Tag: agresiune

  • Demersuri în apărarea jurnaliştilor

    Demersuri în apărarea jurnaliştilor

    Mai multe instituţii şi mai mulţi politicieni au reacţionat la agresarea verbală a unor jurnalişti. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de tulburarea ordinii şi liniştii publice şi purtare abuzivă. În fapt, s-a reţinut că la 20 decembrie 2024, în timp ce se aflau în incinta Palatului Parlamentului, mai multe persoane (printre care şi un europarlamentar, un deputat, un funcţionar parlamentar şi alţii) i-au urmărit şi agresat verbal pe jurnaliştii acreditaţi din cadrul unui post de televiziune. În acelaşi context, pe un cont social media al uneia dintre persoanele menţionate anterior a fost publicat un mesaj video prin care au fost adresate injurii şi ameninţări la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale şi a unui jurnalist. În cauză urmărirea penală se desfăşoară in rem. Parchetul General precizează că activităţile desfăşurate în dosar nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

     

     

    Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a solicitat tuturor protagoniştilor spaţiului de comunicare publică să se abţină de la orice formă de agresiune, în particular agresiune verbală, la adresa jurnaliştilor. În contextul tensiunii sociale generate de procesele electorale, observăm o alarmantă amplificare a agresivităţii verbale care are ca ţintă jurnalişti, uneori discursul agresiv fiind asumat chiar de către persoane care activează în mass-media. Convinşi că libertatea de exprimare trebuie să fie protejată de acele forme de exprimare care sunt folosite pentru a intimida, ameninţa, descuraja vocile care exprimă opinii adverse, membrii CNA au cerut politicienilor, demnitarilor şi jurnaliştilor să contribuie la eliminarea din discursul public a oricărei forme de agresiune şi să evite exprimări care prejudiciază demnitatea, onoarea, viaţa particulară a jurnaliştilor.

     

     

    De asemenea, Consiliul solicită radiodifuzorilor să cântărească responsabil mesajele pe care le preiau de pe platformele de comunicare digitale pentru a nu legitima forme de exprimare inacceptabile. CNA invită asociaţiile profesionale şi structurile sindicale ale jurnaliştilor, precum şi organizaţiile care au ca obiectiv protejarea libertăţii de exprimare să încurajeze membrii comunităţilor cărora li se adresează să combată agresiunea în comunicare. CNA încurajează persoanele care îşi doresc protejarea spaţiului dezbaterii politice să raporteze instigările la ură şi la agresiune pe adresa cna@cna.ro, precum şi, după caz, platformelor care le găzduiesc.

     

     

    Consiliul Naţional al Audiovizualului sesizează Parchetul General cu privire la agresiunea de care e acuzată că a comis-o preşedinta SOS România, Diana Şoşoacă, asupra echipei postului Antena 3 CNN, în incinta Palatului Parlamentului, a anunţat vicepreşedintele CNA Valentin Jucan. El a precizat că va solicita Ministerului de Interne să asigure protecţie jurnaliştilor, cum este prevăzut în Legea audiovizualului.

     

     

    La rândul său, Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a scris că ameninţările la adresa ziariştilor, violenţele de limbaj, discursul instigator la ură nu au ce să caute în spaţiul public şi pe holurile Parlamentului, iar Parchetul îşi va face treaba, dar susţine că „până la penal, e obligatoriu ca noi, societatea, să izolăm definitiv agresorii”. Ea a punctat că democraţia înseamnă dialog, respect pentru fiecare părere, ‘nicidecum bâte, jigniri, abuzuri sau agresiune’. ‘Noi, cei din politică, care uneori am dat mâna cu ei în văzul lumii creditând cumva nişte oameni lipsiţi de respect faţă de un minim de reguli care se respectă într-o democraţie. Presa, care uneori i-a promovat şi ei au profitat şi au devenit nişte monştri. Toţi trebuie să îi izolăm!’, a adăugat Gorghiu.

     

     

    Preşedinta USR, Elena Lasconi, a condamnat comportamentul reprezentanţilor SOS România faţă de jurnalişti, arătând că astfel de fapte trebuie sancţionate rapid. ”Condamn categoric comportamentul reprezentanţilor partidelor izolaţioniste, extremiste, care astăzi au arătat că nu înţeleg regulile din societate. Eu vreau să trăim într-o Românie în care astfel de gesturi nu sunt la ordinea zilei, în care astfel de gesturi sunt sancţionate şi în care Parlamentul este un for înalt de decizie şi nu arenă de circ. Nu cred că este normal ca în următorii patru ani astfel de gesturi să devină obişnuinţă, trebuie sancţionate rapid”, a scris Lasconi.

     

     

    Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Universitatea din Bucureşti a condamnat, cu fermitate, atacurile verbale şi fizice la adresa jurnaliştilor comise de preşedinta partidului S.O.S. România, Diana Ivanovici-Şoşoacă, eurodeputat, şi de mai mulţi parlamentari, membri ai Partidului Oamenilor Tineri şi ai Alianţei pentru Unirea Românilor. Autorităţile au obligaţia să asigure protecţia şi siguranţa jurnaliştilor. Autorităţile trebuie să ia de urgenţă măsuri, înainte ca România să se transforme într-o anarhie, a declarat sursa citată.

     

     

    Rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Remus Pricopie, a transmis un apel ferm la responsabilitate şi acţiune din partea clasei politice şi a autorităţilor pentru apărarea libertăţii presei, condamnând incidentele recente care i-au vizat direct pe reprezentanţii mass-media. El a arătat că aceste atacuri simultane împotriva presei fac parte din războiul hibrid declanşat cu ocazia alegerilor prezidenţiale, iar jurnaliştii care au încercat să expună influenţele Rusiei în politica românească au devenit ‘ţinte directe’. Potrivit acestuia, prin astfel de atacuri, se încearcă reducerea la tăcere a vocilor independente din presă, promovarea dezinformării şi crearea unui climat de frică, ostil libertăţii de exprimare.

     

     

    Asociaţia ‘Societatea Presei şi a Ziariştilor Francofoni’, Secţia română a Uniunii Internaţionale a Presei Francofone, a condamnat ferm derapajul grav la adresa jurnaliştilor Antena 1 şi Antena 3 CNN al preşedintei S.O.S. România Diana Iovanovici-Şoşoacă, a tiktok-erului Virgil-Alexandru Zidaru şi a deputatului Alianţei pentru Unirea Românilor George Becali. Autorităţile trebuie să investigheze de urgenţă derapajele democratice la adresa jurnaliştilor. Escaladarea intimidării şi agresării presei din România este fără precedent şi de neacceptat într-un stat democratic, a transmis sursa citată.

  • Spre o apărare comună a Uniunii Europene?

    Spre o apărare comună a Uniunii Europene?

    Cele mai fierbinţi probleme ale Uniunii Europene sunt prezentate în anul electoral 2024 într-un nou format “Can EU Do This?” care aduce împreună cele mai importante preocupări ale cetăţenilor din toate statele membre. În contextul agresiunii Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, una dintre preocupările cetîţenilor Uniunii Europene este apărarea. Cum ar trebui UE să-și consolideze apărarea? Cât de departe ar trebui să meargă UE în remilitarizarea sa? Ar trebui înfiinţat un portofoliu de comisar pentru apărare şi ce ar trebui să facă deţinătorul unui astfel de portofoliu?

     

    Ştefan Baciu jurnalist la Radio România Internaţional, a discutat despre aceste aspecte cu Radu Dobriţoiu, relizator de emisiuni la Radio România Actualităţi, dacă Uniunea Europeană este capabilă să se apere în cazul unei agresiuni. Realizator al emisiunii “Euroatlantica” de la Radio România Actualităţi, Radu Dobriţoiu a fost corespondent de război în Irak şi Afganistan, precum şi consilier al ministrului apărării naţionale.

     

     

  • Răspunsul Bucureştiului la aserţiunile Moscovei

    Răspunsul Bucureştiului la aserţiunile Moscovei

    Ministerul român de Externe a respins, la finele săptămânii trecute, alegațiile președintelui rus, Vladimir Putin, care – potrivit unui comunicat al diplomației de la București – ʺinduc în mod fals ideea ca România ar avea pretenții teritoriale de la Ucraina.ʺ

    Liderul de la Kremlin a profitat de Ziua Unităţii Naţionale pentru a critica, sâmbătă, din nou, Occidentul și Ucraina, dar și pentru a-și justifica, în plus, războiul pe care îl duce împotriva țării vecine României. Între altele, în opinia lui Putin, Occidentul ar fi denaturat în mod intenționat adevărul despre al Doilea Război Mondial și despre rolul Uniunii Sovietice în victoria asupra Germaniei naziste.

    Și tot Vladimir Putin a continuat: ʺȘtim despre ideile politicienilor din Polonia de a face o țară ʹde la o mare, la altă mareʹ… înainte de al Doilea Război Mondial se vorbea mult despre asta. Era o idee fixă. De la Marea Baltică la Marea Neagră. Vedem, acum, că oficialii polonezi și ucraineni se iau în brațe, dar această idee este vie. Iar ideea absorbirii Ucrainei tot acolo e. Tot așa cum se discută, cu siguranță, despre returnarea acelor teritorii care au fost luate Poloniei, trebuie să recunoaștem că au fost luate de Stalin, după al Doilea Război Mondial. Teritorii mari din România, din Ungaria, au fost luate.ʺ – a mai spus președintele rus.

    Nu numai că Bucureștiul a respins aserţiunile potrivit cărora ar avea pretenţii teritoriale faţă de Ucraina, dar, prin Ministerul de Externe, a reiterat că agresiunea pe care Rusia a declanșat-o pe 24 februarie reprezintă o încălcare gravă și brutală a principiilor de drept internațional, inclusiv a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei.

    Prin același comunicat, Bucureștiul și-a reafirmat, ca, de altfel, în numeroase alte ocazii anterioare, susținerea fermă pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, în actualele sale frontiere recunoscute internațional. În viziunea Bucureștiului, repetată constant de la debutul războiului, invazia Rusiei în Ucraina este ilegală și are consecințe multiple regionale și globale.

    Să amintim că, încă de la începutul ostilităților din Ucraina, în plan diplomatic, Bucureștiul a fost parte activă a demersurilor la nivel multilateral de condamnare a agresiunii ruse și pledează pentru tragerea la răspundere a celor răspunzători. Apoi, Bucureștiul a acordat sprijin umanitar milioanelor de refugiaţi care au tranzitat graniţele românești. Guvernul român a răspuns constant solicitărilor Kievului şi a oferit, printre altele, combustibil, medicamente, alimente şi ambulanţe. Prin hub-ul internaţional umanitar înființat la Suceava, România a facilitat zeci de transporturi umanitare din alte state.

    Nu în ultimul rând, România s-a implicat extensiv și în facilitarea transportului şi tranzitului cerealelor ucrainene către pieţe internaţionale.

  • Copiii români iau atitudine contra bullyingului

    Copiii români iau atitudine contra bullyingului

    După foarte mulți ani de dezbateri între reprezentanții autorităților, organizații non-guvernamentale și părinți, legea care urmărește combaterea hărțuirii și agresiunii în școli a fost adoptată în 2019. Iar normele metodologice de aplicare a sa au fost publicate de-abia în mai 2020 în prima parte a pandemiei, fapt care a îngreunat suplimentar lucrurilor. Cu toate acestea, elevii și educatorii n-au stat degeaba și au continuat să găsească modalități de a combate fenomenul de bullying. Una dintre cele mai recente activități de acest fel s-a desfășurat în cadrul Forumului copiilor, un proiect al Organizației Salvați Copii care are deja peste 20 de ani de existență.



    De fapt, proiectul reprezintă un context care le oferă copiilor posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la problemele pe care le identifică în școlile din care provin. În plus, este și un proiect inedit, fiindcă opiniile și recomandările copiilor sunt prezentate apoi autorităților în măsură să îi susțină. În 2022, Forumul Copiilor s-a întrunit în preajma Zilei Internaționale a Copilului și despre modul în care s-a desfășurat ne vorbește acum Mariana Moraru, una dintre coordonatoarele Forumului:



    A avut loc în București, unde am reunit 100 de copii din 14 județe, inclusiv din București, care s-au concentrat asupra problematicii bullying-ului. Deși avem o lege care îi asigură pe copii că vor merge la școală și nu se vor confrunta cu astfel de fenomene sau că vor avea mecanismele necesare pentru a le gestiona, din păcate, realitatea arată că încă există probleme cu tipul acesta de interacțiune atât de nefavorabilă între copii. (…) Cu ocazia Zilei Naționale a Copilului, pe 1 iunie anul acesta, Organizația Salvați Copiii a făcut public un studiu care arată că unul din doi copii este expus unei forme de violență fizică și emoțională, chiar sexuală. E un studiu care nu face decât să arate care este amploarea fenomenului și să arate că se se mențin și chiar cresc numărul de situații de tip agresiune verbal și socială. În 2017 am avut un alt studiu pe tema bullying-ului, în care au fost implicați un număr de aproximativ un milion trei sute de copii. Și, conform acelui studiu, 400. 000 de copiii erau angrenați în forme diferite de bullying și de cyber-bullying, iar 200.000 de copii erau victime ale violenței fizice. Din păcate, bullying-ul în toate formele lui este mai prezent decât niciodată și cu siguranță că și perioada aceasta a pandemiei a avut un impact asupra creșterii numărului de cazuri de bullying.



    Deși cifrele sunt îngrijorătoare, numărul crescut de cazuri raportate se datorează și existenței legii anti-bullying, și faptului din ce în ce mai mulți părinți, elevi și profesori prind curaj să reclame acest fenomen. Mariana Moraru, reprezentanta Organizației Salvați Copii: Într-adevăr și legea are un rol important în creșterea acestor cazuri de bullying care sunt raportate. E un lucru bun că sunt raportate. Însă experiența spune că nu este suficient. Niciodată o lege nu va fi de ajuns pentru a reuși să îmbunătățim realitatea din sistem. E nevoie ca oamenii să aibă și suportul necesar pentru a reuși să implementeze acele măsuri care sunt prevăzute în cadrul legii. Din experiența pe care am avut-o lucrând îndeaproape cu școlile în cadrul acestui an școlar, îmi dau seama că există o mare nevoie de informare atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi și părinți, o informare cu privire la caz, la cauzele pe care fenomenul de bullying le are, la efecte sale și, mai ales, la felul în care putem interveni direct. Există o mare teamă pe care tinerii o au cu privire la intervenția și la reacțiile pe care să le aibă atunci când sunt implicați într-o formă sau alta, într-un caz de bullying.



    Care au fost propunerile făcute de tinerii reuniți în cadrul Forumului Copiilor pentru reducerea acestui fenomen de agresivitate? Mariana Moraru: În primul rând, copiii au considerat că e foarte important să se prioritizeze măsurile care contribuie direct la îmbunătățirea climatului școlar. Și au găsit și idei care să ajute la colaborarea dintre Guvern, ministere și organizații, totul cu scopul transformării comunităților educaționale în comunități educaționale sigure. Categoriile de propuneri identificate de copii au avut la bază nevoia adulților, dar și a tinerilor din școli de a se bucura suport socio-emoțional. Discuțiile noastre practic s-au concentrat în jurul acestei idei, a nevoii de suport emoțional și copii au încercat să identifice felul în care suportul emoțional ar putea fi oferit de diferite autorități ale statului român. Copii au fost ascultați și, cu ajutorul moderatorilor care au însoțit copiii la autorități, s-a subliniat faptul că acesta e un eveniment referitor și la participarea copiilor și la încurajarea lor să își exprime nevoile pe care le au. Există deschidere din partea autorităților, e un pic mai dificil când vine vorba de pus în practică propunerile pe care copiii le au.



    Așadar, copiilor li se oferă posibilitate a-și formula opinii și sunt ascultați de către oamenii din minister și inspectoratele școlare. Dar va mai trece un timp până când își vor vedea propunerile aplicate.


  • Vizită-fulger la Kiev a unor înalţi demnitari români

    Vizită-fulger la Kiev a unor înalţi demnitari români

    Premierul României, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au efectuat o vizită-fulger la Kiev. Prim-ministru a declarat că fost onorat să îl întâlnească pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. L-am asigurat de sprijinul deplin al Românei în eforturile de a opri agresiunea ilegală și imorală a Rusiei, atrocitățile umane și distrugerile materiale suferite de această țară, a spus Ciucă.



    L-am asigurat pe președintele Zelenski că România sprijină, în aceste momente dificile, derularea unei investigații internaționale care să tragă la răspundere pe cei vinovați de comiterea de crime internaționale, inclusiv prin contribuția financiară voluntară recentă, decisă de Guvernul României, către Fondul fiduciar al Curții Penale Internaționale.



    Comunitatea română din Ucraina și cea ucraineană din România sunt veritabile punți de legătură între societățile noastre. Etnicii români sunt buni cetățeni ai Ucrainei. Asigurarea deplină a respectării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv a celor lingvistice, va face ca societatea ucraineană să devină mai puternică, a adăugat Nicolae Ciucă. Am transmis președintelui Zelenski că sprijinim aspirațiile Ucrainei de integrare în Uniunea Europeană și l-am felicitat pentru transmiterea răspunsului la prima parte a chestionarului de aderare, a mai spus premierul.



    Nicolae Ciucă a declarat că a răspuns invitației omologului său Denys Shmyhal de a vizita Ucraina în această perioadă de luptă eroică a poporului ucrainean împotriva agresiunii ilegale, nejustificată, neprovocată și declanșată în mod deliberat împotriva unui stat suveran și împotriva populației civile. Am vrut ca prin această vizită să transmit un mesaj puternic de susținere a independenței, suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, dar și un mesaj de solidaritate din partea Președintelui României, Guvernului, Parlamentului și a fiecărui român, a afirmat premierul.



    Cetățenii ucraineni care au fugit din calea atrocităților comise de Rusia vor găsi sprijin în România, până când vor avea condiții prielnice să se întoarcă acasă, în țara lor. Au fost și sunt bineveniți în casele, bisericile, școlile, adăposturile din România, iar prin măsurile pe care le-am adoptat la nivelul Guvernului, le facilităm tranzitul către și prin România, acces gratuit la servicii medicale și educaționale, precum și la piața muncii. Suntem alături de Ucraina în aceste vremuri dificile, pentru că securitatea Ucrainei înseamnă securitatea europeană și euroatlantică. Lupta Ucrainei este lupta pentru apărarea valorilor și a libertăților noastre comune. Solidaritatea și compasiunea poporului român față de vecinii noștri ucraineni ne oferă un mandat puternic pentru avansa relațiile bilaterale la un nou nivel, a mai spus Nicolae Ciucă.



    I-am transmis omologului Denys Shmyhal că România este profund interesată și angajată să contribuie la eforturile orientate către reconstrucția completă a Ucrainei și suntem pregătiți pentru a discuta în termeni concreți despre acest proces. România condamnă în cei mai duri termeni încălcarea flagrantă de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei, precum și a obligațiilor sale internaționale, conform dreptului internațional. I-am asigurat pe partenerii noștri din Ucraina că România va continua să depună toate eforturile în plan bilateral și multilateral, în cadrul tuturor organizațiilor internaționale și la toate nivelurile — politic, umanitar, economic și juridic — pentru a se asigura că dreptul internațional și principiile morale sunt din nou respectate, pe deplin, în regiunea noastră greu încercată, a conchis premierul român.



    Vizită-fulger