu detalii, Ion Nedelcu: O nouă etapă de dezvoltare, caracterizată de anumite priorități care au
    fost identificate. Aici, ne referim la necesitățile de monitorizare a
    dioxodului de carbon din atmosferă, realizarea unei monitorizări mai bune a
    mediului marin și a celui terestru. Sunt priorități care provin, în general,
    din niște acțiuni politice care au fost stabilite ca prioritare atât la nivel
    european, cât și la nivel global. Agenția Spațială Europeană a organizat și
    derulat o serie de conferințe de presă în care a subliniat cât de important
    este ca acești sateliți să funcționeze și să livreze date care să fie utilizate
    de cei îndreptățiți și, astfel, să li se permită să ia măsurile cele mai bune
    într-o perioadă de criză.



    În urma
    angajamentului financiar din partea statelor care fac parte din Agenția Spațială
    Europeană de la Consiliul din noiembrie 2019, contracte în valoare totală de
    2,55 miliarde de euro au fost aprobate pentru a promova dezvoltarea a șase noi
    misiuni Copernicus. Pachetul global este cofinanțat de către statele membre ale
    Uniunii Europene și ale Agenției Spațiale Europene și se bazează pe finanțarea
    viitoare din Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene.




  • Viitorul misiunilor spațiale europene

    Viitorul misiunilor spațiale europene

    Competiția pentru
    supremația în spațiu, una dintre marile mize ale Războiului Rece, s-a transformat
    în necesitate. În societatea actuală, spațiul oferă suport pentru
    infrastructura de telecomunicații care reprezintă, pentru fiecare dintre noi,
    normalitatea timpului în care trăim. Misiunile și programele Agenției Spațiale
    Europene sunt mai importante ca niciodată, fapt demonstrat și de această criză
    sanitară pe care întreaga lume o traversează.


    Explică Flaviu Răducanu, director
    pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Explorare Spaţială în cadrul Agenţiei Spaţiale
    Române:
    Dacă în urmă cu 50 de ani, spațiul era, mai
    curând, un premiu de onoare pentru marile puteri ale lumii, de multă vreme tot
    ceea ce se întâmplă în spațiu devine infrastructură critică, ce furnizează
    servicii pentru fiecare dintre noi. De cele mai multe ori, nici măcar nu ne dăm
    seama, însă ele fac parte din infrastructura de care avem nevoie ca să
    funcționăm ca civilizație umană. Exemplele sunt la îndemână. Avem telefoane
    mobile. Când ne uităm pe hartă sau facem navigație cu mașina, avem poziționare
    prin satelit. Ceea ce multă lume nu știe este că, la ora actuală, probabil că
    toate telefoanele mobile nu folosesc doar sistemul american GPS, ci și sistemul
    european Galileo.



    Deși întreaga
    comunitate europeană este, în prezent, afectată de criza generată de pandemia
    cu COVID-19, programele spațiale rămân o necesitate pentru traiul de zi cu zi
    al cetățenilor europeni. Flaviu Răducanu rămâne optimist în ceea ce privește
    derularea acestora fără impendimente majore.

    Chiar în această
    perioadă de criză pe care o traversăm, s-a dovedit că infrastructura de
    telecomunicații de date este critică. Prin urmare, având în vedere argumentele
    acestea, este de așteptat ca, în pofida situației economice dificile în care se
    vor găsi toate statele europene, programele spațiale să continue; poate într-un
    ritm mai mic, poate în același ritm. La urma urmei, procentul de cheltuială
    pentru programe spațiale este foarte mic în marile bugete ale țărilor sau ale
    Uniunii Europene. Agenția Spațială Europeană, în marile programe spațiale
    europene cum ar fi Galileo sau Copernicus, este furnizorul de sateliți și
    servicii pentru Uniunea Europeană, deci cooperarea aceasta este de așteptat să
    continue.


    Tehnologia,
    datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața europenilor și
    joacă un rol esențial în păstrarea intereselor strategice. Industria spațială
    europeană este una dintre cele mai competitive din lume. Peste 231 de mii de
    profesioniști activează în acest sector și generează o valoare adăugată de până
    la 62 de miliarde de euro. Europa produce o treime din toți sateliții din lume.
    În 2016, potrivit Eurospace, industria de fabricație spațială a înregistrat
    vânzări în valoare de 8,2 miliarde de euro.


  • Misiunea BepiColombo a trecut prin apropierea Pământului

    Misiunea BepiColombo a trecut prin apropierea Pământului

    În contextul
    pandemiei cu noul tip de coronavirus, imaginile din spaţiu puse la dispoziţie
    de către Agenţia Spaţială Europeană au impresionat întreaga lume. Pe 10
    aprilie, misiunea BepiColombo a trecut prin dreptul planetei noastre, la o
    distanţă de 12.700 de kilometri. Iar fotografiile surprinse, cu panourile
    solare ale misiunii flancând, în plan îndepărtat, Globul pământesc, sunt cu
    totul uluitoare.


    Despre ceea ce face, însă, cu adevărat remarcabilă misiunea
    BepiColombo, Flaviu Răducanu, director pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Explorare Spaţială
    în cadrul Agenţiei Spaţiale Române (ROSA):


    BepiColombo este o misiune specială,
    dintre multele misiuni pe care le desfăşoară Agenţia Spaţială Europeană şi, în
    general, agenţiile spaţiale. Este o misiune cu totul aparte. Motivul este acela
    că ţinta ei este explorarea planetei Mercur, care, deşi se găseşte la o
    distanţă relativ mică faţă de Pământ, este – probabil – cel mai dificil de
    explorat astru din sistemul nostru solar, din cauza apropierii şi mai mari faţă
    de Soare. Până la BepiColombo, planeta Mercur a fost explorată de doar două
    misiuni. Prima dată, în 1975, de către Mariner 10, care a survolat planeta.
    Începând cu 2011 şi până în 2015, a existat o altă misiune spaţială americană,
    Messenger, făcută de Applied Physics Laboratory a Universităţii Johns Hopkins
    (Maryland).



    De şapte ani este
    nevoie ca misiunea BepiColombo să îşi poată atinge ţinta. Până atunci, însă,
    specialiştii Agenţiei Spaţiale Europene supraveghează continuu fiecare etapă
    care îi aduce tot mai aproape de cunoaşterea planetei Mercur.

    Revine cu detalii
    Flaviu Răducanu: Mercur este foarte dificil de explorat
    pentru că o misiune spaţială obişnuită nu poate ajunge pe orbita planetei din
    cauza atracţiei Soarelui. Practic, o orbită obişnuită ar duce la prăbuşirea pe
    Soare. Soluţia care a fost găsită, de unde şi numele misiunii BepiColombo, este
    o misiune foarte lungă, durează şapte ani până când se poate intra pe orbita
    planetei, printr-o serie de deviaţii ale orbitei în dreptul Pământului, apoi în
    dreptul planetei Venus şi, la sfârşit, o serie de şase deviaţii în jurul lui
    Mercur, astfel încât sonda spaţială să poată decelera.


    Fiind mult mai
    apropiată de Soare decât Pământul, în jurul planetei Mercur întreaga mecanică
    relativistă, demonstrată de către Albert Einstein, se petrece în mod diferit,
    mult mai vizibil. BepiColombo, misiunea Agenţiei Spaţiale Europene concepută ca
    o completare a programului Messenger, îşi propune să afle informaţii cât mai
    amănunţite despre miezul lui Mercur, despre existenţa sau absenţa gheţii de apă
    de la poli, să analizeze alcătuirea exosferei, dar şi interacţiunea dintre
    câmpurile magnetice solare şi cele ale uneia dintre cele mai misterioase
    planete.