Tag: agroturism

  • Azuga, pregătită pentru sezonul estival

    Azuga, pregătită pentru sezonul estival

    Astăzi vă invităm într-o staţiune situată pe Valea Prahovei, între Buşteni şi Predeal, în judeţul Prahova, cunoscută mai degrabă pentru domeniul schiabil. Dezvoltată la o altitudine medie de 1.000 de metri, în extremitatea nordică a judeţului Prahova, la 147 de km faţă de Bucureşti, Azuga invită în sezonul estival la agroturism. Emanuel Grigorcea, purtător de cuvânt şi reprezentant în relaţia cu presa al Primăriei din Azuga, ne-a spus cum se pregăteşte staţiunea pentru vacanţa de vară:



    Azuga se pregăteşte de câteva săptămâni pentru aceste sezon estival, care a întârziat un pic anul acesta. Este încă rece, dar cerul este senin şi aerul este extrem de curat aici la noi. Azuga se remarcă prin linişte, printr-un aer curat deosebit, pentru că e perpendicular pe DN 1 amplasată, şi mai ales prin faptul că nu este o staţiune aglomerată. Vara se poate face multă mişcare, vorbim despre drumeţii, trasee de mountain bike, vorbim despre parcurile noastre multe şi proaspăt amenajate, vorbim despre tot felul de trasee care duc înspre zona Bucegilor, dar şi în partea cealaltă, înspre (n.r. munţii) Baiului, Cazacu, Limbăşelu, poate chiar drumeţie până la Predeal pe creasta munţilor. Întotdeauna când plecăm la munte este recomandat să ne echipăm adecvat, cu încălţăminte potrivită, mai multe straturi de îmbrăcăminte, pentru că trebuie să fim pregătiţi şi pentru soare şi pentru pentru ploaie. E bine să avem cu noi apă şi un pacheţel de mâncare şi, foarte important pentru drumeţi, e bine să fie în grupuri de 3-5, chiar dacă sunt şi copii, pentru că zgomotul făcut de oameni ţine departe animalele.




    Şi cum în Azuga, există pârtii omologate internaţional, există, desigur, şi telegondola, care leagă baza staţiunii cu vârful Sorica şi poate fi folosită indiferent de anotimp. Emanuel Grigorcea ne-a conturat un posibil program după drumeţie: După drumeţie sau mai multe trasee cu mountain bike-ul sunt suficiente locuri în care se poate mânca bine şi foarte bine, există şi un loc cu o cafea de specialitate, unic pe Valea Prahovei, există cramele de vin unde se pot degusta tot felul de vinuri, se poate face şi o vizită în Crama unde se pregătesc vinul şi şampania. Tot în acest loc există şi cazare şi un restaurant cu mâncare foarte bună şi prăjituri de casă excelente.



    Este vorba despre Crama Rhein, furnizor al Casei Regale a României, ce datează din 1892. A fost înfiinţată în perioada de dezvoltare a oraşului-staţiune aflat la doar câtiva kilometri nord faţă de Sinaia, unde apăruse deja Palatul Peleş al familiei regale, dar şi multe vile şi hoteluri. Din 2003, crama de la Azuga a intrat în circuitul turistic. Vizitatorii pot urmări aici toate etapele de producere a vinului spumant, putând vizita micul muzeu ce prezintă utilaje şi fotografii de la începutul afacerii familiei Rhein. Un popas la Azuga se cere completat de vizitarea păstrăvăriei.


  • Andreas Tola Pohl din Germania

    Andreas Tola Pohl din Germania

    Andreas Tola Pohl vine din Germania.
    A copilărit în Tanzania, a studiat Științe Navale în Germania, în cadrul
    Universității Emden. În România se află din 2015, cand a început un proiect de
    permacultură și agroturism sustenabil în Transilvania, în satul Poșaga din
    județul Alba Iulia. Este căsătorit cu româncă și are o fetiță și împreună
    locuiesc la Poșaga. Pentru început, ne povestește cum a început relația lui cu
    România.


    Când eram
    student la Nautică am calatorit mult pentru că am avut un interes pentru toată
    lumea și am vrut să văd tot. Așa am ajuns și în România, în Cluj și am
    cunoscut-o pe Ioana, soția mea. M-am îndrăgostit foarte repede și ăsta a fost
    de fapt începutul.



    Începutul unei povești care continuă
    și astăzi, pentru că în 2015 Ioana și Andreas au pus împreună bazele unui
    proiect care se numește După Gard.
    Munca pentru ca acest proiect să devină sustenabil a durat câțiva ani, prin
    urmare Andreas nu s-a mutat imediat în România.


    Da, nu m-am
    mutat imediat, pentru că am început cu casa prima dată. A fost multă muncă și a
    durat un timp, pentru că am și lucrat în Germania pe vas și am avut și alte
    joburi. Atunci aveam timp să venim numai în vară, dar acum locuim aici deja de
    trei ani. Am cunoscut-o pe Ioana și ea a tot povestit despre locul acesta și,
    când am venit prima dată, m-am îndrăgostit și de locul ăsta, Poșaga, pentru că e
    o natură foarte frumoasă și e ceva ce în Germania nu prea mai există. Ideea a
    fost să aducem și turiști aici, ca să vadă și altcineva cum e la noi.


    Este o casă
    ecologică, într-un stil tradițional din zona Văii Arieșului și e făcută din
    lemn, are un târnaț în față și un acoperiș frumos și e construită în mare parte
    cu materiale naturale, într-un mod ecologic. De fapt, Ioana a început proiectul
    înainte de a mă fi cunoscut pe mine, dar niciodată nu a avut o casă și un loc
    propriu unde să poată aduce și alți oameni. Cu mine împreună a dezvoltat ideea
    asta, să avem și o casă și un proiect de permacultură și să îmbinăm și ideea de
    ecologie și agroturism.



    S-a schimbat ceva odată cu mutarea
    într-un sat din România? Îi lipsește ceva din viața ceva mai tehnologizată,
    poate mai modernă de la oraș?


    Chestia
    interesantă e că nu locuim chiar foarte simplu. Avem și 4G, soția lucrează pe
    laptop, suntem destul de conectați. Dar în același timp avem și natură direct
    când ieșim din casă și ăsta pentru mine e un lux adevărat. Aici am cunoscut ce
    înseamnă să lucrezi cu pământul și am făcut o conexiune cu pământul și cu natura.
    E o conexiune pe care n-am avut-o înainte, e o pasiune pentru mine și
    permacultura, pentru că e un tool
    care mă ajută să lucrez cu natura într-un mod mai bun.



    L-am întrebat pe Andreas dacă sunt
    independenți, autosustenabili, dacă se hrănesc numai cu ce le oferă pământul din
    grădină.


    Da, asta e
    ideea. Nu e încă 100%, dar încercăm. Avem foarte multe legume, n-avem animale
    încă, pentru că înseamnă și mai mult lucru și în momentul ăsta ajunge. Dar da,
    ne hrănim cu multe produse proprii și dacă nu avem, avem vecini și facem schimb
    – dăm niște legume, primim ouă, primim lapte și totul e proaspăt și sănătos.


    Cum sunt vecinii, cum sunt românii în
    general?


    În general
    cred că oamenii sunt la fel oriunde, dar în România la început a fost ca atunci
    când ești îndrăgostit- vezi numai părțile frumoase și crezi că totul e perfect.
    Dar, dacă stai un pic, vezi și chestiile care nu-s chiar cum trebuie. Totuși,
    aici în România găsesc ceva ce nu găsesc în Germania și asta e o libertate și o
    accesibilitate pentru o hrană sănătoasă și o natură foarte frumoasă.



    Ce îi lipsește lui Andreas din
    Germania?


    Prietenii
    și familia îmi lipsesc, bineînțeles. Părinții vin aproape în fiecare an și am
    cel puțin un prieten care vine în fiecare an la Poșaga. Și noi mai mergem
    uneori în Germania. Ar fi frumos să fie toți aici, dar nu poți să ai totul.


    Ce calități sunt în România și ce i-ar
    plăcea să vadă îmbunătățit?


    La
    capitolul calități, aici există încă o structură rurală care mai funcționează.
    Mai există o comunitate și oamenii se ajută. Ar fi de îmbunătățit poate felul
    în care se conduce pe drum, fiindcă pare un pic periculos. Aici în vale se fac
    depășiri periculoase.



    Andreas a obținut un certificat de
    design în permacultură la primul curs organizat în România în județul
    Bistrița-Năsăud. În baza acestui certificat Andreas poate să predea și altora
    ceea ce a învățat la curs.


    Eu încă sunt
    în curs de a obțiune o diplomă și ca să ții un curs singur trebuie să ai
    diplomă. De fapt, Cristina Coliș are diploma, iar eu alături de alți trei alți
    oameni ajut la predare. Eu o să fiu unul dintre asistenți pentru primul curs de
    permacultură în limba română de anul acesta și dacă vreți, căutați Ermitaj
    Malin și găsiți cursul, care e o chestie foarte faină.


  • Județul Neamț, destinație de vacanță

    Județul Neamț, destinație de vacanță

    În căutarea unor obiective turistice
    atractive, ne oprim azi în nord-estul României, în județul Neamț. Vom găsi aici
    mai multe trasee culturale, trasee de drumeții pentru iubitorii muntelui, dar
    și muzee interesante, care prezintă specificul cultural, istoria, dar și
    tradițiile străvechi ale locului. Vom descoperi un loc încărcat de legende,
    numai bune de povestit la o masă încărcată cu preparate tradiționale.


    Adrian Niță, purtător de cuvânt al
    Consiliului Județean Neamț, spune că județul Neamț reprezintă o structură
    teritorială solidă, cu o puternică ambiție de a deveni o forță pe scena
    turistică a României și a Europei de est.

    Tocmai de asta, Consiliul Județean,
    instituție care a devenit din ce în ce mai activă, mai implicată și mai
    apropiată de nevoile comunității locale, arată o deschidere în acest sens.
    Ambițiile actuale ale conducerii și ale echipei care se ocupă de turism sunt de
    a poziționa județul nostru între destinațiile de top ale României și de a oferi
    acestei zone o rezonanță internațională. Când spunem Neamț, ne gândim la un
    spațiu aparte, un teritoriu complex, cu extrem de multe resurse, un loc în care
    frumusețile naturii se împletesc în chip armonios cu istoria, tradiția și
    ospitalitatea oamenilor deosebiți din acest punct de vedere. Trecând la o
    analiză mai atentă, aș vrea să vă spun că județul nostru se situează în top în
    România, având cele mai multe mănăstiri din țară, fiind declarat destinație
    turistică de excelență la nivel european. Această poziție se datorează
    bogatului patrimoniu de care dispune și care se compune din numeroase arii
    naturale protejate, un număr de peste 530 de monumente istorice și stațiuni
    turistice atestate.



    Toate aceste resurse asigură o
    varietate de forme de turism: montan, cultural, ecumenic, agroturism, turism
    balnear. Există o infrastructură de transport, cazare, masă și agrement bine
    dezvoltată, precum și trei aeroporturi în apropiere: Bacău, Suceava și Iași,
    continuă Adrian Niță, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Neamț:

    Cadrul natural de o frumusețe aparte, monumentele istorice și de artă,
    tezaurul etnofolcloric plasează județul Neamț între primele destinații din
    România, acesta atrăgând deja numeroși vizitatori români și străini. Începem
    descoperirea orașului de la poalele munților Pietricica, din Piatra Neamț, care
    este și municipiul reședință de județ, supranumit și Perla Moldovei. Ajungem
    apoi pe Ceahlău, muntele sfânt al românilor, și la barajul și lacul Izvorul
    Muntelui sau la marea dintre munți, cum e cunoscut. Este o mare întindere de
    apă chiar în inima muntelui, într-un cadru natural fantastic.

    De asemenea,
    Cheile Bicazului mai sunt numite și împărăția de piatră, iar Ținutul
    Zimbrului este singura destinație din România din top 100 destinații
    sustenabile la nivel global. Acum câteva zile, a fost desemnată prin votul
    publicului pe locul al doilea între aceste destinații. Tot în Neamț, putem
    pătrunde în fascinantul univers al copilăriei eterne, chiar în casa renumitului
    povestitor Ion Creangă, din Humulești, unde se pot descoperi și tainele
    meșteșugurilor populare. Tot în zonă, puteți vizita Cetatea Neamțului, care nu
    a putut fi cucerită niciodată, dar și Mănăstirea Neamț, Ierusalimul ortodoxiei
    românești, cel mai vechi așezământ monahal din Moldova, atestat în anul 1210.



    În județul Neamț, puteți găsi și
    singurul muzeu Cucuteni din România. Un aspect poate mai puțin cunoscut este
    că evoluția comunităților umane din această zonă a contribuit la formarea celei
    mai strălucite civilizații preistorice din Europa, de care aparține și
    complexul Cucuteni. Marea majoritate a celor care vizitează județul nostru se
    interesează în special de activitățile de agrement și de evenimentele inedite.

    De foarte mare interes în ultimul timp, au devenit activitățile de agrement
    organizate la Durău Park, în stațiunea Durău. Fie vară, fie iarnă, în această
    minunată stațiune montană, situată la poalele Ceahlăului, într-un peisaj
    superb, se poate schia și se pot practica drumețiile. Pârtia e deosebită, cu
    instalație de teleschi, tunuri de zăpadă și nocturnă. Căutate sunt și
    evenimentele culinare cum ar fi Eco Brunch în Ținutul Zimbrului, organizat în
    septembrie 2020 în zona Târgu Neamț. Patrimoniul cultural oferit de picturile
    lui Nicolae Grigorescu la Mănăstirea Agapia sau ale lui Nicolae Tonitza, la
    Mănăstirea Durău, reprezintă și acestea o atracție pentru turiști.


    În județul Neamț, îi puteți găsi pe
    vestiții meșteșugari de la Târpești, din zona Târgu Neamț. Există și evenimente
    la care aceștia sunt prezenți. De
    asemenea, îi puteți găsi și în câteva muzee.

    Adrian Niță, purtător de cuvânt al
    Consiliului Județean Neamț: Cu fiecare vizită pe tărâmurile de legendă
    ale Neamțului, indiferent de motivația călătoriei, vă veți convinge că județul
    Neamț e un spațiu unic, care deschide posibilități nelimitate de experimentare
    și de cunoaștere, un loc încărcat de istorie, copleșitor prin cultura sa. Pentru
    toate aceste motive și pentru multe altele care nu pot fi cuprinse într-o
    descriere atât de succintă, credem că Ținutul Neamțului este un izvor nesecat
    de frumusețe, de semnificații istorice, culturale, etnografice și spirituale,
    putând reprezenta o destinație de vacanță pe placul oricărui turist. În
    concluzie, nu mai rămâne decât să veniți la noi și să vă convingeți singuri. Vă
    așteptăm cu mare drag.



    Iată, așadar, o destinație de vacanță pentru
    toți și pentru orice perioadă a anului. Invitația a fost lansată. Vă așteptăm
    și data viitoare cu o nouă destinație.

  • Snagov

    Snagov

    Vă invităm astăzi la doar 40 de
    kilometri de Bucureşti, la Snagov. Aici fie că sunteţi tentaţi să descoperiţi
    vile folosite de liderul comunist Nicolae Ceauşescu şi de nomenclatura
    comunistă, fie că, purtaţi de istorie, descoperiţi palatul şi mănăstirea de
    secol XIV, fie că vă bucuraţi doar de natură, lacul Snagov fiind o arie
    naturală protejată, cu peste 120 de specii de plante, animale sau păsări
    protejate. În mod sigur, veţi găsi mereu motive să reveniţi.


    Mănăstirea Snagov, cunoscută și
    sub denumirea de Mănăstirea Vlad Țepeș este situată pe o mică insulă din partea
    de nord-vest a lacului Snagov. Vechi centru de spiritualitate și cultură
    ortodoxă, el dăinuie pe temeliile unei așezări dacice. Se presupune că aici se
    află mormântul domnitorului Vlad Ţepeş, ucis în decembrie 1476, la puţin timp
    după ce reuşise să revină, pentru a treia oară, pe tronul Ţării Româneşti. Din
    construcţiile care formau altădată ansamblul mănăstirii Snagov, astăzi se mai
    păstrează doar biserica şi clopotniţa. Celelalte construcţii se află în stadiul
    de ruine. Pentru că era izolată, în secolul al 19-lea mănăstirea a fost
    folosită drept închisoare. Anterior, în secolul al 17-lea, la mănăstirea Snagov
    a funcţionat, o tipografie de sub teascurile căreia au ieşit mai multe lucrări
    în română, greacă şi arabă.


    La Snagov, vă puteţi bucura de plaja
    amenajată, de plimbări cu vaporaşul sau cu ambarcaţiuni închiriate pe lacul
    Snagov, de plimbări cu biciclete închiriate pe cele şapte trasee amenajate pe
    luciul apei, dar şi de complexe amenajate cu terenuri de tenis, locuri de joacă
    pentru copii, terase şi restaurante cu preparate delicoase.


    Circuitul cu vaporaşul pe lacul Snagov este o ocazie unică de a admira
    frumuseţile lacului şi atracţiile turistice din zonă.


    În Snagov puteţi găsi atât complexe premium, cât şi zone valoroase din
    punct de vedere agroturistic. Una dintre ele, de altfel, a primit anul trecut Marele
    premiu Margareta de aur, acordat de Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC):Grădina Vlahiia. Cristian Dumitrescu, creatorul Complexului
    agroturistic premiat ne-a spus că ideea acestui complex i-a venit în urmă cu 25
    de ani, când a cumpărat prima casă maramureşană, ca hobby. Toate casele complexului,
    ele fiind dezasamblate una câte una în Maramureş şi reasamblate apoi la Snagov.
    Cristian Dumitrescu a detaliat de ce se poate bucura turistul ajuns aici: Se poate bucura în primul rând de natură, de trei hectare de grădină,
    se poate bucura de animale, de la cai, vacă, miei,capre, păsări de tot felul,
    de o plimbare cu căruţa în pădure, o plimbare cu trăsura. În curând vom
    organiza jocuri pentru copii, de a petrece un weekend sau mai mult timp aici
    într-una din casele maramureşene, de restaurant, pizzerie. Sunt 4 case
    maramureşene vechi de peste 100 de ani, precum şi o Casă muzeu care are peste 200 de ani.



    O plimbare cu trăsura vieneză, o tură de călărie pe ponei reprezintă alte
    tentaţii pentru vizitatori.



    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre
    de a face un popas la Snagov, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie

  • Valea Bârgăului

    Valea Bârgăului

    Mergem astăzi în nordul României, într-o zonă montană din ce în ce mai căutată de către turişti. Izvoare minerale, păduri întinse, pensiuni agroturistice în care puteţi experimenta viaţa simplă de la ţară, dar şi unităţi moderne de cazare, izvoare minerale, pe toate acestea le găsiţi pe Valea Bârgăului. Este o zonă care oferă posibilităţi multiple de petrecere a timpului liber, inclusiv pentru cei care îşi doresc o vacanţă activă: există trasee montane marcate pentru drumeţie, trasee pentru ciclism montan, alpinism şi se poate practica raftingul pe apele repezi ale râului Bistriţa.



    Înainte de a prezenta atracţiile zonei, Felicia Sîci, manager de proiect, în cadrul asociaţiei de promovare a turismului Turist în Bistriţa Năsăud, foloseşte salutul din romanul Dracula, scris de Bram Stoker, care descrie în paginile sale chiar peisajul din Bistriţa Năsăud.


    Bun venit în casa mea! Intră de bună voie, pleacă precum ţi-o fi voia şi lasă aici puţin din fericirea ce-o aduci. Valea Bârgăului este o zonă de vis. Sunt peisaje minunat care se pot vedea în drumeţii. Se organizează seri cu muzică tradiţională şi dansuri populare specifice zonei în pnsiunile care sunt construite deja în număr foarte mare acolo. Se pot organiza şedinţe de photo hunting în pădurile întinse şi rămase aproape intacte. Se poate traversa dealul, pe o distanţă de circa 12 km, şi se poate ajunge în zona lacului Colibiţa. Există documente care atestă că acolo e cel mai ozonat aer din România. Se poate încerca şi rafting pe Bistriţa ardeleană. Chiar dacă, până acum, noi am fost percepuţi ca un judeţ de tranzit lumea oferă în zonă nu numai cazare, ci şi variante pentru petrecerea timpului liber.



    Pe Valea Bârgăului stilul de viaţă tradiţional românesc îşi păstrează actualitatea, majoritatea localnicilor având activităţi precum agricultura, creşterea animalelor şi meşteşugăritul, cele mai cunoscute din zonă fiind livezile cu pruni şi stânele de oi. Pe meşteşugari îi puteţi întâlni la diverse evenimente. Aceştia fac demonstraţii, vă învaţă câteva dintre tainele fiecărui meşteşug în parte şi vă oferă obiecte lucrate manual după tehnici învăţate din străbuni.



    Unul dintre aceste evenimente are loc chiar în acest weekend: Festivalul Usturoiului în Ţinutul Contelui Dracula. Felicia Sîci, manager de proiect, în cadrul asociaţiei de promovare a turismului Turist în Bistriţa Năsăud. Se întâmplă foarte multe, pentru toate categoriile de vârstă. Toată lumea va putea să spună că a avut ceva de făcut la Festivalul Usturoiului. Am ajuns acum la a patra ediţie a festivalului şi am gândit un program în care se regăsească cât mai multă lume. Avem activităţi nenumărate pentru copii. Am ales un program care să-i îndepărteze de tablete şi de telefoane. Avem un program şi pentru tineri, pentru cei îndrăgostiţi de folclor, pentru cei care caută produse tradiţionale, mâncare specifică judeţului nostru, pe bază de ustori, bineînţeles. Avem dans şi muzică tradiţionale, muzică modernă, teatru pentru copii. Fiecare va avea ceva de descoperit.



    Ajunşi la Festivalul Usturoiului, reprezentanţii sexului puternic sunt invitaţi să se înscrie la concursul Cel mai bărbătos bărbat din ţinutul contelui Dracula. Pe parcursul zilei, cei curioşi să afle mai multe detalii despre povestea contelui Dracula pot opta pentru o drumeţie tematică de trei ore prin Munţii Bârgăului. Iar seara are loc Noaptea DJ-ilor, îndemnul organizatorilor fiind Lăsaţi femeile să facă ce vor!

  • Cicloturism şi agroturism pe Valea Hârtibaciului

    Cicloturism şi agroturism pe Valea Hârtibaciului

    În centrul ţării, în triunghiul Sibiu-Făgăraş-Sighişoara, se întinde
    Valea Hârtibaciului sau Colinele Transilvaniei, a doua cea mai mare arie
    protejată din România. Regiune de păşuni, fâneţe şi păduri de foioase,
    recunoscută pentru biodiversitate, pentru practici agricole tradiţionale şi meşteşuguri
    tradiţionale, brunch-uri lunare ce pun în valoare patrimoniul construit şi
    pentru peisajul cultural neschimbat din perioada medievală, Valea Hârtibaciului
    vă aşteaptă să o descoperiţi primăvara.


    Dincolo de impozantele biserici fortificate, aici puteţi vizita şi
    biserici din piatră, construite la începutul secolului XIX, a căror pictură
    poartă semnătura familiei de zugravi Grecu, renumită în întreaga zonă pentru
    modul personal, moralizator de a interpreta scenele biblice şi societatea şi de
    a le reda în icoane.


    De la Ben Mehedin, reprezentant
    al Fundaţiei Adept, care realizează proiecte de protejare a zonei, am aflat de
    ce trebuie vizitată zona şi de ce este recomandată în special familiilor cu
    copii Colinele Transilvaniei reprezintă un loc curat, frumos,
    în care vizitatorii pot să vină şi să petreacă un timp de poveste. Sighişoara,
    Târnava Mare, satele săseşti sunt bogăţii ale României. Să vezi ce înseamnă
    Cinchişor, să vezi ce înseamnă Sighişoara nu poate fi uitat. Orice copil ar fi
    încântat să meargă în Colinele Transilvaniei. Pentru un copil, aici ar putea fi
    experienţa vieţii lui, să vină în Colinele Transilvaniei, unde poate să vadă
    natura la ea acasă: se poate vedea un scrânciob roşiatic care-şi face
    vânătoarea, prinde insecte, câteodată chiar şi şopârle, şi le înfige în spinii
    de păducel, copăcelul în care îşi face cuibul, ca să le aibă pentru masă. Aici
    ţăranii au creat un spaţiu bun şi pentru ei şi pentru sălbăticiunile naturii.


    Asociaţia
    Mioritics şi WWF (World Wide Fund for Nature) – România au inaugurat, anul
    trecut trecute, o reţea de trasee de biciclete şi de drumeţie care străbat
    situl Natura 2000 Podişul Hârtibaciului – Târnava Mare din Transilvania şi care
    totalizează 229 de kilometri. Traseele parcurg 26 de sate cu biserici
    fortificate şi cetatea medievală Sighişoara, leagă patru monumente UNESCO, de
    la Sighişoara, Viscri, Saschiz şi Breite şi traversează arii naturale protejate
    de importanţă europeană şi naţională. Există aici un număr de 32 de trasee -
    cel mai lung fiind de 29,2 kilometri (Viscri – Dealul Ciorilor) şi cel mai
    scurt, de 1,6 kilometri (Sighişoara – Platoul cu stejari seculari Breite) -
    precum şi 70 de panouri informative amplasate în localităţi traversate de
    trasee şi în punctele importante de pe trasee. Datorită reliefului foarte
    accesibil (cel mai înalt vârf este de 701 metri – Dealul Birom) şi a
    diversităţii opţiunilor, acestea pot fi parcurse de turiştii de toate vârstele,
    inclusiv de copii, fără echipament complex şi fără o pregătire sportivă
    specială, dar există şi circuite dedicate celor care îşi doresc mai mult şi au
    o condiţie fizică mai bună.



    Ben Mehedin, reprezentant
    al Fundaţiei Adept, ne-a încurajat să venim aici şi pentru traiul patriarhal şi
    oferta gastronomică variată: Sunt meşteşuguri pe care puteţi
    să le experimentaţi cu copiii în Transilvania, puteţi să-i duceţi pe copii să
    învârtă roata olarului, să facă un obiect cu mânuţele proprii. Este o
    experienţă unică pentru vizitator să participe la un proces de producţie în gospodărie. Puteţi să vedeţi femei care încă mai ştiu să ţeasă, să
    îşi îmbrace familia şi casa. E bine să veniţi în Transilvania pentru că este o
    gastronomie unică, rezultată din combinarea gastronomiei ungureşti cu
    gastronomia săsească, a gastronomiei româneşti şi ţigăneşti şi evreieşti.
    Găseşti tot soiul de bucate.

    Cu speranţa că v-am tentat să descoperiţi această zonă de poveste,
    vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie.