Radio România Internațional

Tag: AI

  • Inițiativa europeană InvestAI

    Inițiativa europeană InvestAI

    La summitul de acțiune pentru inteligența artificială de la Paris, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat lansarea InvestAI, o inițiativă de mobilizare a 200 de miliarde de euro pentru investiții în domeniu.

    Este cel mai mare parteneriat public-privat din lume pentru dezvoltarea Inteligenței Artificiale, reunind giganți industriali, precum Airbus, Mercedes, Siemens, L’Oreal, dar și companii tehnologice ca Spotify și Mistral AI, ce angajează 150 de miliarde de euro de la furnizori, investitori și industrie.

    Iar Ursula von der Leyen a anunțat completarea acestor fonduri cu 50 de miliarde de euro. Această inițiativă ar trebui să facă posibilă deblocarea întregului potențial al continentului în domeniu, în același timp cu simplificarea cadrului de reglementare al acestei noi tehnologii.

    Respingând ideea că europenii au rămas în urmă față de americani și chinezi în dezvoltarea Inteligenței Artificiale, Ursula von der Leyen a evocat ideea unei Europe lider în materie de Inteligență Artificială, care respectă drepturile omului și valorile democratice:

    ”Ne dorim ca Europa să fie unul dintre cele mai importante continente AI. Și asta înseamnă să îmbrățișezi un mod de viață în care AI este peste tot. Inteligența artificială ne poate ajuta să ne creștem competitivitatea, să ne protejăm securitatea, să consolidăm sănătatea publică și să facem accesul la cunoștințe și informații mai democratic. Aceasta este o privire asupra continentului AI care vrem să devenim.

    De prea multe ori aud că Europa întârzie la cursă, în timp ce SUA și China au trecut deja înainte. Nu sunt de acord. Deoarece cursa AI este departe de a se termina. Adevărul este că suntem doar la început. Inteligența artificială abia a început să fie adoptată în sectoarele-cheie ale economiei noastre și pentru provocările-cheie ale vremurilor noastre. Acesta ar trebui să fie focusul pentru Europa: aducerea AI la aplicațiile specifice industriei și valorificarea puterii acesteia pentru productivitate și pentru oameni. Aici Europa poate conduce cu adevărat cursa. Deci, Europa are totul de câștigat.”

    Ne dorim ca AI să fie o forță pentru bine și pentru creștere, iar acest lucru îl facem prin propria noastră abordare europeană, bazată pe deschidere, cooperare și talent, dar și prin mobilizarea unui capital fără precedent prin InvestAI pentru gigafabricile europene de inteligență artificială, mai spune președinta Comisiei Europene.

    Fondul InvestAI al UE va finanța patru viitoare gigafabrici de inteligență artificială din întreaga Uniune. Noile gigafabrici vor fi specializate în formarea celor mai complexe, foarte mari modele de IA. Astfel de modele de generație următoare necesită o infrastructură informatică extinsă pentru progrese în domenii specifice, cum ar fi medicina sau știința.

    Gigafabricile vor avea aproximativ 100 000 de cipuri AI de ultimă generație, de aproximativ patru ori mai mult decât fabricile AI înființate chiar acum. Scopul demersului este ca fiecare companie, nu numai cei mai mari jucători, să poată accesa puterea de calcul la scară largă pentru a construi viitorul.

  • Ne fură, oare, inteligența artificială joburile? Ce-i de făcut?

    Ne fură, oare, inteligența artificială joburile? Ce-i de făcut?

    Teama că inteligența artificială (IA) va alimenta o criză a șomajului, aruncând munca umană în irelevanță, este una dintre problemele presante ale timpurilor actuale. Deși previziunile mai optimiste susțin că IA va înlocui doar activitățile repetitive, cele care nu solicită din partea lucrătorului creativitate sau inovație, angajaților din industriile media și creative le este clar că lucrurile arăta mai sumbru de atât. Peste o treime dintre traducători au pierdut din volumul de muncă din cauza IA, iar companii întregi disponibilizează poziții de scriitori de conținut, păstrând doar minimul necesar pentru a face munca AI „să sune mai uman”. În plus, 46% dintre respondenții unui studiu realizat în Statele Unite se temeau că IA va înlocui reporterii de presă și autorii de cărți.

    Luiza Banyai, expertă cu peste 20 de ani în HR și consultant în transformare organizațională, este de părere că, în acest context, importanța perfecționării și dezvoltării continue este mai importantă ca niciodată. Această responsabilitate, însă, stă deopotrivă la angajator și la angajat:

    „În primul rând, asta (n.r. apariția IA) și ar trebui să genereze o nevoie de învățare. Responsabilitatea învățării stă la fiecare dintre noi – adică nu poate să fie responsabil șeful meu de cum mă dezvolt eu, dar el este responsabil să se asigure că am instrumentele necesare și cunoștințele necesare să pot să-mi fac job-ul pentru care sunt angajat. Sau să pot crește în companie, pentru că pentru mine și companie este un avantaj să cresc în compania respectivă. Cel mai greu este să adaptezi un om cultural, nu să-l crești din punct de vedere al competențelor. Odată ce eu sunt adaptată cultural într-o companie, știu cum se întâmplă lucrurile, înțeleg business-ul respectiv, cel mai ușor, de fapt, e să investești în creșterea mea, ca să pot să mă duc spre alte poziții. Și aceasta e treaba managerului. Treaba mea, însă, este să mă responsabilizez pentru propria mea creștere”.

    Luiza Banyai consideră că, pentru cei pe care IA îi afectează direct, la nivel individual, pentru că meseria în care s-au perfecționat nu mai este necesară, frica eare efecte negative. Experta sugerează o altă atitudine:

    „De fiecare dată e ca un proces, să mă întorc în buclă, să înțeleg ce vreau eu, ce îmi place să fac, ce din ceea ce fac eu poate fi plătit? Ce din ceea ce fac eu nu se mai plătește. Ok, ce pot să fac diferit astfel încât să-mi păstrez relevanţa? Și atunci trebuie să începi să înveți alte abilități, atâta tot. Totul se schimbă. Exista job-ul de streamer acum câțiva ani? Exista Uber? Exista posibilitatea să faci traduceri globale? O să apară job-urile de etică AI, o să apară, de exemplu, detectorii de fake news, care o să fie foarte importanți în companie”

    Experta consideră că, în România ultimilor ani, nu s-a mai investit suficient și eficient în dezvoltarea competențelor necesare departamentelor de resurse umane, astfel încât acestea să poată contribui la capacitatea lor maximă în dezvoltarea organizațională și a angajaților. De asemenea, consideră că nu s-au mai crescut organic și corelat cu infrastructura companiei competențele de middle management, pentru ca acești manageri să știe cum să dezvolte potențialul uman din echipele pe care le conduc, într-un mod sustenabil și sănătos. Oamenii aflați în astfel de poziții nu mai au instrumentele necesare sau potrivite să îi ajute pe ceilalți să crească, să rămână motivați și implicați.

    „S-a întâmplat la ultima criză 2008-2009, când a fost o criză majoră. Sigur că după aceea am mai trec prin crize, pandemie și așa mai departe… și acum prin ce trecem. Dar atunci ce s-a întâmplat a fost: companiile trebuiau să iasă foarte repede la suprafață, să supraviețuiască. Și atunci au avut nevoie de oameni orientați strict spre a livra rezultat. Oamenii ăștia au crescut, au livrat rezultate. Numai că au livrat rezultate business/procese. Pe zona de oameni, ca să poți să crești managementul trebuie să investești într-un mod organic și într-un mod strategic să infuzezi dezvoltare. Tu trebuie să-l înveți pe manager cum să folosească ciocanul și nicovala.

    Tu trebuie să-ți faci datoria să-i înveți și după aceea să le creezi un context propice ca să aplice, iar de lucrul acesta nu a mai fost timp. Și atunci foarte mulți au fost crescuți cu titulatura, cu numele; cumva s-a folosit creșterea în poziție ca o metodă de retenție, ceea ce este greșit, pentru că pe termen lung ea formează doar securizare, nu se formează dezvoltare, nu formează engagement, e o formă de securizare a unui contract. Și asta se simte, se vede în comportamentele din companie, se vede în presiune, se vede în faptul că nu mai există dirijorul, adică rolul managerulu până la urmă este și de a dirija. E ca un dirijor de orchestră, atât de fin și de de fain poate fi din perspectiva impactului pe care-l are…”

    Un studiu recent arată că 50% dintre angajații români consideră că programele actuale de recalificare/perfecţionare din companii nu reușesc să dezvolte abilități de comunicare și relaționare (soft skills) adaptate scenariilor din viața reală. În companiile mari, acest procent ajunge la 56%.

    Pentru Luiza Banyai, rolul pe care o companie îl poate juca în viața angajaților este onorant, pentru că au ocazia să ofere oamenilor abilități utile, nu doar la muncă, ci în toate ariile vieții lor. A învăța să comunici eficient, să te implici în luarea deciziilor sau să oferi și să primești feedback sunt calități care contribuie la o viață mai bună și la societate, în ansamblu, mai bună. Astfel, organizațiile care vor îmbrățișa învățarea continuă, vor avea angajați pregătiți să răspundă schimbărilor vremii. Pentru ei, tehnologia va fi un aliat și nu un motiv de teamă.

  • Fenomenul DeepSeek

    Fenomenul DeepSeek

    Mai exact în ziua în care DeepSeek a prezentat un model AI cu performanțe comparabile cu cele oferite de chatbot-urile occidentale, precum ChatGPT, realizat, însă, la un cost mult mai mic. Modelul său low-cost a devenit rapid, la scurt timp după lansare, cea mai descărcată aplicație gratuită din App Store-ul Apple din Statele Unite, depășind ChatGPT.

    Este “momentul Sputnik al AI”, a estimat capitalistul de risc din Silicon Valley și consilierul lui Donald Trump, Marc Andreessen, aluzie la satelitul lansat de Uniunea Sovietică în 1957, când Statele Unite au fost surprinse de realizările tehnologice ale rivalului său. Cât de valoroasă este realizarea companiei chineze și cu ce provocări vine? Florin Zeru, specialist în comunicare strategică la SNSPA:

    “Văd momentul DeepSeek ca o cutie a Pandorei. Adică, accesibilitate largă, putere imensă și riscuri ascunse. Imaginați-vă cutia Pandorei din mitologia greacă. Dar de această dată, în loc de o cutie fizică avem un program pe calculator, un model de inteligență artificială, foarte puternic, plin de cunoștințe vaste și de abilități impresionante. Dar, la fel ca în mit, această cutie vine și cu un avertisment.

    Nu este o cutie oarecare ci una care odată deschisă eliberează în lume atât lucruri bune cât și rele. Iar DeepSeek prin natura sa open source, adică sursă deschisă, și eficiența sa remarcabilă face ca această cutie să fie accesibilă aproape oricui. Și aici este marea problemă, aici intervine și paralela cu mitul Pandorei: odată ce ai deschis cutia nu mai poți da înapoi. Odată ce ai pus la dispoziția oricui un instrument atât de puternic nu mai ai control total asupra modului în care va fi folosit.

    Și, din păcate, DeepSeek are și o slăbiciune: poate fi păcălit. Prin intermediul unor instrucțiuni speciale, numite Jailbreak prompt, utilizatorii pot ocoli restricțiile impuse de programatori și pot obține răspunsuri pe care în mod normal DeepSeek le-ar refuza.

    Și, să ne gândim așa, dacă în mâinile unor specialiști DeepSeek poate fi folosit pentru a accelera cercetarea științifică, pentru a crea noi medicamente, pentru a dezvolta soluții la probleme complexe, în mâinile unor persoane rău intenționate același instrument poate fi folosit pentru a genera dezinformare, pentru a crea coduri malware sau chiar pentru a plănui atacuri. E ca și cum am da fiecărui om de pe stradă acces la o tehnologie extrem de avansată fără a ne asigura că o va folosi în mod responsabil.”

    Producerea aplicației a costat cam de o mie de ori mai puțin decât investesc marile companii americane de inteligență artificială. Cum de își permite DeepSeek să aibă prețuri așa de mici? Pentru că e sprijinită de statul chinez, spune Florin Zeru:

    ”Este un simbol al ambițiilor Chinei de a deveni lider global în inteligența artificială. Este un semnal că Beijingul investește masiv în acest domeniu și că este hotărât să recupereze decalajul față de Statele Unite. Până acum, Statele Unite au deținut un avantaj clar în domeniul AI datorită companiilor sale, precum OpenAI, Google, Microsoft, dar DeepSeek arată că această dominație nu mai este garantată și China vine puternic din urmă, iar decalajul se reduce rapid.”

    Reușita DeepSeek a fost o surpriză și pentru că are loc în condițiile în care SUA, invocând securitatea națională, a făcut eforturi vreme de ani de zile pentru a restricționa vânzarea de cipuri avansate AI către China. Îngrijorările sunt legate și de faptul că datele colectate de la utilizatori sunt stocate pe servere din China, sub controlul a două companii înregistrate chineze, lucru confirmat de DeepSeek. Este vorba despre informații de profil, solicitări de utilizator, informații tehnice, informații de utilizare, cookie-uri și informații de plată. Care este miza legată de acest aspect?

    Flavia Durach, specialist în comunicare: „Este vorba nu doar ce știm despre o persoană anume, ci ce știm despre un anumit profil de utilizator de internet. De obicei, se lucrează cu tendințe. Sigur că poți spiona de-a dreptul o persoană în baza activității ei de pe internet. Însă din perspectiva competiției, de pildă, între țări, cum e discuția aceasta între SUA și China, cred că mai degrabă se pune problema accesului la serii mari de date, care pot fi interpretate ca statistici. Și care, pe de o parte, pot să ajute la îmbunătățirea calității produselor și serviciilor acelei companii. Ea poate deveni mai bună în raport cu competitorii ei tocmai fiindcă are acces la date care îi permit să dezvolte tot felul de servicii adiacente știind deja care e profilul publicului, ce-și dorește, care e comportamentul lui.

    În ce privește lupta dintre state, poate fi și o problemă de tentative de manipulare, de influențare, de interferență în alegeri în momentul în care pot targeta publicul, știindu-i profilul și comportamentul și preferințele, cu mesaje personalizate de influențare.”

    La nivel personal putem vorbi, mai spune Flavia Durach, de tentative de hacking, de furt al datelor personale, sunt foarte multe moduri prin care poți face rău cu datele, depinzând, desigur, de context și circumstanțe.

  • “Ziua Ascultătorului” 2024 la Radio România Internaţional

    “Ziua Ascultătorului” 2024 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, pe 3 noiembrie 2024, în prima duminică de după ziua Radioului românesc, pe care o sărbătorim în fiecare an la 1 noiembrie, vă așteptăm la “Ziua Ascultătorului” la Radio România Internațional.

     

    Desprinsă parcă din literatura științifico-fantastică, dar fondată ca disciplină academică încă din anul 1956, inteligența artificială (IA) este tot mai prezentă în viața de zi cu zi și produce transformări profunde la toate nivelurile societății. Comparată, adesea, ca impact, cu revoluția industrială, IA aduce beneficii incontestabile, dar și numeroase provocări și riscuri semnificative.

     

    Opiniile experților sunt împărțite. În timp ce unii consideră că inteligența artificială devine indispensabilă în viitor, alții vorbesc despre potențialul acesteia de a distruge omenirea.

     

    În ediţia 2024 a “Zilei Ascultătorului” la RRI vă întrebăm în ce fel credeți că IA va schimba lumea? Cum vor arăta joburile viitorului? Cât de dependenți vom deveni de IA? Cine și cum ar trebui să reglementeze utilizarea IA? Care sunt, în opinia dumneavoastră, avantajele și pericolele folosirii IA?

     

    Aşteptăm cu interes răspunsurile dvs., pentru a le include în programele RRI din 3 noiembrie 2024! Ele pot fi trimise prin e-mail, la ro@rri.ro sau pe Facebook. Dacă doriţi, puteţi să trimiteţi răspunsuri audio preînregistrate pe WhatsApp, la +40744312650, sau ne puteţi trimite numărul dvs. de telefon şi vă vom suna din studio pentru a înregistra audio mesajul dvs. Mulţumim!

  • George Enescu şi AI

    George Enescu şi AI

    Şi pentru că orice manifestare culturală, oricât de renumită, îşi doreşte creşterea accesabilizării către un public tot mai larg, cu prilejul aniversării a 143 de la nașterea compozitorului George Enescu, ARTEXIM, organizatorul Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, a prezentat anul acesta în premieră absolută la MINA – Museum of Immersive New Art, spectacolul imersiv “George Enescu – Poema Română: Immersive Experience”, ce se doreşte a se constitui într-o nouă serie de concerte în cadrul Festivalului Enescu 2025.

    Proiectul invită publicul într-o călătorie audiovizuală inedită, explorând viața și opera lui George Enescu, prin prisma „Poemei Române”, prima operă enesciană compusă pe când autorul său avea doar 16 ani.

    Dintru început proiecția introduce publicul în atmosfera unei săli de concert, unde orchestra începe să interpreteze „Poema Română”. Pe acest fond muzical, spectatorii sunt transportați în peisajele pitorești ale României, culorile și texturile naturii vibrând în sincron cu notele muzicale. În timp ce muzica lui Enescu se desfășoară, peisajele se contopesc și se transformă în diverse locuri semnificative din viața compozitorului, creând un colaj biografic vizual.

     

    Cristina Uruc, manager ARTEXIM, a apreciat colaborarea cu Les Ateliers Nomad , cei care au realizat experienţa virtuală şi a declarat: “Sunt artiști vizuali care lucrează cu cele mai noi tehnologii și cu inteligența artificială care antrenează inteligența artificială și elemente create de ei pentru a se suprapune muzicii  lui Enescu și a genera noi imagini video. Este exact așa cum se numește acest proiect, o experiență, un experiment pe care împreună cu cei de la Les Ateliers Nomad am încercat să-l realizăm. Fac proiecte într-adevăr extraordinare!”

     

    Datorită tehnologiilor de ultimă generaţie, spectatorii au putut vedea în premieră fotografii cu Enescu în diferite etape din viață și carieră, animate cu ajutorul inteligenței artificiale. Filmul împletește scene care prezintă impactul durabil al lui Enescu asupra muzicii românești și internaționale, explorând influența sa asupra generațiilor viitoare de muzicieni și compozitori. George Enescu – Poema Română: Immersive Experience reprezintă o experiență nouă, care îmbină istoria, muzica și tehnologia pentru a aduce la viață lumea și creația lui George Enescu.

    Cu această ocazie a fost anunțată o nouă serie de concerte – a șaptea – dedicată interdisciplinarității artistice, ce va avea loc în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, începând de anul viitor, într-un parteneriat cu JTI – Immersive Experience.

     

    Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs și Comunicare JTI România, partener principal al Festivalului, a completat: “Suntem parte din acest eveniment şi parteneri de nădejde ai evenimentelor culturale din România. De-a lungul anilor am creat evenimente şi am susţinut evenimente şi proiecte şi instituţii culturale. În momentul în care ni s-a propus acest proiect, am spus evident, da. De ce? Pentru că Poema Română este Opusul numărul 1 al lui Enescu, pentru că, într-adevăr, a fost scrisă la tinerețe și se adresează unui public care n-a avut parte de ea. A fost o operă arestată. 43 de ani nu s-a cântat și atunci când s-a cântat, în 1990, nu s-a filmat, din anumite motive. Abia după 10 ani am reușit să ne reconciliem și cu trecutul nostru și cu arta arestată și să avem un nou început.

    Știți că Poema Română este dedicată Reginei Elisabeta. Eu mi-am imaginat cum ar fi fost pentru un tânăr la vremea aceea, la 16 ani, să realizeze că trăiește într-un regat. Era ca într-un basm, era frumos, era normal să fie entuziasmat. Şi acolo, la prezentarea pentru prima dată a Poemei Române, la Paris, a fost într-adevăr un eveniment.  Ministerul de Externe are în arhivă informările trimise de ambasadorul României la Paris, din perioada respectivă.”

     

    Menţionăm că un fragment reprezentativ din Poema Română a fost folosit pe timpul Cortinei de fier drept semnal al emisiunilor Radio Europa Liberă, ce se adresau românilor aflaţi sub regimul comunist.

     

    Gilda Lazăr a lăudat parteneriatul JTI şi Festivalul George Enescu de aproape 10 ani anunţând: “Sub zodia noutății, la anul, vor fi patru concerte, spectacole diverse,  nume ca Gigi Căciuleanu sau Ruxandra Donose, în fiecare joi și vineri, la MINA, în cadrul Festivalului Enescu. Și în felul ăsta vom continua o tradiție începută cu expoziția imersivă Brâncuşi, pe care am organizat-o tot cu Fundația Art Productin, acum câțiva ani.”

    Ediția următoare a Festivalului Internațional George Enescu se va desfășura între 24 august și 21 septembrie 2025, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii.

     

     

  • Amprenta AI asupra sistemului bancar

    Amprenta AI asupra sistemului bancar

    Iar sistemul bancar nu face excepție, folosirea inteligenței artificiale (AI) devenind imperativă pentru a menține un nivel competitiv și a oferi o experiență superioară clienților, spun specialiștii în domeniu. Eficientizarea proceselor administrative, personalizarea serviciilor bancare, prevenirea fraudei și îmbunătățirea experienței clienților sunt doar câteva dintre aspectele în care implementarea inteligenței artificiale poate aduce avantaje semnificative.

    Există, însă, și riscuri, legate în principal de protecția datelor și de pierderea locurilor de muncă. Cum poate contribui inteligenţa artificială la protejarea și securizarea resurselor financiare și a datelor sensibile? În primul rând, prin detectarea și prevenirea atacurilor informatice într-un mod mai rapid și mai precis, aceasta fiind una dintre caracteristicile-cheie ale firewall-urilor bancare ce utilizează AI. Apoi, inteligența artificială poate evalua și analiza rapid un volum mare de date în timp real, permițând identificarea eficientă a amenințărilor și implementarea măsurilor de securitate adecvate.

     

    De asemenea, algoritmii de inteligență artificială pot fi folosiți pentru a automatiza sarcini repetitive și de rutină, precum verificarea documentelor și a autenticității acestora, deschiderea de conturi bancare sau evaluarea creditelor, de exemplu. Tehnologia AI poate fi utilizată pentru a analiza datele clienților și pentru a furniza soluții personalizate cu privire la managementul contului, planificarea financiară sau investițiile.

     

    Specialiștii mai spun că folosirea inteligenței artificiale în sistemul bancar poate juca, de asemenea, un rol crucial în detectarea și prevenirea fraudei – algoritmi de machine learning pot fi antrenați pentru a identifica modele și anomalii în tranzacții, alertând băncile asupra posibilelor fraude.

     

    Din perspectiva unei bănci centrale, inteligenţa artificială reprezintă un instrument promiţător și pentru echilibrarea inflaţiei, a atras, pe de altă parte, atenția Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, prezent la o conferinţă de specialitate. El a explicat că, asemenea influenţei globalizării, care a temperat inflaţia în deceniile trecute, şi inteligenţa artificială, prin eficientizare şi optimizare a proceselor economice, oferă perspective bune de stabilizare a nivelului preţurilor, într-un context marcat de provocări semnificative.

    Cristian Popa: „Procesul de luare a deciziilor de politică monetară este cu atât mai complex în perioadele caracterizate de schimbări structurale uriaşe, precum cele pe care le traversăm în prezent. Şi voi aminti aici câteva: globalizarea, care se restrânge; reglementarea, care devine din ce în ce mai intensă; protecţionismul, care vedem, cel puţin transatlantic, cât creşte; dividentul păcii, care dispare, direcţionând o parte a cheltuielilor către Apărare, către sectorul militar, în detrimentul educaţiei, sănătăţii; populaţia, care îmbătrâneşte simultan cu scăderea natalităţii; dividendul energetic, care dispare, energie mai scumpă; problema deficitelor fiscale, care este în creştere persistentă, iar tranziţia către o economie verde, care implică şi ea noi costuri.

    Toate aceste schimbări structurale par să ne indice că presiunile inflaţioniste vor rămâne mult timp alături de noi. Însă există o schimbare ce poate acţiona în sens invers – inteligenţa artificială poate să limiteze impactul schimbărilor structurale menţionate, dacă e destul de amplă, stimulând creşterea economică sustenabilă printr-o productivitate a muncii mai ridicată şi deschiderea unor noi căi către inovaţie şi progres.”

     

    Cristian Popa consideră, însă, că ritmul acestor schimbări rămâne încă incert şi că impactul pe larg al implementării tehnologiei inteligenţei artificiale ar putea deveni palpabil abia pe termen lung, necesitând o perioadă de ajustare graduală şi consolidare a colaborării dintre oameni şi tehnologie.

    Ceea ce face inteligenţa artificială pe termen lung este să ne potenţeze anumite abilităţi pe care le putem valorifica în noi oportunităţi profesionale, spune Cristian Popa. Dar, a adăugat el, există riscuri asociate cu protecţia datelor şi cu interpretarea lor corectă de către inteligenţa artificială. De aceea, BNR va susţine inovaţia, însă va rămâne cu un ochi la macrostabilitate şi este de aşteptat să aibă o abordare care să ţină cont de nivelul riscului în ceea ce priveşte inteligenţa artificială. Adică permisivă spre activităţile non-critice ale activităţii bancare, dar fermă în legătură cu activităţile de bază, realităţile actuale determinând banca centrală să privească, de exemplu, cu o oarecare reticenţă transformarea asistentului digital într-un expert în managementul riscului bancar sau în luarea deciziilor de acordare a creditelor, a mai spus Cristian Popa.

     

    Printre riscurile asociate inteligenței artificiale se numără și acela al pierderii de locuri de muncă, pe măsură ce anumite procese sunt automatizate, precum și riscul legat de confidențialitatea datelor, deoarece inteligența artificială necesită acces la informațiile personale ale clienților. Cu bune şi cu mai puţin bune, specialiştii spun, însă, că în 2030 este de așteptat ca folosirea inteligenței artificiale în sectorul bancar românesc și nu numai să fie răspândită și total integrată în majoritatea proceselor și serviciilor bancare.

  • Legea privind inteligența artificială

    Legea privind inteligența artificială

    În cadrul strategiei sale digitale, Uniunea Europeană a reglementat inteligența artificială (AI) pentru a asigura condiții optime de dezvoltare și folosire a acestei tehnologii inovatoare. AI poate aduce numeroase beneficii, cum ar fi servicii medicale mai bune, transport mai sigur și mai curat, producție mai eficientă, precum și energie mai ieftină și mai sustenabilă. Dar vine la pachet și cu anumite riscuri.

    În aprilie 2021, Comisia Europeană a propus primul cadru normativ al Uniunii Europene pentru inteligență artificială, iar la jumătatea lunii trecute actul privind inteligența artificială – prima lege cuprinzătoare pentru AI din lume – a fost aprobată în Parlamentul European. Scopul său este de a aborda riscurile legate de sănătate, siguranță și drepturile fundamentale și să protejeze democrația, statul de drept și mediul. Astfel, legislativul european a votat pentru a se asigura că inteligența artificială este de încredere, sigură și respectă drepturile fundamentale ale UE, sprijinind în același timp inovarea.

    Legea stabilește obligații pentru inteligența artificială pe baza riscului potențial și a nivelului de impact. Interzice în UE aplicațiile AI care prezintă un risc clar pentru drepturile fundamentale – cum ar fi sisteme biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile, sisteme care evaluează comportamentul social sau cele utilizate pentru manipularea comportamentului uman. Sistemele de inteligență artificială considerate cu grad ridicat de risc, utilizate, de exemplu, în infrastructura critică, în educație, în asistența medicală, în aplicarea legii, în gestionarea frontierelor sau în procese electorale, trebuie să respecte cerințe stricte.

    Sistemele de AI de uz general care se extind rapid trebuie, de asemenea, să respecte obligațiile de transparență și normele UE privind drepturile de autor, iar cele mai puternice modele se confruntă cu cerințe de siguranță suplimentare. De asemenea, având în vedere dificultatea tot mai mare de a recunoaște conținutul audio-vizual artificial sau manipulat (“deepfake”) în mediul online, acesta va trebui etichetat în mod clar.

    Cadrul juridic se va aplica atât entităților publice, cât și celor private, din interiorul și din afara UE, atât timp cât sistemul de inteligență artificială este introdus pe piața Uniunii sau utilizarea sa afectează persoane aflate pe teritoriul UE. În plus, sunt prevăzute anumite obligații pentru furnizorii de modele de AI de uz general, inclusiv pentru modelele de inteligență artificială generative de mari dimensiuni. Legea va deveni deplin aplicabilă la 24 de luni de la intrarea în vigoare, cu o abordare graduală.

    Dragoș Tudorache, raportor pentru legea privind Inteligența artificială în Parlamentul European, despre ce se va întâmpla de azi înainte:

    “Acest act este doar începutul unei călătorii mai lungi, deoarece AI va avea un impact pe care nu-l putem măsura doar prin legea privind inteligența artificială, ci va avea impact asupra sistemului nostru de învățământ, asupra pieței noastre de muncă, … Se deschide o lume cu totul nouă, în care AI va juca un rol esențial și, prin urmare, de acum înainte vom construi și o guvernanță care rezultă din actul AI, va trebui să fim foarte atenți la această evoluție a tehnologiei în viitor și să fim pregătiți să răspundem noilor provocări care ar putea să apară din această evoluție a tehnologiei. 

    Mai este un punct pe care îl consider foarte important și care, pentru noi, de-a lungul acestei călătorii, a fost crucial, și anume că nu suntem singuri. 

    Ca Uniune cred că am dat un semnal lumii întregi că luăm acest lucru foarte în serios, că am identificat, am lucrat la definirea unui model pe care-l numim astăzi The Risk Based Approach (Abordarea bazată pe risc), care este acum recunoscut din ce în ce mai mult în jurisdicțiile din întreaga lume ca fiind modalitatea de a privi și de a aborda din punct de vedere normativ această tehnologie. 

    Acum trebuie să fim deschiși să lucrăm cu alții în ceea ce privește modul în care vom promova acest model în alte jurisdicții care ar putea fi interesate să urmeze exemplul și chiar și cu cei care nu vor fi interesați să meargă pe această cale.” 

    Cred că avem datoria să încercăm să fim cât mai interoperabili posibil și trebuie să fim pregătiți pentru momentul când această tehnologie ne va surprinde cu capabilitățile sale viitoare, mai spune eurodeputatul Dragoș Tudorache, raportor pentru legea privind inteligența artificială în Parlamentul European.