Radio România Internațional

Tag: agiutoari

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    MOLDOVA. Prezidentulu Klaus Iohannis, spuni că România fu şi va s’hibă diadunu cu R. Moldova și condamnă sertu iţi minduită di distabilizare aliştei văsilie. Easti multu lăhtărosu s’videmu seamni publiţi cu cilăstăserli ali Fediarației Ruse ta s’intervinăparanomu și tra s’mintească arada dimocratică și constituțională a R. Moldova, stat suveran cari ș’aleapsi calea politică pritu vot liber”, a diclară prezidentulu tru ună diclaraţie dimăndată ñiercuri. Klaus Iohannis năpoi spusi că Moldova nu easti singura cari s’ampuliseaşti cu aesti provocări și năpoi adusi aminti ti agiutorlu susta ali României tră suveranitatea și integritatea teritorială aliştei văsilie, tru limitele a llei pricunuscuti internațional, și tră yiniitorul a llei pro-european. Oficialul român nica spusi că Moldova easti parti a fumeallillei UE, iara aeastu imnaticu easti ireversibil și lipseaşti s’hibă dus ninti apufusitu, curayiu și giunami”. Diclarația yine după ţi luni prezidintulu pro-occidintal ali Ripublică Moldova, Maia Sandu, dim4ndă că Moscova ari naeti s’bagă zori ti ună alăxeari a putearillei politică tru Moldova, ufilisinda prişcăvillea ti distabilizarea a văsiliillei.



    AGIUTOARI. România pitreaţi ma largu agiutoru umanitar ali Turchie și Sirie, după cutreamburli divastatoare di săptămâna tricută, cari vătămară aproximativ 40.000 di oameni. Un nou azboiur umanitar a aţiloru trei avioane ale Forțelor Aeriene Române prillia adză anvărliga di 22 di tonuri cu bunuri donate di guvernul României ti oamiñilli zñiipsiţ di cutreamburili ditu ateali dauă văsilii. Alti 2 trenuri cu produse di protă ananghi fură pitricuti tru Turchia, iara 2 avioane cu agiutor umanitar fură pitricuti marţă tru Siria. Uidisitu cu ONU, 9 milioane di sirieañi și 2,2 miliuñi di turţă au ananghi di agiutoru. Confederația Turcă a Anrutreprindirilor și Afacerilor spune că fănicolu poati s-u custusească văsilia cu 84 di miliardi di dolari.



    ONU. Ministrul român di externe Bogdan Aurescu avu marţă discuţii cu secretarul general al ONU, António Guterres. Oficialul român eara dus la sediul ONU ditu New York, iu fu speaker la debatlu a Consiliului di Securitate al ONU pe tema Fuvirseri ciontra ali irini și securitati internațională: creastirea a nivelui ali amarea: implicații tră iriñea și securitatea internațională”. Uidisitu cu ministerlu di externe, atelli 2 oficiali feaţiră muabeti ti alăxerli climatiţi și consecințele aliştei, cum și ti catanmdisea ditu Ucraina la un an di la ahurhita a polimlui paranomu di fuvirseari di cătră Rusia. Bogdan Aurescu cundille că purtaticlu nitiñîsitu ali Rusiei, cari calcă principiile di thimelliu ali arada internațională, lipseaşti să s’bitisească și că easti multu grav tră un membru a Consiliului di Securitate al ONU s’ahurhească aestu polimu. Ministrul român di externe scoasi tu migdani gaereţli ali României, nica şi pritu aprikearea a pisti 3,5 milioane di arifugaț ucraineni cari tranzitară România. Să zbură şi ti evoluțiile actuale ditu R. Moldova.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Agiutoari tră sinistraţlli ditu Apuseni

    Agiutoari tră sinistraţlli ditu Apuseni


    Fenomenili meteo extremi ţi s’feaţiră tru aesti ditu soni dzăli adusiră mări zñii tu 13 di localităţ ditu ascăpitata ali României, tru zona-a Munțăloru Apuseni, hiinda zñiipsiti di apili mări cama di ună sută di casi. Nai cama greu aguditi fură patru comuni: Ocoliş, Roşia Montană, Câmpeni şi Abrud. Cahara ti aestă că nu fură nreghistrati victimi. Deadunu cu ministurlu di Interne, premierlu Florin Cîțu dusi tru zonă tra s’facă isapi ti zñiili fapti di api și lă taxi a sinistraţlor că va lă si da agiutoru di la guvernu ti şcurtu kiro.



    “Easti ună thamă că nu avem victimi tru tută aestă zonă, ma s’minduimu ti aţea ţi s’feaţi, la 250 di litri, akicăsescu, pe meturlu pătratu. Tora yini partea ma greauă, pi şcurtu kiro, să znuimu tutu ţi s’asparsi. Prota ş’prota, ahurhimu cu nicukiratili a oamiñiloru. Tuti resursili va s’hibă ahărdziti tră s’ndreagă cătu cama ntrăoară catandisea. Ndreapsimu cadrul legal, tora minduescu că ti unu mes şi cama, putem s’dăm agiutoari fără s’avemu ananghi di ună andamasi di lucru la guvern, ţi va s’dzăcă, că după ţi va s’aprukemu raportul di evaluari, oamiñilli va s’poată s’llia agiutoari financiari, materiali.”



    Nu alăsăm vărnu nanăparti anda veadi zori, ună ş-ună nă ascumbusimu, spusi și ministurlu di Interne, Lucian Bode, cari deadi asiguripseri că executivlu poati s’ahărdzească resursili ţi suntu ananghi tră atelli zñiipsiţ și s’intervină tră aţea ţi easti ananghi, cata cum znuearea a călliurloru ică alimentarea cu apă. Meteorologilli și hidrologilli nu au hăbări buni niţi tră perioada yinitoari. Elli spun că kirolu va s’armănă slabu nai ma pţănu până tu giumitatea-a stămânăllei, instabilitatea atmosferică preayalea ayalea va u acaţă tută văsilia. Tutu teritoriulu va s’hibă zñiipsitu di fărtuñi și suntu aştiptati diznău cantităţ cabaia mări di apă, maxusu tru intervali şcurti di kiro, di 50-60 di litri pi metru pătrat. Suntu prognozati fărtuñi, căderi di grindină, tuti aesti fenomeni va s’dănăsească tu oarili a dzuuăllei di ñiercuri.



    Tru ascăpitata ali Europă catandisea easti nica ma greauă. Pareili di salvari cilăstăsescu niacumtinatu tră s’veadă desi ari nica oamiñi tu bană după nicărli cari adusiră hao tru Ghirmănia şi tru statili ditu Benelux. Suntu suti di morță și oamiñi ţi kirură, iara ñilli di oamiñi armasiră fără casi. Unăoară cu ritrădzearea-a apiloru, tut ma mulţă oamiñi ţi eara luyursiţ că kirură suntu aflaţ fără adilleaticu. Dzăţ di ñilli di nicukirati armasiră fără energhie electrică. Tru Ghirmănie, iu suntu şi nai cama multi victimi, canţelarlu Angela Merkel ţăxi că guvernul federalu va s’da ntrăoară agiutorlu financiaru anănghisitu tră reconstrucţie, ama şi gaereţ cabaia multi contraa zñiiloru ţi li aducu alăxerli climatiţi. Şi UE dimăndă că va s’agiută financiaru emu tru Ghirmănie, emu tru alanti stati zñiipsiti di nicări cum Belgia ică Olanda.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala