Autoritatea
Electorală Permanentă a aprobat înfiinţarea în străinătate a 835 de secţii de
votare pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, dublu faţă de numărul
înregistrat la scrutinul europarlamentar din 26 mai şi de aproape trei ori mai
multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014. Spania va găzdui cele mai
multe secţii de vot – 143, urmată de Italia – 142, Germania – 79 şi Marea
Britanie – 72. Românii din Franţa vor avea la dispoziţie 50 de secţii de vot,
cei din Statele Unite ale Americii – 38, iar conaţionalii din Republica Moldova
– 37. AEP transmite că majoritatea secţiilor vor fi organizate în şcoli, centre
culturale, hoteluri, restaurante sau spaţii de divertisment pentru copii. De
asemenea, pe lângă secţiile organizate în bazele militare din Afganistan, la
Kabul şi Kandahar, va fi înfiinţată o secţie de votare şi în Mali, unde sunt
detaşaţi militari români care participă la misiunile ONU. Scrutinul
prezidenţial va avea loc, în diaspora, pe durata a trei zile pentru fiecare
tur. Primul tur va fi organizat în perioada 8-10 noiembrie, iar cel de-al
doilea este programat între 22 şi 24 noiembrie.
Românii au la
dispoziţe, începând de marţi, instrumentul aisemnal.ro prin care pot verifica
zonele în care au semnal mobil şi operatorii care oferă cea mai bună conexiune,
a anunţat şeful Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în
Comunicaţii, Sorin Grindeanu. Acesta a explicat că, spre deosebire de alte
aplicaţii, aisemnal.ro nu se bazează pe simulări, nu conţine informaţii
transmise de către terţi, iar valorile reflectate nu sunt obţinute în condiţii
de laborator. România are o hartă obţinută pe baza informaţiilor din
teren culese de către echipele ANCOM, care au mers în localităţi cu mai mult de
10 locuitori, a spus Grindeanu. Potrivit acestuia, datele din noua
aplicaţie au fost colectate de echipele ANCOM de pe o suprafaţă de 240.000 de
km pătraţi, iar măsurătorile vor fi reluate periodic, în funcţie de dezvoltarea
reţelelor.
Consiliul
Național al Românilor din Ucraina, reunit la Cernăuţi, i-a transmis
preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski o scrisoare prin care îi cere să
inițieze procedura de anulare a articolului 7 din Legea Educației, care reduce
semnificativ dreptul la studii în limba maternă pentru minorităţile naţionale,
transmite Agenția BucPress. Membrii Consiliului, alcătuit din societăți pentru
cultura românească din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, solicită
modificarea textului legislativ cu utilizarea normelor prezente în Constituția
Ucrainei, respectiv în articolele 8, 10, 22, 24, 25 și 53. Consiliul apreciază
că românii, care formează o comunitate autohtonă ce trăieşte în aceleaşi locuri
de mii de ani, au tot dreptul să vorbească româneşte, să-și educe copiii în
limba maternă în școli, să-și păstreze patrimoniul cultural și să se bucure de
toate drepturile consfințite de legea fundamentală a Ucrainei. Potrivit Legii
Educaţiei adoptate de parlamentul de la Kiev, toate şcolile aparţinând
minorităţilor naţionale din Ucraina trebuie să treacă la studiul în limba
ucraineană începând din septembrie 2023.
România va fi
reprezentată de profesorul Erzsebet Windhager-Gered la Festivalul Internaţional
de Orgă Terra Sancta, care are loc în perioada 29 septembrie – 21
noiembrie în lăcaşuri de cult din Grecia, Cipru, Iordania şi Israel. Aceasta
susţine trei recitaluri de orgă în perioada 22-24 octombrie în Yaffo, Nazareth
şi Ierusalim. Erzsebet Windhager-Gered a absolvit cursurile Academiei de Muzică
Gheorghe Dima din Cluj, Universităţii de Muzică din Viena şi
Conservatorului din Paris. Este laureată a numeroase premii şi burse de
specialitate, iar în prezent este organist la Biserica Luterană din Viena.
Festivalul Terra Sancta, organizat de reprezentanţa Bisericii
Catolice din Israel, este unul dintre cele mai cunoscute festivaluri de profil.
La ediţia din acest an participă artişti din Italia, Ungaria, Grecia şi
România.