Radio România Internațional

Tag: agricultori

  • Portugalia – Circulație rutieră afectată de protestele fermierilor

    Portugalia – Circulație rutieră afectată de protestele fermierilor

    În Portugalia continua mișcarea de protest a lucrătorilor din sectorul agricol, începută pe 1 februarie 2024, informează MInisterul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE). Protestatarii şi-au declarat intenţia de a intra în capitala Lisabona, fapt care poate afecta circulația rutieră pe principalele trasee de acces spre capitală. Manifestările se pot prelungi și în zilele următoare.

    Forțele de ordine publică portugheze recomandă evitarea podurilor Vasco da Gama și Marechal Carmona din Vila Franca de Xira, precum și continuarea călătoriei spre zona metropolitană a Lisabonei doar pe rute ocolitoare, folosind Podul 25 Aprilie.

    Cetățenii români sunt sfătuiți să respecte recomandările autorităților locale și consulte paginile oficiale de Internet ale poliției rutiere și administrației capitalei portugheze, unde pot găsi informații actualizate privind circulația rutieră,

    Localitățile Beja (drumul național EN 520) și Vila Verde de Ficalho (drumul național EN 260) continuă să fie afectate de manifestările de protest.

    Românii pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351213968812, +351213979982, +351213966463, +351213960866 +351927411628.


    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://lisabona.mae.ro, www.mae.ro și pagina de Facebook a Ambasadei României în Republica Portugheză.

  • UE își reafirmă sprijinul comercial pentru Ucraina și Moldova

    UE își reafirmă sprijinul comercial pentru Ucraina și Moldova

    Nemulţumirile agricultorilor din ţările europene, printre care şi România, sunt legate atât de politica agrară şi de mediu a Uniunii Europene, cât şi de facilităţile acordate cerealelor ucrainene, scutite de taxe în contextul invaziei Rusiei, sau de subvenţiile acordate în diverse state.

    Participând la proteste masive în Franţa, Germania, Polonia, Bulgaria sau România, agricultorii au cerut Comisiei Europene să mai prelungească şi anul acesta derogarea de la obligaţia de a lăsa necultivate patru procente din suprafaţa fermelor şi de a aplica rotaţia culturilor.

    Reprezentanţii Comisiei Europene au spus, inițial, că nu pot adopta aceste derogări, pentru că regulamentul de bază interzice ca ele să fie aplicate pentru al doilea an consecutiv, fără redeschiderea negocierilor privind politica agricolă comună.

    Însă ieri, executivul comunitar a anunţat măsuri care răspund solicitărilor fermierilor. Astfel, Comisia a prevăzut două mecanisme de salvgardare în cazul în care cerealele mai ieftine din Ucraina afectează pieţele statelor membre. Acestea pot propune măsuri de limitare a intrărilor de produse ucrainene precum grâul, porumbul, floarea soarelui sau rapiţa. A doua măsură de salvgardare vizează carnea de pui, ouăle şi zahărul şi poate fi activată automat în cazul în care volumul exportului ucrainean depăşeşte nivelul mediu din anii 2022 şi 2023.

    Margaritis Schinas, vicepreşedintele Comisiei Europene:

    În această propunere creştem rolul statelor membre în adoptarea măsurilor de salvgardare comparativ cu reglementările de până acum. Asta înseamnă că, deşi decizia finală va fi luată tot de Comisie, statele membre ne pot ghida, ne pot consilia înainte ca noi să luăm orice decizie finală.


    Fermierii au obţinut de la Comisie şi eliminarea obligativităţii ca patru procente din suprafaţa unei ferme să fie lăsate nelucrate. În locul acestei restricţii este introdusă posibilitatea de a cultiva plante care fixează azotul în sol pe şapte procente din suprafaţă, fără a folosi pesticide. Propunerile Comisiei trebuie să fie acum aprobate de Parlamentul şi Consiliul Uniunii Europene.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.04 – 06.05.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.04 – 06.05.2023

    Londra s’ngrăpseaşti istorie


    6 mai 2023 intră tru istorie ca dzuuă a ncurunarillei, la Londra, a Văsillelui Charles al III-lea şi a Văsiloañillei Camilla. Capitala britanică s-ndreapsi mintişu, tută stămăna, tră ceremoniile de sâmbătă, mutriti di dzăţ di miliuñi de oameni ditu lumea tută. Nica şi membrilli ali familiei regale britanice loară parti la ună repetiţie tru catedrala Westminster Abbey ! Sute de şefi de stat — nica şi prezidentulu ali României, Klaus Iohannis, văsilleadz şi văsiloañe titu lumi dimăndară că va s’llia paryi la sărbătoarea ndreaptă cu niscănti misuri di securitate speciale. Reprezentanţăllii ali familie văsilikească ali României – custodele coroanei, Margareta, şi Principele Consort, Radu — agiumsiră nica di gioi dicseară la Londra tră ţeremoniile a ncurunarillei. Uidisitu cu Casa Regale, tru aţelli 157 de ani de existenţă a Familiei Regale ali Românie, ligătura cu Familia Regală ali Mari Britanii fu constantă, thimilliusită pi admiraţie, vreari şi tiñie, emu tru dimensiunea a llei oficială, emu familială. Aestu easti reilu eveniment di mari vazi ditu Marea Britanie tru ma pţăn de un an, după Jubileulu di Platină al Văsiloañillei Elisabeta a II-a tru cirişaru anlu tricutu, a depoa tu yismăciuni cu ngruparea a suveranei. Ncurunarea di sâmbătă a Văsillelui Charles al III-lea ari scupolu s’nsimneadză naua dumnille, ahurhită di facto ună ş-ună dupu moartea a dadăllei a lui.



    Agiutoru european tră agricultori


    Comisia Europeană adoptă, marţă, misuri preventive excepţionale şi temporare mutrinda importul de produse agricole ditu Ucraina. Ma ghini spus, până pe 5 cirişaru, gărnulu, misurlu, rapiţa şi seminţele de floarea-soarelui ucrainene pot s’urdină liber tru tuti statele membre ale Uniunii, cu excepţia României, Bulgariei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei, pi iu produsele pot maş s’treacă. Aesti misuri fură completate cu ună a daua pachetă di agiutoru financiar tră fermierii ditu aţeali ţinţi state, vărtosu zñiipsiti di importul fără taxe a yipturloru ieftine ditu Ucraina. România va s’llia aproape 30 de milioane de euro, care s’adavgă la alti 10 milioane aprobate de Comisia Europeană. Tut săptămâna aesta, Guvernul român probă s’păltească hărgili cu cazarea pi proţlli trei meşi a anlui tră arifugaţllii ditu Ucraina. Aesta adună cama di 100 de milioane de euro şi va s’hibă păltiţ integral ditu bugetul naţional, a deapoa di veara, sumele va s’hibă completate cu fonduri de la Uniunea Europeană. Pisti 4 milioane de ucraineni tricură pritu România di la ahuhrita a fuvirsearillei militare aruse şi aproapea 100 de ñilli armasiră pi teritoriul a văsiliillei.



    Rezerva de valută a României, tru creastire


    Banca Naţională a României adună ună rezervă-record de valută, de pisti 53 de miliarde de euro, la bitisita a meslui ţi tricu – s-dimăndă, stămâna aesta, la București. Andicra di marţu, creastirea easti de 112 miliuñi di euro. Nivelu a rezervăllei di malămă armasi tut la 103,6 tone, ase că, rezervele internaţionale ale României – valută plus malămă — s’aproaki tut ma multu di 60 di miliarde de euro, un recordu tru istoria României. Analiști economiţ spun că tendinţa di creaştire s’faţi di itia că intrară fonduri europene, lucru ţi va s’dzăcă că păradzlli europeni nu s’consumă tru economie. Tu idyiulu kiro, ună rezervă valutară mari da pistipseari la investitori.



    “Casa vearde fotovoltaică” 2023 la start


    Pe 2 mai, tru România ahurhi “Casa vearde fotovoltaică 2023”. Prima fază easti ahărdzită ti ngrăpsearea tru program a firmilor şi instalatorlor cari monteadză ahtări sisteme alternative de energhie veardi. Cama deapoa, va s’ahurhească procedurile și tră persoanele care vor s’aibă hăiri di aţelli maximum 20 ñilli di lei (4 ñilli de euro) de la Stat tra ş-bagă panouri fotovoltaiţi cu ună puteari di minimum 3 kWh. Bugetlu ahărdzitu easti di 2 miliarde de lei (500 de milioane de euro), păradz ţi suntu ananghi tră 100.000 de beneficiari. Pritu instalarea-a sistemilor fotovoltaiţi, aţelli ţi au naeti va s’poată ş-anvălească anăghisita di consum, ama şi s’livreadză surpluslu di energhie tru reţeaua naţională.



    1 Mai, la munti și la amari


    Suti de ñilli de români aleapsiră, tră minivacanţa de 1 Mai, litoralu la Amarea Lae, Delta Dunăllei, stațiunile di munti ică locurli nvirdzăti tamam buni tră un picnic tru familie extinsă. Mealu ali amarea fu, ama, nai cama vruta atracţie. Festivalurli de muzică și zaeafeţli tru aer liber, cabaia multi tu numiru, s-ţănură şingiru. Fură, ama aumbriti di darea loarea și consumul de droguri şi substanţele interzise, cari adusiră prublemi a poliţiştilor. Neise, ma multi persoane, cetățeni xeñi, fură băgaţ tru arestu preventiv, stipsiti di trafic de droguri di mari risc. Fură confiscate cama di doi kiladz di droguri di mari risc şi importante sume di păradz.



    Amintaticlu a handbalui masculin românesc


    Calificarea la Campionatlu European va s’hibă ună nauă nkisită tră handbalul masculin românesc – spusi prezidentulu ali Federaţiei Române de Handbal, Constantin Dinu, după ţi naţionala s-califică la Campionatul European EHF EURO 2024, lucru ţi nu s’avea faptă ditu 1996. Calificarea easti ună performanţă şi faptul că yine după 28 de ani îlli da ună griutate nica ma mare. România fu, tru handbal, ună furteaţă europeană şi mondială, em ti atea istoria nă caftă borgea – spusi Constantin Dinu. Trădzearea şcurtică a grupilor Campionatului Europeanva va s’facă tru 10 di mai.Competiția di anlu yinitoru va s’dizvărtească tru Ghirmănie, anamisa di 10 şi 28 di yinaru.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 30.04 – 06.05.2023

    Retrospectiva săptămânii 30.04 – 06.05.2023


    La Londra se scrie istorie


    6 mai 2023 intră în istorie ca zi a încoronării, la Londra, a Regelui Charles al III-lea şi a Reginei Camilla. Capitala britanică s-a pregătit intens, pe tot parcursul săptămânii, pentru ceremoniile de sâmbătă, urmărite de zeci de milioane de oameni din întreaga lume. Inclusiv membrii familiei regale britanice au participat la o repetiţie în catedrala Westminster Abbey ! Sute de şefi de stat – inclusiv președintele României, Klaus Iohannis, regi şi regine de pe întreg mapamondul şi-au anunţat participarea la sărbătoarea plasată sub spectrul unor măsuri de securitate speciale. Reprezentanţii familiei regale a României – custodele coroanei, Margareta, şi Principele Consort, Radu – au ajuns încă de joi seară la Londra pentru ceremoniile încoronării. Potrivit Casei Regale, în cei 157 de ani de existenţă a Familiei Regale a României, legătura cu Familia Regală a Marii Britanii a fost constantă, bazată pe admiraţie, afecţiune şi respect, atât în dimensiunea sa oficială, cât şi familială. Acesta este al treilea eveniment de mare fast din Marea Britanie în mai puţin de un an, după Jubileul de Platină al Reginei Elisabeta a II-a în iunie anul trecut, urmat, în septembrie, de înmormântarea suveranei. Încoronarea de sâmbătă a Regelui Charles al III-lea este menită să marcheze noua domnie, începută de facto imediat după încetarea din viaţă a mamei sale.



    Sprijin european pentru agricultori


    Comisia Europeană a adoptat, marţi, măsuri preventive excepţionale şi temporare privind importul de produse agricole provenite din Ucraina. Mai precis, până pe 5 iunie, grâul, porumbul, rapiţa şi seminţele de floarea-soarelui ucrainene pot continua să circule liber în toate statele membre ale Uniunii, cu excepţia României, Bulgariei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei, pe unde produsele pot doar tranzita. Aceste măsuri au fost completate cu un al doilea pachet de sprijin financiar pentru fermierii din cele cinci state, puternic afectați de importul fără taxe al cerealelor ieftine din Ucraina. România va primi aproape 30 de milioane de euro, care se adaugă altor 10 milioane aprobate de Comisia Europeană. Tot săptămâna aceasta, Guvernul român a aprobat plata cheltuielilor de cazare pe primele trei luni ale anului pentru refugiaţii din Ucraina. Acestea însumează peste 100 de milioane de euro şi vor fi achitate integral din bugetul naţional, urmând ca, la vară, sumele să fie completate cu fonduri de la Uniunea Europeană. Peste 4 milioane de ucraineni au trecut prin România de la începutul agresiuni militare ruse şi aproape 100 de mii au rămas pe teritoriul ţării.



    Rezerva de valută a României, în creștere


    Banca Naţională a României a acumulat o rezervă-record de valută, de peste 53 de miliarde de euro, la sfârşitul lunii trecute – s-a anunțat, săptămâna aceasta, la București. Faţă de martie, creşterea este de 112 milioane de euro. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone, astfel că, rezervele internaţionale ale României – valută plus aur – se apropie tot mai mult de valoarea de 60 de miliarde de euro, un record în istoria României. Analiști economici spun că tendinţa de creştere ar fi datorată în mare parte intrărilor de fonduri europene, ceea ce ar însemna că banii europeni nu se consumă în economie. Deopotrivă, o rezervă valutară mare dă încredere investitorilor.



    “Casa verde fotovoltaice” 2023 la start


    Pe 2 mai, în România a început “Casa verde fotovoltaice 2023”. Prima fază este destinată înscrierii în program a firmelor şi instalatorilor care montează astfel de sisteme alternative de energie verde. Ulterior, ar urma să înceapă procedurile și pentru persoanele care vor să beneficieze de cei maximum 20 de mii de lei (4 mii de euro) de la Stat pentru a-și instala panouri fotovoltaice cu o putere de minimum 3 kWh. Bugetul alocat este de 2 miliarde de lei (500 de milioane de euro), bani necesari pentru 100.000 de beneficiari. Prin instalarea sistemelor fotovoltaice, doritorii își vor putea acoperi necesarul de consum, dar şi să livreze surplusul de energie în reţeaua naţională.



    1 Mai, la munte și la mare


    Sute de mii de români au ales, pentru minivacanţa de 1 Mai, litoralul la Marea Nagră, Delta Dunării, stațiunile montane ori locurile înverzite tocmai bune pentru un picnic în familie extinsă. Malul mării a fost, însă, de departe principala atracţie. Festivalurile de muzică și petrecerile în aer liber, foarte numeroase, s-au ținut lanț. Au fost, însă, umbrite de comercializarea și consumul de droguri şi substanţele interzise, care le-au creat probleme poliţiştilor. De altfel, mai multe persoane, cetățeni străini, au fost plasate în arest preventiv, acuzate de trafic de droguri de mare risc. Au fost confiscate peste două kilograme de droguri de mare risc şi importante sume de bani.



    Reușită a handbalului masculin românesc


    Calificarea la Campionatul European va fi un nou start pentru handbalul masculin românesc – a afirmat preşedintele Federaţiei Române de Handbal, Constantin Din, după ce naţionala s-a calificat la Campionatul European EHF EURO 2024, ceea ce nu se mai întâmplase din 1996. Calificarea în sine este o performanţă şi faptul că vine după 28 de ani îi dă o greutate şi mai mare. România a reprezentat, în handbal, o forţă europeană şi mondială, or istoria o obligă – a spus Constantin Din. Tragerea la sorţi a grupelor Campionatului Europeanva avea loc pe 10 mai.Competiția de anul viitor se va desfăşura în Germania, între 10 şi 28 ianuarie.





  • Proteste ale fermierilor

    Proteste ale fermierilor

    Derizoriu — astfel cataloga, de curând, ministrul Agriculturii de la București, Petre Daea, ajutorul primit de România din partea Comisiei Europene, menit să compenseze pierderile suferite de fermierii autohtoni ca urmare a afluxului masiv de cereale ieftine din Ucraina. Comisia a decis să deblocheze, din rezerva de criză, circa 56 de milioane de euro pentru compensarea pierderilor economice şi limitarea dezechilibrelor pe pieţele din Polonia, România şi Bulgaria.



    Aproape 30 de milioane de euro revin Poloniei, peste 16 milioane – Bulgariei, iar României – 10 milioane de euro, extrem de puțin raportat la pierderile suferite. Însuși președintele țării, Klaus Iohannis, prezent la Bruxelles cu prilejul recentului Consiliu European, a cerut Executivului comunitar o re-evaluare a ajutorului. Comisia trebuie să ţină cont că România a făcut sacrificii pentru a înlesni exportul de cereale ucrainene — declara, atunci, Klaus Iohannis, care considera “foarte ciudat ca, în Comisia Europeană, pe aceste speţe, să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate contabiliceşte.” — conchidea președintele.



    Doar câteva zile mai târziu, săptămâna aceasta, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat că ajutorului inițial de 10 milioane de euro i se va adăuga un altul, printr-un nou mecanism de sprijin. Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, care citează surse oficiale, 75 de milioane euro vor fi distribuite către Polonia, România şi Bulgaria, dar și Ungaria şi Slovacia. Negocierile pentru împărţirea acestei sume vor începe curând, aşa că cele cinci state trebuie să ofere cât mai multe date şi argumente pentru a atrage cât mai mulţi bani. La o primă vedere, România ar mai putea obţine între 15 şi 20 de milioane de euro. În felul acesta, suma totală a celor două tranşe ar putea fi de 25 – 30 de milioane de euro.



    Între timp, pentru a menține presiunea asupra decidenților naționali și europeni, fermierii protestează. Zilele acestea, traficul de marfă prin mai multe puncte de trecere a frontierei româno-bulgare a fost foarte aglomerat, șoferii de camioane aşteptând ore întregi pentru formalităţi uzuale. Motivul : protestele fermierilor bulgari, nemulţumiţi că pe piaţa bulgărească au ajuns foarte multe produse agricole ieftine din Ucraina, fără taxe vamale.



    Unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, aceasta şi-a văzut porturile la Marea Neagră blocate după invazia rusă, fiind nevoită să găsească rute alternative de transport. Doar că mari cantităţi de cereale, mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au rămas în ţări central-europene, lovind în preţurile şi vânzările agricultorilor locali. Comisia Europeană, hotărâtă să ajute Ucraina până la capăt, trebuie să găsească soluții pentru proprii fermieri. Pe 7 aprilie se anunță un protest comun al agricultorilor din toate ţările afectate.





  • Căftări tru agiutorlu a agricultorilor ditu România

    Căftări tru agiutorlu a agricultorilor ditu România

    Culturile agricole ditu România cădzură pradă, tru aestu an, a xerillei fără precedint cari faţi ravagii, iara agricultorllii ahuhriră să-şi facă isapea ti kirerli, cu frixea că numata va ş-llia păradzlli pi cari 4lli investiră. Nai ma mărli probleme sunt tru sudul și tru estul a văsiliillei, iu rezervele di apă sunt extrem di ñiţ. Fermierllii ditu născănti zone căftară a autorităților locale s’facă dimersurile ţi suntu ananghi tra s’apufusească catandisea di calamitate tru agricultură. Tra să-lli agiută pi fermierllii zñiipsiţ di xeri, Guvernul di la București căftă ali Comisie Europene aprobarea tra s’da unu avans anamisa di 70 şi 85% ditu plăţile directe tra misurile di mediu şi climă ditu Programul Naţional di Dizvoltare Rurală 2014-2022. Tru idyiulu kiro, Executivul va tra s’da a pomicultorilor şi viticultorilor, ama şi a crescătorilor di porţă şi pulli agiutoari di 51,6 milioane di euro, ditu cari 25,5 milioane di euro ditu fonduri europene, iara alanţă di la bugetlu naţional, dimăndă Ministerlu ali Agricultură. Ma multu, s-pruvidzură investiţii tru sisteme locale di irigaţii ditu fonduri UE, tru valoare di 100 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027. Uidisitu cu datili centralizate di aestă instituţie, xerea asparsi pănă tru aestă oară, aproapea 107 ñilli di ictări di suprafaţă agricolă ditu 20 di judiţe ali Românie.



    Di itia a xerillei, Dunărea agiumsi la un nivel minim, luni tahina. Dibitlu a fluviului la intrarea tru văsilie fu di maş 1.950 metri cubi pe secundă, cu multu sumu media multianuală normală ditu aestă perioadă di 2.500 metri cubi pi secundă. Hidrologilli feaţiră timbihi că, tru tut kirolu a aliştei stămână, dibitlu va s’hibă tru scădiari, până la valoarea di 1.850 metri cubi tru secundă. Di itia că scădzu nivelulu a apilor ali Dunării, tru judiţul Dolj, neise, s’nregistreadză ună catandisi fără preţedint tru aeştă 70 di ani ditu soni: culturile agricole numata potu s’hibă udati cu apă ditu fluviu. Aesta după ţi nivelu a Dunărăllii scădzu cu 7 cm tru ună dzuuă. Prezidintulu ali Asociaţie Fermierilor ditu România, Daniel Botănoiu, faţi timbihi că xerea extremă aduţi zñie a producţiilor agricole ali văsilie ditu aest an, ama va s’aibă impact şi ti yinitorlu anu agricol, tra atea că lucrările numata va s’poată s’hibă executate tru oara ananghi şi di calitate. Neise, el lugurseaşti că sistemul di irigaţii liseaşti s’hibă uidisitu cu năili tehnologii cari s’aibă hăiri maximă tra plante, ama lipseaşti s’hibă ufilisiti şi soiuri di plante tolerante la xeri.


    Tru kirolu anda agricultorlli s’ampulisescu cu xerea, niţi hăbărli di la meteorologi nu suntu mplini di curayiu. Xerea easti maş ahurhita, va s’yină kiro nica ma laiu, faţi timbihhi prezidintulu ali Societati Meteorologice Române, Ion Sandu, cari easti di păreari că autoritățli lipseaşti s’llia misuri tra perioadili yinitoari.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Solicitări în sprijinul agricultorilor din România

    Solicitări în sprijinul agricultorilor din România

    Culturile agricole din România au căzut pradă, în acest an,
    secetei fără precedent care face ravagii, iar agricultorii au început să-și
    socotească pierderile, temându-se de faptul că nu își vor recupera banii pe
    care i-au investit. Cele mai mari probleme sunt în sudul și în estul țării,
    unde rezervele de apă sunt extrem de mici. Fermierii din unele zone au cerut
    autorităților locale să facă demersurile necesare pentru a declara starea de
    calamitate în agricultură. Pentru a-i sprijini pe fermierii afectați de secetă,
    Guvernul de la București a cerut Comisiei Europene aprobarea pentru acordarea
    unui avans între 70 şi 85% din plăţile directe pentru măsurile de mediu şi
    climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2022. În același timp,
    Executivul vrea să dea pomicultorilor şi viticultorilor, dar şi crescătorilor
    de porci şi păsări ajutoare de 51,6 milioane de euro, din care 25,5 milioane de
    euro din fonduri europene, iar restul de la bugetul naţional, a anunţat
    Ministerul Agriculturii. În plus, s-au prevăzut investiţii în sisteme
    locale de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 100 milioane euro, prin Planul
    Naţional Strategic 2023-2027. Potrivit datelor centralizate de această
    instituţie, seceta a compromis, până în prezent, aproape 107 mii de hectare de
    suprafaţă agricolă din 20 de judeţe ale României.

    Din cauza secetei, Dunărea a
    ajuns la un nivel minim, luni dimineaţă. Debitul fluviului la intrarea în ţară
    a fost de doar 1.950 metri cubi pe secundă, cu mult sub media multianuală
    normală din această perioadă de 2.500 metri cubi pe secundă. Hidrologii au
    avertizat că, pe tot parcursul acestei săptămâni, debitul va fi în scădere,
    până la valoarea de 1.850 metri cubi pe secundă. Din cauza scăderii nivelului
    apelor Dunării, în judeţul Dolj, de pildă, se înregistrează o situaţie
    fără precedent în ultimii 70 de ani: culturile agricole nu mai pot fi irigate
    cu apă din fluviu. Aceasta după ce nivelul Dunării a scăzut cu 7 cm într-o
    singură zi. Preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, Daniel Botănoiu,
    avertizează că seceta extremă afectează producţiile agricole ale țării din
    acest an, însă va avea impact şi asupra următorului an agricol, pentru că
    lucrările nu vor putea fi executate la timp şi de calitate. Prin urmare, el consideră că sistemul de irigaţii ar trebui adaptat la
    noile tehnologii care să aibă eficienţă maximă pentru plante, însă ar trebui
    utilizate şi soiuri de plante tolerante la secetă.

    În vreme ce agricultorii se
    confruntă cu seceta, nici veștile de la meteorologi nu sunt încurajatoare.
    Seceta este numai începutul, vor veni vremuri grele, atrage atenția președintele
    Societății Meteorologice Române, Ion Sandu, care este de părere că autoritățile
    trebuie să ia măsuri pentru perioadele următoare.


  • Vela: Vom rezolva bilateral situația românilor care nu pot tranzita Austria

    Vela: Vom rezolva bilateral situația românilor care nu pot tranzita Austria

    Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a fost duminică după-amiază, la punctul de trecere a frontierei de la Nădlac I, pentru a verifica situația intrărilor în țară. El a spus că nu este un trafic intens nici pe tranzitul de camioane, nici pe cel de autoturisme, și a mulțumit celor din diaspora care au înţeles mesajul nostru şi nu vin atât de mulţi cât se preconiza în ţară pentru a sărbători Sfintele Paşti.


    De asemenea, Vela a spus că a luat legătura cu conducerea PTF Nădlac I pentru a rezolva şi problema celor care au venit din alte părţi pe jos sau din graniţă în graniţă cu alte mijloace de transport şi sunt aici blocaţi pentru a se forma un transport spre zonele de destinaţie, unde vor intra în carantină.


    Centrul de Conducere şi Coordonare Judeţean Arad va pune la dispoziţie mijlocul de transport cu care am înţeles că unii vor să meargă spre Ploieşti şi alţii spre Sibiu, atunci când se face un grup compact pentru a fi transportaţi direct în carantină. Aşadar şi oamenii care vin în ţară acceptă această condiţie de a intra direct în carantină şi poate că ar trebui să-i şi înţelegem pe unii dintre ei, nu au venituri, au rămas pe drumuri, în toate ţările situaţia este critică şi oamenii, neavând nicio speranţă, normal că se întorc spre ţară, spre compatrioţii lor, spre cei cunoscuţi, acceptând carantina şi perspectiva prin care ei pot fi ajutaţi medical şi administrativ, a declarat Vela.


    El a mai afirmat că nu se aşteaptă ca, în săptămâna premergătoare Paştelui, să se înregistreze un număr foarte mare de persoane care vin în România.

    Sunt peste medie, dar nu atât de mare cum probabil se aşteaptă cei care sunt pesimişti, cu afluxul mare de români de Paşte. Ştiu compatrioţii noştri că şi acolo sunt multe probleme şi aici sunt multe probleme, mai mult, aici intră direct în 14 zile de carantină.


    La Nădlac ministrul Vela s-a întâlnit cu un grup de români, de la care a aflat că nu sunt lăsați de autoritățile austriece să tranziteze teritoriul, deși ar avea justificare. Sunt români, compatrioţi de-ai noştri care aşteaptă să tranziteze Austria şi nu pot, deşi au domiciliu, fie proprietăţi în Olanda, în alte state sau contracte de muncă. Este o problemă care ţine de relaţiile externe bilaterale şi o să-l anunţ pe domnul ministru al Afacerilor Externe pentru a lua legătura cu omologul austriac sau cu reprezentanţa noastră diplomatică de la Viena, încât să se reglementeze acest aspect, a spus Vela.


    Pe de altă parte, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a declarat, că urmează să se reglementeze situaţia navigatorilor care transportă mărfuri şi trebuie să iasă din România, exact ca în cazul şoferilor de camioane. La graniţa cu Bulgaria s-ar putea permite tranzitarea de către agricultorii din cele două ţări, aşa cum se întâmplă la frontiera cu Ungaria.

    În noua ordonanţă ar trebui să reglăm unele lucruri cu privire la posibilitatea de a ieşi din aceste restricţii navigatorii, de exemplu cei care atunci când se duc cu marfă, cu şlepul, cu nava într-o ţară în amonte pe Dunăre, ei rămân pe vapor, nu sunt sub riscul că ar fi contaminaţi într-o ţară într-o zonă roşie. În această situaţie cred că, şi am discutat cu colegii, ar trebui să intre în aceeaşi categorie de excepţie ca şi şoferii de camioane.



    În ceea ce îi privește pe agricultori, Vela a precizat că și acestora trebuie să li se ofere posibilitatea de a trece frontiera româno-bulgară.

    Să poată avea aceleaşi posibilităţi şi excepţii ca şi lucrătorii de pe zona graniţei de vest, unde şi cetăţenii maghiari şi români pot trece dintr-o parte în alta, pe o anumită distanţă, să execute lucrări agricole sau alte activităţi economice.

    sursa: agerpres

  • Pachetul de reforme ale Politicii Agricole Comune după 2020 și situația pieței agricole

    Pachetul de reforme ale Politicii Agricole Comune după 2020 și situația pieței agricole

    Luna trecută, Consiliul pentru
    agricultură și pescuit s-a întâlnit la Luxemburg. Miniștrii au avut un schimb
    de opinii privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime,
    controalele în domeniul pescuitului și posibilitățile de pescuit pentru anul
    2019. Aceștia au discutat, de asemenea, despre pachetul de reforme ale
    Politicii Agricole Comune după 2020 și despre situația pieței agricole.

    La
    finalul întâlnirii, Phil Hogan, comisarul european însărcinat cu agricultura și
    dezvoltarea rurală, a declarat: Trebuie
    să lucrăm împreună pentru a oferi agricultorilor certitudine, sănătate și predictibilitate
    și am ascultat cu atenție reacțiile inițiale ale miniștrilor în legătură cu
    propunerile pentru noua politică agricolă comună. Propunerile Comisiei Europene
    nu reprezintă o renaționalizare a politicii agricole comune, așa cum au sugerat
    unele persoane în ultimele săptămâni, și există un număr semnificativ de
    garanții care sunt incluse în propunere, pentru a arăta că nu poate fi vorba
    despre acest lucru. Am reiterat sprijinul meu pentru o distribuție mai
    echitabilă a plăților, în special în scopul de a ajuta întreprinderile mici și
    mijlocii și sper ca miniştrii să ia în considerare măsurile specifice propuse
    și că vor avea în vedere acest lucru pentru atingerea acestui obiectiv.

    În
    cadrul Consiliului pentru agricultură și pescuit din iunie Comisia Europeană a
    prezentat şi o actualizare a situației pe piețele agricole ale Uniunii
    Europene. Cu amănunte, Phil Hogan:
    Am avut, de asemenea, o discuție cu privire la situația pieței agricole. Am
    prezentat evaluarea Comisiei Europene în mai multe sectoare, inclusiv situația
    actuală din aceste sectoare și am abordat punctele pe care Franța le-a ridicat
    în legătură cu laptele praf degresat, solicitările Poloniei în ceea ce privește
    carnea de porc și problemele Spaniei legate de măsline și disputele cu Statele
    Unite ale Americii. Mesajul meu privind situația pieței este echilibrat în
    ansamblu, chiar dacă se preconizează dificultăți pentru carnea de porc și pentru
    zahăr, dar nu
    este cazul să intervenim, în acest moment.


  • Propuneri de noi reglementări pe piaţa agricolă europeană

    Propuneri de noi reglementări pe piaţa agricolă europeană

    Un subiect sensibil pentru fermieri este cel al volatilitatii
    preturilor. In prezent, agricultorii sunt striviti intre marile lanturi de
    magazine, cu o putere de negociere net inferioară, si marile corporatii care
    vand inputuri, precum semințe și îngrăşăminte.


    Dificultatea pe care fermerii europeni o întâmpină pe piețele
    agricole    , din cauza raportului dintre creșterea producției din anumite sectoare
    și prețuri diminuate considerabil și a practicilor comerciale neloiale din
    cadrul lanțurilor de aprovizionare a alimentelor, grupul PPE din Parlamentul
    European     a solicitat Comisiei Europene impunerea legislației existențe și
    punerea în aplicare, a unui cadru de reglementare eficient pentru a proteja
    interesele agricultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente.
    Criza din agricultura europeană, poate fi depasita printr-o relație
    echilibrată între producătorii agricoli, procesatori și sectorul comercial.

    Agricultura rămâne un important segment de dezvoltare pentru țările membre,
    printre care și România    , a spus eurodeputatul Marian-Jean
    Marinescu    , vicepreședinte al grupului PPE: Se discuta foarte mult de aceste aspecte noua propunere pe care
    Comisia o va prezenta la sfârșitul lunii mai începutul lunii iunie pentru cred
    ca și acea propunere va include referiri pe acest subiect. Lanțul de la
    lucrător pana la beneficiar in sectorul agricol pentru ca sunt foarte multe in
    primul rand discuții și in al doilea rand lucruri care pot fi îmbunătățite in
    acest lanț. Referitor la situația din Romania eu cred ca primul lucru pe care
    ar trebui sa l facă agricultorii este sa se asocieze pentru a mari puterea de
    negociere mai ales cu marile magazine, trebuie neaparat făcut acest lucru și
    cred ca statul trebuie sa se implice in acest proces pentru ca deocamdată este
    dificil exista niște mentalități bazate pe niște lucruri care s-au întâmplat in
    trecut și atunci trebuie statul cumva sa încurajeze acest lucru pentru ca am
    avea toți beneficii. Pe de alta parte sa se organizeze agricultorii astfel
    încât sa poată sa-și vândă produsele cu un preț care sa fie profitabil sa nu
    fie sub prețul de producție. Pe de alta parte și Uniunea a venit cu ceva
    reglementări și trebuie sa vina in continuare cu reglementări ca sa existe un
    raport corect între beneficiile vânzătorilor magazinelor și beneficiile
    producătorilor, adică sa nu fie un raport exagerat sau chiar sa spunem așa
    negativ adică producătorii sa nu aibă niciun beneficiu și vânzătorii sa
    aibă un beneficiu și acest lucru sunt convins ca va fi inclusin noua politica agricolă comuna.


  • Manifestaţie a agricultorilor la Bruxelles

    Manifestaţie a agricultorilor la Bruxelles

    Ministerul Afacerilor Externe informează
    cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se deplaseze pe teritoriul
    Regatului Belgiei că luni, 14 martie 2016, mai multe sute de agricultori vor
    manifesta cu utilaje la Bruxelles.




    Coloana de manifestanţi va pleca de la Gara de
    Nord şi se va îndrepta către Parlamentul European, fapt pentru care circulaţia
    în zona centrală va fi perturbată, iar transportul în comun de suprafaţă va fi
    deviat.





    Ministerul
    Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetățenii
    români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google
    Play), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi
    alertați, în cazul în care apar situaţii speciale.

  • Europa noastră – 8.08.2015

    Europa noastră – 8.08.2015

    Acordul UE-Vietnam, măsurile de siguranţă pentru
    agricultori şi granturile pentru cercetare, pe agenda europeană săptămâna aceasta.


  • Măsuri UE pentru agricultorii afectaţi de embargoul rusesc

    Măsuri UE pentru agricultorii afectaţi de embargoul rusesc

    Într-o declaraţie comună semnată luni, la Bruxelles, miniştrii agriculturii din 21 de state membre ale UE, între care şi România, insistă pe lângă Comisia Europeană să acorde compensaţii pentru pierderile suferite în urma embargoului agricol rusesc. Banii ar urma sa provină din suma destinată finanţării Politicii Agricole Comune (PAC) şi nu din rezerva de criză, care, în opinia semnatarilor, trebuie păstrată pentru eventualitatea unor noi provocări, în 2015.



    Executivul european vrea să folosească banii din finanţarea PAC pentru acoperirea unor deficite în bugetul pe anul în curs şi să acorde agricultorilor ajutoarele din rezerva de criză’, care poate fi constituită numai în schimbul diminuării cu 1% a subvenţiilor agricole obişnuite. Comisia Europeană a anunţat, deja, că va oferi producătorilor de legume şi de lactate, care înregistrează pierderi în urma embargoului rus, compensaţii în valoare de 344 de milioane de euro, astfel că, dacă se va baza doar pe rezerva de criză, i-ar mai rămâne, pentru anul viitor, doar 88 de milioane de euro pentru eventuale noi măsuri de sprijinire a agricultorilor sau pentru orice altă situaţie neprevăzută.



    O decizie concretă urmează să se ia în cadrul negocierilor privind bugetul UE pentru anul viitor, care trebuie încheiate pe 17 noiembrie. În urma semnării declaraţiei de luni, ministrul francez al agriculturii, Stephane Le Foll, apreciază că cele 21 de state semnatare vor avea motive întemeiate să blocheze negocierile bugetare dacă nu le vor fi satisfăcute cererile. Menţionăm că declaraţia a fost semnată în cadrul primei reuniuni a miniştrilor agriculturii după ce noua Comisie Europeană, condusă de Jean-Claude Juncker şi-a preluat atribuţiile, la începutul acestei luni.



    La reuniune a fost prezent şi noul comisar al Agriculturii, irlandezul Phil Hogan, care l-a înlocuit pe românul Dacian Cioloş, al cărui mandat a însemnat redactarea unei noi Politici Agricole Comune, iar pe final, adoptarea unor măsuri de protejare a producătorilor agricoli europeni afectaţi de embargoul rusesc.



    La Bucureşti, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin afirmă că România, deşi nu exportă în Rusia, riscă un impact indirect, din cauză că produsele agricole provenite din alte ţări, precum Lituania sau Polonia, intră pe piaţa românească la preţuri de dumping. El a avertizat despre riscul ca fiecare stat membru al UE să încerce să găsească o soluţie naţională pentru a-şi proteja fermierii şi consumatorii şi a cerut soluţii europene la o problemă considerată de interes comun.