Radio România Internațional

Tag: agrement

  • Vacanţă în Vatra Dornei

    Vacanţă în Vatra Dornei

    Destinaţia
    noastră de astăzi, Vatra Dornei, este cunoscută şi
    sub numele de Perla Bucovinei. Staţiunea aşezată la o
    altitudine de 800 de metri, este cunoscută printre iubitorii sportului montan,
    dar şi printre cei care doresc să-şi petreacă un concediu într-o oază de
    linişte. Aici puteţi practica sporturi precum rafting, mountain biking,
    extreme biking, parapantă, schi sau puteţi face o plimbare prin parcul
    staţiunii doar pentru a vă bucura de aerul puternic ionizat.


    Despre staţiunea balneoclimaterică,
    aflată în nord-estul României, la poalele munţilor, ne vorbeşte profesorul
    Crăciun Todaşcă, din Vatra Dornei. Mă gândesc în primul rând la posibilităţile de
    agrement în aer liber, de sporturi de iarnă, schi alpin, schi fond, drumeţii
    montane, un peisaj excepţional. De aproape 200 de ani, această zonă a fost
    numită Tirolul României. 3.44 În special
    în perioada verii, când avem oferte foarte atractive sunt mulţi turişti
    străini. Lucrând în turism, am întâlnit mulţi astfel de turişti, din foarte
    multe ţări. Am rămas surprins să întâlnesc turişti nu numai din ţările europene
    învecinate, ci chiar şi din îndepărtata Australie, din Japonia, din America de
    Nord. Toţi s-au declarat extrem de încântaţi de peisajele foarte frumoase, de
    aerul curat, de apele minerale de o calitate excepţională şi de condiţiile de
    cazare, de petrecere a timpului liber, care, în ultimii ani s-au diversificat
    foarte mult. Multe hoteluri sunt dotate cu SPA şi cu tot felul de echipamente
    pentru menţinerea siluetei şi a unei stări bune de sănătate. În perioada
    aceasta, de asemenea, se poate practica river raftingul. Suntem una dintre cele
    mai privilegiate zone ale României şi ale Europei centrale şi de est din acest
    punct de vedere. Aici avem Bistriţa, cel mai rapid râu al României.


    Posibilităţie de cazare în Vatra
    Dornei sunt multiple. Aveţi de unde alege, în funcţie de buget sau de
    preferinţe. Iar, odată cazaţi, veţi putea face o adevărată incursiune în
    gastronomia românească, continuă profesorul Crăciun Todaşcă: Există foarte multe
    restaurante şi în special pensiuni, unele dintre ele situate la câţiva
    kilometri de oraş, în zone cu un cadru natural deosebit. La aceste pensiuni se
    poate mânca tradiţional bucovinean. Suntem în inima Bucovinei şi există
    preparate specifice bucovinene, dar şi din alte zone al României, din Moldova,
    din Ardeal, chiar şi din Banat. Nu sunt probleme cu cazarea. Fiecare poate
    să-şi aleagă, în funcţie de bugetul alocat pentru vacanţa respectivă, în
    funcţie de dorinţele pe care le are, felul în care vrea să-şi petreacă sejurul,
    în unităţi de patru stele, foarte bine dotate şi organizate sau în unităţi de
    două stele, care şi acestea oferă condiţii bune de cazare.


    Iubitorii de folclor şi tradiţii nu
    trebuie să rateze o vizită la Muzeul de Etnografie din staţiune. Preţul unui
    bilet este unul simbolic. Copiii, studenţii şi pensionarii vor plăti 1 leu
    (0,25 euro), iar celelalte categorii de public 3 lei (0,75 euro). Orarul de
    funcţionare pentru public este între orele 10.00 şi 16.00, zilnic, de marţi
    până duminică inclusiv. Practic, veţi descoperi o instituţie care nu a pierdut
    niciodată legătura cu meşterii populari care au creat piesele expuse. Veţi avea
    ocazia să vedeţi aproximativ 2.000 de piese foarte valoroase: obiecte de port,
    obiecte casnice, grupate în expoziţii permanente, la parterul unei clădiri,
    monument de arhitectură, Primăria municipiului Vatra Dornei. Aceasta e o
    clădire de sfârşit de sec. XIX, care, prin ea însăşi, vorbeşte despre istoria
    tradiţiilor în localitate. Însă, mai multe despre istoria staţiunii, aflăm de
    la Petru Ariciuc, şeful serviciului Turism Salvamont. Vatra Dornei a
    apărut pe harta Europei ca staţiune balneoclimaterică între anii 1880-1890,
    când s-au şi ridicat primele clădiri care constituie nucleul staţiunii: Poşta,
    Stabilimentul Băilor, Izvorul Sentinela, Primăria. În urma unor studii, s-a
    evidenţiat prin 1850 necesitatea şi apoi intenţia imperiului austro-ungar de a
    înfiinţa aici o staţiune. Amprenta imperiului a rămas prin clădirile care se
    mai află încă în staţiune. Apoi, în perioada interbelică, staţiunea s-a
    dezvoltat destul de bine. S-a mărit capacitatea de tratament. După căderea
    comunismului, în 1989, ca mai toate staţiunile din România, a cunoscut o
    perioadă de stgnare şi, apoi, un uşor regres. Iar din anul 2.000 a început să
    crească în mod constant şi foarte bine. La momentul actual beneficiem de trei
    baze de tratament dintre care una foarte modernă, avem 2500 de locuri de
    cazare. Vatra Dornei, ca staţiune montană, este înconjurată de patru masive
    importante, Suhard, Giumalău, Călimani şi Munţii Bistriţei. Traseele sunt în
    general uşoare, de trei, cinci sau şase ore, însă iubitorii muntelui pot
    petrece chiar şi şapte zile numai pe munte, în jurul staţiunii Vatra Dornei,
    mai bine zis în jurul Bazinului Dornelor.


    Care sunt însă afecţiunile tratate
    în staţiune? Petru Ariciuc: În staţiunea balneo climaterică se pot trata
    afecţiuni ale sistemului nervos periferic, ale sistemului locomotor. Parcul
    balnear, în urma măsurătorilor, s-a dovedit a fi cu un grad de ozonificare
    foarte înalt. La un moment dat, s-au amenajat câteva trasee – cure de teren.
    Traseele sunt recomandate în funcţie de afecţiunile turistului.



    La o distanţă de 34 de km de Vatra Dornei se află Masivul Rarău, care
    adăposteşte în partea sa nordică una din cele mai interesante forme geologice
    din lanţul Carpaţilor Răsăriteni, cunoscută sub denumirea de Pietrele
    Doamnei. Accesul spre Pietrele Doamnei
    se face pe un drum recent modernizat, care poartă numele sugestiv de
    Transrarău, considerat unul dintre cele mai spectaculoase din ţară, alături de
    Transfăgărăşan şi Transalpina. Iar dacă veţi planifica să mergeţi în Vatra
    Dornei iarna, veţi găsi o staţiune pregatită pentru amatorii de sporturi de
    iarna cu patru partii de schi: Pârtia Dealul Negru, Pârtia Veveriţa, Pârtia
    Parc 1 si Pârtia Parc 2.

  • Vâlcea turistică

    Vâlcea turistică

    În judeţul Vâlcea se pot practica agroturismul,
    turismul religios, de agrement, dar şi curativ. Pe lângă o salină
    impresionantă, veţi găsi staţiuni balneoclimaterice recunoscute, centre de
    echitaţie, şoseaua aflată la cea mai mare altitudine din România, dar şi trasee
    pentru drumeţii pe munte.


    Monica Gheorghiu,
    coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică din judeţul Vâlcea,
    expune câteva dintre motivele pentru care nu ar trebui să ocolim această
    destinaţia atunci când ne planificăm vacanţa. Vâlcea ocupă
    locul întâi în topul destinaţiilor montane, în ceea ce priveşte arealul zonelor
    turistice montane. De asemenea, există staţiuni balneare de interes naţional şi
    internaţional, care au resurse ce le oferă autenticitate. Veţi beneficia de cea
    mai mare varietate de ape minerale, unele unice în lume. De asemenea, există
    parcurile naţionale Cozia, Buila Vânturariţa, cu o
    floră şi faună foarte diversă şi un număr mare de peşteri. Vâlcea ocupă locul
    doi în privinţa numărului de biserici, mănăstiri şi schituri. Putem menţiona Mănăstirea Hurezi, cu ceramica de Hurez, care este în
    patrimonial cultural mondial UNESCO. De asemenea, Centrul de ceramică Olari
    este cel mai important centru de ceramică smălţuită din România. Aş putea
    menţiona Transalpina, una dintre cele mai spectaculoase şosele din ţară şi, nu
    în ultimul rând, pârtia de schi de la Obârşia Lotrului, de la Vidra. Vâlcea
    este o destinaţie pentru toate anotimpurile. În funcţie de preferinţe, se poate
    veni oricând.


    În Parcul Naţional Buila
    Vânturariţa se găsesc peste 500 de hectare de păduri virgine, cele mai
    valoroase din punctul de vedere al biodiversităţii: arbori seculari, luminişuri
    pline cu flori rare şi diverse specii de
    animale. Vă vor surprinde peisajele uimitoare ale pădurilor de
    mesteacăn, fag şi molid, străbătute de izvoare ce şi-au format mici cascade.
    Veţi vedea creste ascuţite, dar şi culmi domoale, cu pajişti înflorite şi stâne
    de oi. Pe de altă parte, în Parcul Naţional Cozia puteţi vedea capra neagră sau
    râsul. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 17.000 de hectare şi a mai fost
    denumit şi parcul florilor. Zonele dimprejurul parcurilor naţionale sunt
    perfecte pentru practicarea turismului rural. Monica Gheorghiu, coordonatorul
    Centrului de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea. Aş
    menţiona zona Vaideeni, care este un important centru etnografic, prin modul
    remarcabil de păstrare a vechilor tradiţii şi meşteşuguri. Reprezintă unul
    dintre cele mai frumoase obiective turistice ale regiunii Oltenia. În Vaideeni
    oieritul este ocupaţia de bază a localnicilor.


    Vaideeni poate fi punctul de plecare
    pentru numeroase trasee montane. Iar dacă nu vă plac drumeţiile, puteţi vizita
    mănăstirile din zonă. Una dintre acestea, la doar puţin peste 30 de km
    depărtare, este Govora. Pictura bisericii este lucrată in frescă, în renumitul
    stil brâncovenesc, fiind executată între anii 1711-1712. În curtea mănăstirii
    veţi remarca şi un vechi clopot de piatră, donat mănăstirii la 1770. Mănăstirea
    are şi o tiparniţă, primele tipărituri datând din anul 1636.


    Şi, tot în apropiere, se află
    şi staţiunile balneoclimaterice. Dintre acestea, Monica Gheorghiu,
    coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea, ne recomandă Călimăneşti Căciulata: Este o perlă a turismului balnear. Se prezintă foarte bine, cu oferte
    atractive pentru turişti. S-au dezvoltat bazele de tratament, piscinele. De
    asemenea, se dezvoltă un concept nou, turismul de wellness şi SPA. Am observat
    că majoritatea tinerilor merg şi-şi petrec timpul liber într-un mod foarte plăcut. Există obiective în zonă
    pentru toate vârstele. Avem patru mănăstiri de patrimoniu. N-aş putea să nu
    menţionez mănăstirile Cozia, Turnu, Ostrov şi Stânişoara.


    Claudiu Tulugea, directorul
    Muzeului Judeţean Aurelian Sacerdoţeanu Vâlcea, ne recomandă o vizită şi la
    vechile conace boiereşti: Dintre cele 550 de obiective de
    patrimoniu din judeţul Vâlcea, conform listei monumentelor istorice în vigoare,
    în jur de 60 sunt vechi conace, construite de familiile boiereşti sau ale
    aşa-zisei aristrocraţii locale. Ele au fost construite în perioada de la sfârşitul
    secolului al XVII-lea, până aproape de începutul primului război mondial. De
    acestea se leagă dinastii de boieri sau familii de oameni politici care au avut
    un impact deosebit atât asupra istoriei naţionale cât şi asupra celei locale.
    De fapt, sunt nişte fortificaţii în care locuia boierul şi familia sa. Se
    baricadau în acest tip de construcţie şi, când erau înconjuraţi de cetele de
    turci, porniţi de la Dunăre către nordul Olteniei, se închidea parterul, se
    închideau obloanele şi se urca la etaj. Ele au o arhitectură brâncovenească,
    specifică zonei prin arcadă şi piatra traforată de la intrare. Restul conacelor
    au o arhitectură în stil neoromânesc, un amestec interesant de elemente
    bizantine şi motive etnografice şi arhitecturale locale. Pe scurt, sunt clădiri
    cu aspect masiv, cu arcade scurte , cu coloane mici şi groase.


    Iată
    aşadar o destinaţie pentru orice anotimp, pentru toate vârstele şi pentru toate
    buzunarele: Vâlcea turistică.

  • Vâlcea turistică

    Vâlcea turistică

    În judeţul Vâlcea se pot practica agroturismul,
    turismul religios, de agrement, dar şi curativ. Pe lângă o salină
    impresionantă, veţi găsi staţiuni balneoclimaterice recunoscute, centre de echitaţie,
    şoseaua aflată la cea mai mare altitudine din România, dar şi trasee pentru
    drumeţii pe munte.


    Monica Gheorghiu,
    coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică din judeţul Vâlcea,
    expune câteva dintre motivele pentru care nu ar trebui să ocolim această
    destinaţia atunci când ne planificăm vacanţa. Vâlcea ocupă
    locul întâi în topul destinaţiilor montane, în ceea ce priveşte arealul zonelor
    turistice montane. De asemenea, există staţiuni balneare de interes naţional şi
    internaţional, care au resurse ce le oferă autenticitate. Veţi beneficia de cea
    mai mare varietate de ape minerale, unele unice în lume. De asemenea, există
    parcurile naţionale Cozia, Buila Vânturariţa, cu o
    floră şi faună foarte diversă şi un număr mare de peşteri. Vâlcea ocupă locul
    doi în privinţa numărului de biserici, mănăstiri şi schituri. Putem menţiona Mănăstirea Hurezi, cu ceramica de Hurez, care este în
    patrimonial cultural mondial UNESCO. De asemenea, Centrul de ceramică Olari
    este cel mai important centru de ceramică smălţuită din România. Aş putea
    menţiona Transalpina, una dintre cele mai spectaculoase şosele din ţară şi, nu
    în ultimul rând, pârtia de schi de la Obârşia Lotrului, de la Vidra. Vâlcea
    este o destinaţie pentru toate anotimpurile. În funcţie de preferinţe, se poate
    veni oricând.


    În Parcul Naţional Buila
    Vânturariţa se găsesc peste 500 de hectare de păduri virgine, cele mai
    valoroase din punctul de vedere al biodiversităţii: arbori seculari, luminişuri
    pline cu flori rare şi diverse specii de animale. Vă vor surprinde peisajele uimitoare
    ale pădurilor de mesteacăn, fag şi molid, străbătute de izvoare ce şi-au format
    mici cascade. Veţi vedea creste ascuţite, dar şi culmi domoale, cu pajişti
    înflorite şi stâne de oi. Pe de altă parte, în Parcul Naţional Cozia puteţi
    vedea capra neagră sau râsul. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 17.000 de
    hectare şi a mai fost denumit şi parcul florilor. Zonele dimprejurul
    parcurilor naţionale sunt perfecte pentru practicarea turismului rural. Monica
    Gheorghiu, coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea. Aş menţiona zona Vaideeni, care este un important centru etnografic, prin
    modul remarcabil de păstrare a vechilor tradiţii şi meşteşuguri. Reprezintă
    unul dintre cele mai frumoase obiective turistice ale regiunii Oltenia. În
    Vaideeni oieritul este ocupaţia de bază a localnicilor.


    Vaideeni poate fi punctul de
    plecare pentru numeroase trasee montane. Iar dacă nu vă plac drumeţiile, puteţi
    vizita mănăstirile din zonă. Una dintre acestea, la doar puţin peste 30 de km
    depărtare, este Govora. Pictura bisericii este lucrată in frescă, în renumitul
    stil brâncovenesc, fiind executată între anii 1711-1712. În curtea mănăstirii
    veţi remarca şi un vechi clopot de piatră, donat mănăstirii la 1770. Mănăstirea
    are şi o tiparniţă, primele tipărituri datând din anul 1636.


    Şi, tot în apropiere, se află
    şi staţiunile balneoclimaterice. Dintre acestea, Monica Gheorghiu,
    coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea, ne recomandă Călimăneşti Căciulata, Este o perlă a turismului balnear. Se prezintă foarte bine, cu oferte
    atractive pentru turişti. S-au dezvoltat bazele de tratament, piscinele. De
    asemenea, se dezvoltă un concept nou, turismul de wellness şi SPA. Am observat că
    majoritatea tinerilor merg şi-şi petrec timpul liber într-un mod foarte plăcut. Există obiective în zonă
    pentru toate vârstele. Avem patru mănăstiri de patrimoniu. N-aş putea să nu
    menţionez mănăstirile Cozia, Turnu, Ostrov şi Stânişoara.


    Claudiu Tulugea, directorul
    Muzeului Judeţean Aurelian Sacerdoţeanu Vâlcea, ne recomandă o vizită şi la
    vechile conace boiereşti. Dintre cele 550 de obiective de
    patrimoniu din judeţul Vâlcea, conform listei monumentelor istorice în vigoare,
    în jur de 60 sunt vechi conace, construite de familiile boiereşti sau ale
    aşa-zisei aristrocraţii locale. Ele au fost construite în perioada de la
    sfârşitul secolului al XVII-lea, până aproape de începutul primului război
    mondial. De acestea se leagă dinastii de boieri sau familii de oameni politici
    care au avut un impact deosebit atât asupra istoriei naţionale cât şi asupra
    celei locale. De fapt, sunt nişte fortificaţii în care locuia boierul şi
    familia sa. Se baricadau în acest tip de construcţie şi, când erau înconjuraţi
    de cetele de turci, porniţi de la Dunăre către nordul Olteniei, se închidea
    parterul, se închideau obloanele şi se urca la etaj. Ele au o arhitectură
    brâncovenească, specifică zonei prin arcadă şi piatra traforată de la intrare.
    Restul conacelor au o arhitectură în stil neoromânesc, un amestec interesant de
    elemente bizantine şi motive etnografice şi arhitecturale locale. Pe scurt,
    sunt clădiri cu aspect masiv, cu arcade scurte , cu coloane mici şi groase.

    Ne
    întoarcem însă către reşedinţa de judeţ, Râmnicu Vâlcea, care în luna mai îşi
    sărbătoreşte atestarea documentară de peste şase secole, spune Monica
    Gheorghiu, coordonatorul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Vâlcea. La Râmnicu Vâlcea şi
    la Călimăneşti Căciulata se împlinesc 628 de ani de la atestarea documentară,
    iar fiecare oraş vine cu diverse activităţi culturale şi concerte la care ar trebui să participe cât mai multă
    lume. Aş vrea să menţionez că, în curând, la Horezu, va avea loc festivalul
    important şi traţional totodată, Cocoşul de Hurez, în
    perioada 3 – 5 iunie. Este târgul ceramicii populare româneşti. Dacă sunt
    iubitori de cultură şi tradiţii, i-aş invita la Muzeul Satului, un muzeu în aer
    liber, foarte frumos şi bine organizat. De asemenea, dacă le place în aer liber
    şi iubesc plimbările, i-aş invita să vadă piramidele din Valea Stâncioiului.
    Acestea sunt foarte frumoase şi sunt create de pârâul cu acelaşi nume la baza
    unui perete muntos înalt. Se aseamănă cu
    o orgă imensă creată de natură chiar în mijlocul naturii. Am participat la
    Târgul de Turism al Olteniei unde au venit turişti din multe colţuri ale lumii
    şi numeroşi colegi din turism. Au fost fascinaţi de potenţialul turistic al
    judeţului nostru.

    Iată
    aşadar o destinaţie pentru orice anotimp, pentru toate vârstele şi pentru toate
    buzunarele: Vâlcea turistică.

  • Turism şi aventură pe râurile din România

    Turism şi aventură pe râurile din România

    În prezent, pe cinci râuri din România, în perioada de vârf a sezonului, se înregistrează aproximativ 1.000 de turişti în weekend, însă potenţialul natural ar permite ca, în fiecare weekend, pe râurile româneşti să practice sporturi nautice peste 3.500 — 4.000 de persoane. Vorbim în rubrica de astăzi despre tradiţii, adrenalină, dar şi obiceiuri străvechi în zone turistice de maxim interes.



    Una dintre destinaţiile cele mai apreciate, atât de către cunoscători cât şi de avansaţi, se află în nord-vestul României, în judeţul Bihor: Defileul Crişului Repede. Este o zonă cu o lungime aproximativă de 48 de km, în care râul îşi face loc printre stânci care, pe alocuri, ating şi 80 de metri. Râul Crişu Repede e un râu de gradul doi, ceea ce înseamnă că e ideal pentru rafting de familie şi team building, spune Adrian Iohas, managerul unei firme de profil din Vadul Crişului.


    Nu trece niciun weekend fără rafting şi team building. Turiştii revin mereu cu plăcere la noi, fiindcă suntem o echipă care-şi foloseşte toate resursele pentru ca lumea să se simtă bine. S-a tot pomenit de turiştii străini care vin în România pentru aceste activiăţi. Eu mă laud cu faptul că 30% din clienţii noştri sunt străini, în special din Ungaria. E un râu perfect pentru start rafting. Iniţiem mulţi copii în această activitate, iar lor le place. Spre deosebire de alţii, noi promovăm raftingul pentru persoanele cu dizabilităţi. În fiecare an, în România, se organizează un turneu de rafting în fotolii cu rotile, turneu în care sponsorizăm raftingul pentru persoanele cu dizabilităţi. Ceea ce facem noi de patru ani este un lucru unic în lume, cred. Raftingul este medalionul judeţului Bihor.”



    Vă spuneam într-una dintre ediţiile trecute ale rubricii că România şi-ar putea asigura necesarul de sare, din resurse proprii, timp de 1.000 de ani. Ce legătură ar fi între sare şi rafting? Aflăm de la Adrian Iohas, care ne vorbeşte despre luntraşii români de odinioară. În secolele XVIII- XIX se căra sare din România în Ungaria. Anul acesta am sărbătorit cea de-a 46-a ediţie la Vama Sării de la Vadul Crişului, la începutul lui iunie. Facem atunci o coborâre demonstrativă cu o plută construită, tradiţional, numai din lemn. Vâslele sunt, de asemenea, din lemn. Băieţii sunt îmbrăcaţi în costum popular şi cară sare. Există şi un vameş, aşa cum era o dată. Sarea se căra cu căruţa din mina Praid până la Huedin, de unde se încărca pe plută. Plutele ajungeau până în Ungaria. Acolo, se vindea şi sarea şi lemnul, iar oamenii se întorceau pe jos. Plutele treceau, ca şi acum, de vamă, la ieşirea din ţară şi trebuiau să plătească o taxă ce consta într-un bulgăre de sare. În luna iunie a fiecărui an, peste 2.000 de persoane vin să vadă această demonstraţie.”



    În ceea ce priveşte profilul turistului care alege turismul de aventură, acesta are între 15 şi 80 de ani şi o situaţie financiară medie. Însă, nu de multe ori, la river rafting participă şi copii până în 7 ani spune Dan Panţuru, administratorul unei firme din Braşov. Raftingul este ideal şi pentru cei care vor să-l practice solo, dar şi pentru echipe, e un sport de sincronizare, în care se deleagă un lider, perfect pentru activităţile de team building româneşti şi străine. Râurile pe care se poate practica raftingul sunt în zone defavorizate, sărace, însă tocmai acestea sunt atuurile. E o întoarcere în timp. Activităţile outdoor, cum e raftingul, sunt generatoare de profit. Nu numai pentru firma ofertantă, ci pentru toată zona. Noi practicăm sportul pe diferite sectoare ale râurilor, atât cu adulţi cât şi cu copii, în condiţii de maximă siguranţă pentru toată lumea. Ne-am dori cât mai multă lume să aibă contact cu aceste tipuri de activităţi, pline de adrenalină, practicate în condiţii de siguranţă maximă.”



    Privind hidrografia României, suntem aproape acoperiţi de apă, spune Sabin Cornoiu, directorul Serviciului Judeţean Public Salvamont Gorj: Turiştii care vin acum în România pot face rafting, caiac, canoe, coborâri pe cascade, scufundări libere, scufundări în peşteri. Sunt foarte multe activităţi legate de apă, care pot fi foarte bine combinate cu cele care au specific montan. Toate aceste activităţi sunt pregătite foarte bine, pe diverse nivele de dificultate, astfel încât să poată fi abordate atât de începători cât şi de avansaţi. Credem că cei care vor veni în România, pe lângă cultură, istorie, tradiţii, ospitalitate, vor descoperi şi aceste sporturi, care sperăm să întregească aşteptările pe care le au aceştia de la ţara noastră. Fiecare zonă încearcă se promoveze foarte bine, fiecare are specificul ei şi sunt câteva zone foarte bine definite în România: Nordul Olteniei, Moldova, Transilvania, nordul ţării. Orice ar fi alegerea turistului străin, acesta nu va pierde.”



    De acest lucru şi-au dat seama şi operatorii de tuism de peste hotare. Cătălin Câmpeanu e bucuros fiindcă agenţiile de turism din afara ţarii au început să se intereseze de programele din România. Aceasta e percepută ca o ţară cu o natură incredibilă, neperimată, în care faună există încă în sălbăticie. Cei din Occident au ocazia să facă o călătorie de sute de ani în trecut. Ceea ce nu mai găsesc la ei, întâlnesc la noi şi chiar mă bucură acest lucru. Sunt cereri pentru astfel de activităţi. Nu neapărat de rafting. De exemplu, în momentul de faţă, pentru Delta Dunării, sunt foarte multe grupuri din Germania, Austria, Anglia sau alte ţări, care vin dă facă ture cu caiace..”



    În final, ne întoarcem tot în nord. Adrian Iohas, din Vadul Crişului, vă face o propunere specială: Organizăm pentru burlaci o zi de rafting cu tot felul de surprize. Viitorul mire are parte de cele mai inedite surprize. Avem prieteni care promovează foarte mult aceste activităţi în Cluj. Anul trecut am avut, de exemplu, cinci petreceri de burlaci pe apă. Viitorii miri au venit legaţi la ochi. Nici nu ştiau unde vin.”



    Preţurile pentru river rafting variază în funcţie de zona aleasă şi de dimensiunea grupului, pornind de la 40 de euro, pentru o tură de o oră şi jumătate, într-un grup de şase persoane. Pentru o ofertă completă, incluzând transport până la destinaţie şi cazare, adresaţi-vă chiar acum operatorului de turism. Sperăm că v-am convins. Până data viitoare, drum bun şi vreme frumoasă!