Radio România Internațional

Tag: agiutoru

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    AGIUTOR. Tru România, persoanele zñiipsiti di ateali ditu soni dizastre a fisillei va s’aibă agiutoru di la stat, după ţi guvernul aprobă adză un proiect di rezoluție tru aesta noimă. Nai ma mulţă păradz, anvărligda di 2.000 di euro, va s’ducă cătă familiile și persoanele a curi nicukirati fură zñiipsiti tru proporție di pisti 75%. Tru cazlu a diceselor, familiile a dicedatlui va s’llia ună sumă suplimentară di 1.500 di euro, indiferent di numirul a victimelor. Tru aestu kiro, Administrația Apelor Române spuni că rezerva strategică di apă ditu prinţipalele 40 di lacuri a văsiliillei, acă easti tru scădiare di la ahurhita a meslui alunaru, easti axi s’anvălească anănghiserlir a tutuloru beneficiarilor relevanță. Simfunu cu datili actuale, aproapea 800 di localităț au băgată restricții di alimentare cu apă, iara xerea s’duţi ma largu maxus tru notu. Tru aţea ţi mutreaşti culturile, fură zñiipsiti până tora un total di 205.000 di ictări di agări.



    AGRICULTURA Randamentul di yipturi ali Romanie easti duri tra s’anvălsească căftarea interna si născănti exporturi, diclară adză ministrul ali Agricultură Petre Daea, di itia că 96% ditu biriketi fu adunată. Tempearaturli analti și xerea extinsă zñiipsiră culturile maus floarea soarelui și misurlu, tru tută văsilia. România easti unu di nai ma mări exportatori di yipturi ditu UE și un exportator activ tru Orientul di Mesi. Anlu ţi tricu, văsilia avu biriketi recordu, nica şi 11,3 milioane di tonuri di gărnu. Randamentul internu di yipturi easti tru nghenearal di 2-3 ori ma mari andicra di căftarea internă.



    COVID-19 Yinitoarili variante a noului coronavirus va shibă nai ma probabil nu multu agresive, ama lişor ti dari unu alantu, lugurseaşti șeful Institutului di Boli Infecțioase Matei Bălș, Adrian Marinescu. El spune că pandimia agiumsi tru ună catandisi tru cari bănămu cu viruslu și mulță ditu persoanili infectate dukescu lăngoarea ca hiinda idyealui cu ună arăţimi comună. Ministrul ali Sănătati Alexandru Rafila nu excludi ună a 7-dalgă di pandimie tru România tru aestă toamnă, când școlliurli și universitățile ahurhescu diznău cursurile. Miercuri eara raportate pisti 9.100 di cazuri noi di COVID-19, majoritatea tru București și tru judițele Cluj și Timiș. Aproapea 4.000 di pacienți cu COVID suntu internați tru spital, ditu cari aproape 550 sunt cilimeañi. 284 di pacienți sunt la tearapie intensivă și fură raportate, tutunăoară, 41 di dicese ligate di COVID.






    TAIPEI. UE căftă ca mintireaşili ligate di vizita a Prezidintului a Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, tru Taiwan s’hibă ndreaptă pritu dialog și ca tute canalele di comunicari cu China s’armână dişcllisi, tra snu s’facă alathusi. China ari askerea tru alertă maximă ca apandisi la vizită, pe cari u lugurseaşti ună provocari. Ministerul chinez ali Apărari dimăndă opearațiuni militare țintite”, a diapoa Comandamentul di Est ali Armată di Elibearare a Popului diclară că feaţiră exerciții cu foc real aproapea di Taiwan, ună nisie auto-condusă pe cari China u lugurseaşti parte a teritoriului a llei. La Washington, administrația Bidin spune că nu easti ananghi ca autoritățile chineze s’lugursească aestă vizită tru ună criză. Purtătorlu di zboru ali Casa Albă tră securitate națională, John Kirby, diclară că prezidintulu a Camerăllei are ndreptul ti s’facă vizita Taiwan, ama cundille că călătoria nu fu ună călcari a suvearanitatillei chineze i a Politicăllei One China. Vizita, cari nu fu ndrupătă di prezidintulu american Bidin, easti prima a unui ofiţial american la aestu nivel tru 25 añi ditu soni.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 17 di apriiuru – 23 apriiuru 2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 17 di apriiuru – 23 apriiuru 2022

    Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, la videoconferinţa cu lideri aliaţi şi a instituţiilor UE şi NATO


    Şeflu a statlui român, Klaus Iohannis, lo parti, la călisearea a omologlui american, Joe Biden, la ună nauă rundă di consultări, tru format videoconferință, cu lideri aliaţi a instituţiilor Uniunillei Europene şi NATO şi a statelor partenere, tru contextul continuarillei agresiunillei militare paranomu a Rusiillei contra Ucrainăllei. Fură analizate strateghia di agiutari tră Ucraina şi misurli di apandisi fapti di comunitatea internaţională, tră contracarari acţiunile a Rusiillei, respectiv pachetele lărdziti di sancţiuni. Participanțălli la consultări năpoi şi spusiră apufusearea ta s’asiguripsească agiutorlu economic, umanitar şi di securitate tră Ucraina.


    Prezidentulu Klaus Iohannis zbură, tru intervenţia a lui, ti simasia mutrinda ţănearea-a unitatillei aliate şi transatlantiţi şi condamnă susto crimilile fapti di trupele ruse contra a ţivililor. Di altă parte, şeful statului sumlinie impactul lărguriu a actualăllei crizi ti situaţia di securitate pe flancul estic a alianţei, maxusu la Amarea Lae. Klaus Iohannis spusi că easti ananghi ti thimilliusearea ntrăoară a Grupului di alumtă al NATO pe teritoriul a Româniillei. Tutunăoară, el feaţi apel la acţiuni apufusiti şi coordonate tră eliminarea dependenţăllei energhetiţi andicra di Rusia și cundille, tut asi, că sancţiunile băgati fură ună hălati hăirlătică.



    Muabeţ româno-americane


    Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul american di stat Antony Blinken zbură, luni, la telefon, ti consecințele agresiunillei militare ali Rusiei contra ali Ucraina și gaereţli aliate ta s’kivernisească și s’da apandisi uidisitu. Bogdan Aurescu părăstisi evaluările a Bucureștiului mutrinda evoluţiile di securitate pe flancul estic al NATO şi la Amarea Lae. Aesta spusi cama minutişu acţiunile complexe a autorităţilor române tru agiutorlu ali Ucraină viţină la nivel politic, logistic şi umanitar. Şeflu a diplomațiillei di la București sumlinie, tutunăoară, importanţa ti băgarea ntrăoară a apofasilor di la summitlu extraordinar al NATO ditu 24 marţu, maxus thimilliusearea ntrăoară a Grupului di alumtă tru România, ca protă jgllioată tră echilibrarea şi anvărtuşearea a prezenţăllei NATO pe flancul estic pe lungu kiro.


    Tu arada a lui, secretarul di stat Antony Blinken haristusi ditu partea a Statelor Unite tră rolu regional ţi ş’lu lo Bucureștiulu şi tră andruparea a Kievului şi alăntor parteneri vulnearabili ditu regiune, nica şi Chișinăulu. Oficialu american diadi asiguripseri că Washingtonul easti acutotalui angajat ti vigllearea a teritoriilor a Româniillei şi a tutulror aliaţilor, maxusu a aţiloru văsilii cari suntu tru tru prima linie, aşi cum easti România. Tut luni, ministrul Apărarillei Naţionale, Vasile Dîncu, şi omologul a lui american, Lloyd Austin, zburără, la telefon, ti evoluţiile a situaţiillei di securitate ditu regiunea ali Amarea Lae. Vasile Dîncu haristusi a Statelor Unite tră angajamentul şi contribuţia consistentă tru ţi mutreaşti asiguripsearea a securitatillei pi flancului estic al NATO. Repoziţionarea a batalionului Stryker, dislocarea a născăntoru avioane F-16 şi F-18 tră anvărtuşearea a misiunilor di poliţie aeriană anvărtuşită tru România suntu maş dauă exemple concrete a soliditatillei relaţiillei transatlantiţi.



    Proiectul a Leadzillei offshore, cari da izini ti extradzearea a gazelor naturale ditu Amarea Lae, dizbătut di Senatlu di București tru procedură di ananghi


    Proiectul a Leadzillei offshore, cari da izini ti extrădzearea a gazelor naturale ditu Amarea Lae, intră, marţă, pe agenda Biroului permanent a Senatului di la Bucuresti. Aestus va ‘dibată proiectul tru procedură di urgenţă, după ţi va s’llia avize ditu partea instituţiilor di specialitate. S’estimeadză că votlu di la Senat, tru calitate di primă cameră sesizată, va s’da tru meslu mai. Premierul Nicolae Ciucă spusi că Leadzea offshore va s’asiguripsească stabilitate şi predictibilitate legală ti mediulu di afaceri tru domeniu tru atea ţi mutreaşti indipendinţa pe resursa di gaz andicra di Fediaraţia Rusă. Volumul di gaze estimat tră perimetrele româneşti di la Amarea Lae easti di 200 di miliardi di metri cubi, iara nai ma mare cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, ţănut di OMV Petrom şi ExxonMobil.



    Agiutoru di 100 di milioane di euro tră Republica Moldova


    Ministerul di Externe di la București salută aprobarea di către Senat, tru calitate di cameră dicizională, a proiectului di nom tră ratificarea Acordului mutrinda implementarea a programului di asistenţă tehnică şi financiară pi thimellilu a unui agiutoru financiar nirambursabil tru valoare di 100 milioane di euro dat di România ali Ripublica Moldova, majoritar românofonă. Acordul fu simnat di premierllii a României, Nicolae Ciucă, şi Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, pe 11 di şcurtu, la Chişinău. România va s’llia parti la anvărtuşearea a rezilienţei Republicii Moldova tru sectoare esenţiale tră societate ntră cari sectorul energetic, transport şi infrastructură di transport, protecţia mediului şi combaterea alăxerloru climatice, lucrări publice şi infrastructură, sănătate, educaţie, cultură şi patrimoniu, cercetare.



    FMI revizui tru scădiare estimările mutrinda creastirea a economiillei româneşti tru 2022


    Fondul Monetar Internaţional ş-revizui cabaia tru scădiare estimările mutrinda creastirea economiillei româneşti tru aest an, di la 4,8%, cât prognoza tru toamnă, până la 2,2% tora. Proiectul di buget tră anul 2022 fu configurat pi ună creastire economică di 4,6 procente. Tru aţea ţi mutreaşti inflaţia, FMI estimează ună creaştire medie anuală a păhadzloru di 9,3%, di două ori şi giumitate ma mult andicra di avansul prognozat tru toamna anlui tricut. Puseulu inflaţionistu va s’ayălisească la 4 proţente anlu yinitor. La nivel global, FMI sumliniadză că perspectivele a economiillei mondiale agoiumsiră ma laiu andicra di estimărle ditu meslu yinaru, tru prinţipal di itia a invadarillei Ucrainăllei di cătră Rusia, cari adusi ună criză umanitară tru Europa di Est şi sancţiuni ţi au scupolu s’bagă zori ali Moscova s’dănăsească alumtili. Ase, toraa, estimarea tră creştirea economică mondială easti di 3,6% tru 2022 şi tut ahât tru 2023.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala