Radio România Internațional

Tag: ajutor

  • Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol

    Programul Preşedinţiei Ungariei în domeniul agricol

    Parlamentul European s-a reunit pe 17 iulie 2024, în prima sesiune plenară a noului mandat, pentru a dezbate necesitatea acordării sprijinului continuu al Uniunii Europene pentru Ucraina. Cu această ocazie, eurodeputaţii au reiterat obiectivul Uniunii Europene de a aloca sprijin politic, economic, umanitar și militar cât timp este nevoie, până la victoria Ucrainei în fața Rusiei.

    Prezent la dezbateri Thijs Reuten, eurodeputat, a spus.

    „Am încheiat mandatul fostului Parlament European cu un apel clar adresat guvernelor statelor membre pentru mai multe sisteme de apărare aeriană. Vedem aproape în fiecare zi de ce acestea sunt necesare. Cu toate acestea, multe state membre au în depozite sisteme care pot fi livrate şi ar trebui să fie livrate, pentru a proteja ucrainenii, pentru a proteja și securitatea noastră colectivă europeană.

    Mă bucur că această legislatură începe cu reafirmarea sprijinului nostru puternic pentru Ucraina. Vom continua să determinăm statele membre să-și asume responsabilitatea, oferind în sfârșit și rapid Ucrainei tot ceea ce este necesar pentru a câștiga. Ucraina este Europa și poporul liber al Ucrainei va face uniunea noastră de valori mai puternică.”

    În prima sesiune plenară a Parlamentului European s-a vorbit şi despre începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Eurodeputaţii consideră că integrarea europeană a celor două țări reprezintă o investiție într-o Europă mai unită și mai puternică.

    Eurodeputatul român, Siegfried Mureşan, a solicitat alocarea unui sprijin financiar și tehnic adecvat Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană, subliniind faptul că Ucraina și Republica Moldova rămân o prioritate a Parlamentului European.

  • Spiritul sărbătorilor, mereu în noi

    Spiritul sărbătorilor, mereu în noi

    Sărbătorile de iarnă presupun felurite pregătiri. Pentru unii oameni înseamnă însă şi să aducă bucurie altora. Organizaţii sau persoane fizice se mobilizează de sărbători pentru a face daruri copiilor proveniți din medii defavorizate. Online-ul abundă de mesaje mobilizatoare de tipul: “Te așteptăm să dăruiești căldură copiilor și în acest an, donând o geacă sau o pereche de ghete pentru cei mici și mari. Gecile și încălțămintea să fie curate, noi sau cu grijă purtate”, sau “ Cea mai mare bucurie pentru cei mici sunt jucăriile. Indiferent de cât de greu le este, joaca este esențială pentru dezvoltarea lor mentală și pentru a se menține optimiști și veseli”. Sunt colectate şi rechizite şi produse de igienă, dar cu precădere cele ce pot fi asociate cu vizita lui Moş Crăciun.



    Cu toate acestea, îndemnul “de Crăciun fii mai bun” s-ar cere extins pe tot timpul anului. Şi aceasta a fost şi discuţia pe care am avut-o cu Florentina Baloş, preşedintele Asociaţiei “Butoiaşul cu zâmbete”, care alerga să îşi ducă la bun sfârşit planurile pentru acest Crăciun:



    “Suntem mai buni de Crăciun, sper să nu fim mai buni numai de Crăciun, ci să ne urmăm propriul exemplu pe care îl oferim în decembrie şi să continuăm să fim mai buni şi în cursul anului, din ianuarie până în decembrie! Crăciunul acesta, ne-am fi dorit să îi adunăm pe câţi mai mulţi la un loc, ca să vină Moşul să le ofere cadouri, dar avem mulţi şi la domiciliu, aşa că în acest decembrie ne-am focusat pe partea de cadouri (n.r. livrate). Ne dorim în pachete să existe ceva care să îi ajute să meargă la şcoală în ianuarie, că de obicei în ianuarie e frig şi atunci e musai să aibă o haină groasă, ghetuţe, aşa că în acest decembrie ne focusăm pe partea de cadouri, ca niciun copil să nu rămână fără.”



    Şi pentru că ştiu că asociaţia Florentinei are deja o lungă tradiţie în a colecta şi înmâna cadouri de Crăciun, am întrebat-o pe interlocutoarea noastră unde ajung cadourile de anul acesta:



    Ne repetăm şi ne place repetiţia. Ne mândrim cu faptul că de la an la an îmbunătăţim ceea ce oferim şi facem tot posibilul în sensul ăsta. Anul acesta eu sunt doamna Moş Crăciun şi împreună cu spiriduşii îl ajutăm pe Moş să ajungă la cât mai mulţi copilaşi speciali. Moşul ajunge la copilaşii de la şcoala specială din sectorul 6 (Bucureşti) şi la mulţi copilaşi de la sate. Vom premia, de asemenea, 200 de copii de la Palatul Copiilor, pentru că ne e tare drag de ei! Ne e tare drag de cei care muncesc ca să îşi atingă obiectivele, iar copilaşii ce vor fi premiaţi merg la şcoală, merg la repetiţii, merg la concursuri, şi noi ne bucurăm că putem să fim parteneri cu ei şi cu profesorii lor.”



    Florentina Baloş, preşedintele Asociaţiei Butoiaşul cu zâmbete”, ne-a spus că dacă, în urmă cu câţiva ani îşi căutau ei zonele în care trebuie să ajungă sau cazurile pe care să le vegheze, acum solicitările vin direct către asociaţie:


    Acum nu mai aflăm noi, vin ei către noi. Într-adevăr, toate cazurile sunt verificate, pentru că e o chestie de încredere reciprocă. Cazuri sunt, vin, noi în momentul acesta suntem la limită! Noi mergem pe calitate, nu luăm mai mulţi copii decât putem susţine, copii la care Moşul să poată ajunge cu siguranţă.”



    Sărbătorile trec, bucuria lor se stinge în timp, nevoia de ajutor rămâne, însă, precum se poate menţine şi bucuria că oferi sprijin, după cum ne-a împărtăşit, plină de speranţe, Florentina Baloş, preşedintele Asociaţiei Butoiaşul cu zâmbete:


    Mi-aş dori cât mai multă lume să înţeleagă că nu contează cât oferi şi nu contează ce oferi. Poţi să oferi bani, dar poţi să oferi timp, sau poţi să oferi idei. Sau, cel mai simplu, poţi să oferi zâmbete! Şi o să ţi se întoarcă înmiit de cele mai multe ori!”



    Lansăm şi noi un mesaj către toţi cei ce îşi doresc să facă lumea mai bună, de a-şi propune mereu să contribuie, măcar cu zâmbete către cei ce au nevoie, şi nu numai de sărbători!



  • Jurnal românesc – 02.02.2023

    Jurnal românesc – 02.02.2023

    Sprijinul acordat de România Ucrainei începând din februarie 2022, când Rusia a invadat statul vecin, a fost subiectul unei mese rotunde organizate în Congresul american, la care a participat şi o delegaţie parlamentară de la Bucureşti. La evenimentul organizat de Ambasada României la Washington au fost prezenţi membri democraţi şi republicani ai Congresului, parte din Comisiile de Informaţii, Forţe Armate, Securitate internă, Juridică şi Comisia Helsinki. Partea română a fost reprezentată de ambasadorul Andrei Muraru, de preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, ministrul culturii, Lucian Romaşcanu, şi deputaţii Pavel Popescu, Alexandru Muraru, Ben-Oni Ardelean şi Dan Cristian Popescu. Reprezentanţii Congresului american au subliniat importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, a cărui soliditate a fost reconfirmată de cooperarea celor două state în contextul războiului ilegal şi neprovocat început de Rusia în Ucraina. Oficialii americani au recunoscut rolul proeminent asumat de România în gestionarea crizei umanitare şi de securitate cu reverberaţii puternice în regiune şi la nivel global. În marja evenimentului, parlamentarii români s-au întâlnit cu membrii comunităţii de români din SUA şi cu politicieni şi think tank-uri americane cu scopul de a promova interesele și viziunile României legate de provocările de securitate din bazinul Mării Negre.

    Ministerul de Externe transmite că, în această perioadă, în Istanbul există un risc ridicat de insecuritate, ce vizează lăcaşuri de cult şi reprezentanţe diplomatice ale unor state membre ale Uniunii Europene. Bucureştiul arată că zonele vizate de avertizare sunt Beyoglu, Galata, Taksim şi Istiklal. În acest context, instituţia le recomandă cetăţenilor români care locuiesc sau se deplasează în Istanbul să respecte cu stricteţe recomandările şi îndrumările autorităţilor locale, să urmărească mass-media locale pentru a cunoaşte şi evita zonele cu o situaţie de insecuritate ridicată, să dea dovadă de maximă prudenţă şi să evite locurile aglomerate din spaţiile publice şi de interes turistic, să evite staţionarea prelungită în zonele turistice principale, în apropierea centrelor comerciale sau a secţiilor de poliţie, iar în contextul observării unor persoane sau colete suspecte să părăsească de urgenţă zona şi să se delimiteze de orice acţiune de protest. De asemenea, MAE îi sfătuieşte pe românii care călătoresc în Turcia, în special în Istanbul, şă-şi anunţa prezenţa autorităţilor române, comunicând datele de contact prin intermediul portalului econsulat.ro. Românii pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Consulatului General la Istanbul +90 212 358 05 16, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispozişie linia telefonică specială +90 533 542 06 95. Bucureştiul reaminteşte, totodată, că, în prezent, este în vigoare o alertă de călătorie pentru Turcia, la nivelul Există factori de risc – evitaţi călătoriile dacă nu sunt necesare.

    Guvernul Republicii Moldova a aprobat semnarea Acordului cu Guvernul României privind controlul coordonat în vama Leuşeni – Albiţa, pe sensul de intrare în România. Acordul va duce la facilitarea traversării frontierei comune, prin efectuarea verificării coordonate a traficului în baza principiului oprire unică, fapt care va reduce timpul de aşteptare, inclusiv în cazul transporturilor de mărfuri. În acelaşi timp, acordul va contribui la asigurarea securităţii la frontiera română-moldoveană, segment important al frontierei externe a Uniunii Europene. Acordul va fi valabil pentru o perioadă de şase luni, cu posibilitatea prelungirii, în baza evaluării în comun a rezultatelor sistemului de control. Prelungirea valabilităţii se va realiza pe cale diplomatică. Aplicarea Acordului poate fi suspendată temporar, în totalitate sau parţial, de oricare dintre părţi, din motive de securitate naţională, de ordine publică ori de sănătate publică.

    Regizorul Radu Jude şi monteurul şi producătorul Cătălin Cristuţiu participă la a 73-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin, care se va desfăşura în perioada 16 – 26 februarie. Radu Jude va face parte din Juriul Internaţional al Festivalului,care va decide câştigătorul prestigiosului premiu Ursul de Aur, iar Cătălin Cristuţiu va fi membru al juriului secţiunii de scurtmetraje. Radu Jude a câştigat Ursul de Aur în 2021 cu comedia Babardeală cu bucluc sau porno balamuc şi Ursul de Argint în 2015 cu drama istorică Aferim!. Primul său film de ficţiune, Cea mai fericită fată din lume, a avut premiera internaţională în 2009 în cadrul secţiunii Forum a Berlinalei. În aceeaşi secţiune au fost prezentate şi filmele Toată lumea din familia noastră, Tipografic Majuscul şi documentarul Ieşirea trenurilor din gară, pe care l-a co-regizat alături de istoricul Adrian Cioflâncă. Cătălin Cristuţiu a lucrat ca monteur la peste 70 de filme, scurtmetraje şi seriale de televiziune. De asemenea, a editat toate filmele lui Radu Jude, precum şi peliculele Eu când vreau să fluier, fluier de Florin Şerban, laureat al Ursului de Argint în 2010 şi Blue Boy de Manuel Abramovich, recompensat cu Ursul de Argint în 2019.


  • Începe distribuirea cardurilor de energie

    Începe distribuirea cardurilor de energie

    De la 1 februarie, în România a început
    distribuirea cardurilor pentru plata facturilor la energie. În şedinţă de Guvern,
    premierul Nicolae Ciucă i-a cerut ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene
    să continue să se coordoneze cu colegul de la Cercetare, astfel încât, prin intermediul
    Poştei Române, să existe garanţia că tot ceea ce a decisExecutivul pe hârtie se şi realizează în
    practică.

    Concret, Guvernul de la Bucureşti a hotărât să acorde, anul acesta,
    un ajutor de 1.400 de lei (echivalentul a 280 de euro) persoanelor care au greutăţi în a-şi achita facturile la curent electric şi
    căldură, sub toate formele ei de producere. Ajutorul se dă în două tranşe egale
    – una luna aceasta, cealaltă
    în septembrie. Cu acest card, peste 4 milioane de români vor putea să facă
    plăţi către furnizoride electricitate, gaz, energie termică în sistem
    centralizat, butelii, lemn de foc, păcură, peleţi şi alte materiale de
    încălzire. Este vorba despre facturi curente sau restante, care vor viza doar
    locul de consum de la domiciliul beneficiarilor.

    Ministrul Investiţiilor şi
    Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a explicat că vor fi trei modalităţi de
    efectuare a plăţilor: prima,
    prin prezentarea la un oficiu poştal, a doua – direct la poştaş şi a treia
    modalitate – prin intermediul serviciilor electronice, mai precis alunei aplicaţii
    informatice simple.

    Marcel Boloş: Vor
    putea accesa aplicaţia informatică prin introducerea seriei pe care o are
    cardul de energie şi apoi cele trei documente cu care ne-am obişnuit pentru
    efectuarea plăţilor şi care sunt necesare pentru a putea deconta banii pe care
    îi are alocaţi din ajutorul de încălzire, respectiv, cartea de identitate,
    cardul de energie şi factura justificativă privind datoria faţă de furnizorul
    de energie.

    Cardul de energie nu poate fi vândut sau
    donat, iar cei care vor încerca să încalce aceste reguli riscă amenzi de mii de
    lei. Cu un card se pot face mai multe plăţi către mai mulţi furnizori, până la
    epuizarea sumei. Tot în sprijinul populaţiei, pe fondul scumpirilor foarte mari
    la curent şi gaze naturale este şi decizia Guvernului român de a suplimenta
    fondurile alocate programului destinat instalării de panouri fotovoltaice. Banii
    ar urma să fie de ajuns pentru de patru ori mai multe proiecte, adică pentru
    aproape 190.000 de gospodării. Totodată, procedurile de accesare a fondurilor au
    fost simplificate, iar dosarele ar urma să fie aprobate mai repede.

    Ministrul
    Mediului, Tanczos Barna: Va
    fi nevoie de carte de identitate, extras de carte funciară, dovada că persoana
    beneficiară nu are datorii la stat sau la bugetul local şi, la sfârşitul
    instalării sistemului fotovoltaic, de certificatul de racordare în calitate de
    prosumator.

    Suma acordată ca ajutor este de 20.000 de
    lei (circa 4 mii de euro), suficientă pentru un sistem care să producă 3.3 kilowaţi
    oră. Cei care vor mai multe panouri trebuie să plătească diferenţa din buzunar.


  • Sprijin european pentru Republica Moldova

    Sprijin european pentru Republica Moldova

    Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei vecine
    afectează și Republica Moldova, care a devenit o victimă colaterală, suportând,
    pe mai multe planuri, consecințele nefaste ale acestui conflict. Fostul stat
    sovietic, având o populație majoritar românofonă și care se învecinează cu
    România, se confruntă, între altele, cu frecvente pene de curent. Tocmai de
    aceea, România, Franța și Germania întind Republicii Moldova o mână de ajutor,
    pentru ca aceasta să facă față provocărilor unei ierni care îi va pune la grea
    încercare pe locuitorii săi. Şeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a co-prezidat, luni, la Paris,
    alături de omologii francez şi german, Catherine Colonna, respectiv Annalena
    Baerbock, cea de-a treia Conferinţă ministerială a Platformei de Sprijin pentru
    Republica Moldova, la care au participat și presedintele Franței, Emmanuel
    Macron și liderul de la Chișinău, Maia Sandu. O atenţie deosebită a fost
    acordată crizei energetice care afectează profund cetăţenii Republicii Moldova şi
    generează dificultăţi economice majore Chişinăului. Acest stat va primi un nou
    ajutor internaţional de peste 100 de milioane de euro, pentru a face faţă
    consecinţelor războiului din Ucraina, printre care se numără criza energetică
    şi afluxul de refugiaţi, dar şi pentru a continua reformele demarate în vedere
    aderării la Uniunea Europeană, a anunţat preşedintele francez, Emmanuel Macron.

    La rândul său, ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a
    menționat sprijinul bugetar direct al Bucureștiului în valoare de 10 milioane
    de euro transferat în octombrie și reacţia promptă privind facilitarea
    livrărilor de curent electric, începând cu 14 octombrie. Acesta a precizat că,
    dintr-un pachet de asistenţă de 100 de milioane de euro, România intenţionează
    să plătească, până la sfârşitul acestui an, o primă tranşă de 25 de milioane de
    euro sub formă de granturi pentru implementarea proiectelor din sectoarele
    educaţiei, dezvoltării regionale şi serviciilor de utilităţi publice.
    Niciodată în istoria recentă, Republica Moldova nu a avut nevoie de
    ajutorul comunităţii internaţionale la fel ca acum, a afirmat oficialul
    de la București, care a adăugat că războiul brutal dezlănţuit de Rusia
    împotriva Ucrainei este principalul motor al crizelor energetică şi economică
    cu care se confruntă Chişinăul. Totodată, războiul de agresiune al Moscovei a
    adus la lumină multiplele vulnerabilităţi ale Republicii Moldova în
    materie de economie, pe dimensiune sociopolitică, dar şi în ceea ce priveşte
    rezilienţa şi capabilităţile de apărare, a mai spus şeful diplomaţiei de la
    Bucureşti.

    La rândul său,
    președinta Maia Sandu a denunţat şantajul energetic la care recurge
    Moscova, pentru că Republica Moldova a ales calea europeană şi să sprijine
    Ucraina, poziţionându-se ferm împotriva agresiunii Federaţiei Ruse. În
    calitate de ţară candidată la UE, vom face progrese pe acest drum al
    integrării, inclusiv din punct de vedere energetic, pentru a accelera tranziţia
    către energia verdeˮ, a mai spus Maia Sandu.


  • CE aprobă o schemă daneză de 1,34 miliarde pentru a sprijini companiile mari consumatoare de energie

    CE aprobă o schemă daneză de 1,34 miliarde pentru a sprijini companiile mari consumatoare de energie

    Schema de ajutor propusă de Danemarca a fost aprobată, în contextul în care Comisia Europeană admite că economia Uniunii se confruntă cu o perturbare economică gravă, iar companiile mari consumatoare de energie au nevoie de sprijin pe fondul crizei energetice generate de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

    În cadrul acestei măsuri, care va fi administrată de Autoritatea Daneză pentru Afaceri, ajutorul va lua forma unor împrumuturi cu dobânzi subvenţionate. Măsura va fi deschisă întreprinderilor mici şi mijlocii cu consum mare de energie, dar şi companiilor din marile sectoare economice. Instituţiile de credit şi financiare nu vor putea accesa acest ajutor.

    Scadenţa împrumuturilor nu va depăşi şase ani; ratele reduse ale dobânzii respectă nivelurile minime stabilite în Cadrul temporar de criză; suma individuală a împrumutului per IMM şi companie mare va acoperi nevoile de lichiditate pentru cele 12 luni, respectiv, 6 luni de la acordarea ajutorului; sprijinul va fi acordat cel târziu pe 31 decembrie 2023.

    Cadrul temporar pentru ajutoare de stat în perioadă de criză prevede: sume limitate de ajutor, sub orice formă, pentru companiile afectate de criza actuală sau de sancţiuni şi contrasancţiuni ulterioare, până la valoarea majorată de 250.000 de euro, respectiv 300.000 de euro în sectoarele agriculturii, pescuitului şi acvaculturii şi până la 2 milioane de euro în toate celelalte sectoare; sprijin de lichiditate sub formă de garanţii de stat şi împrumuturi subvenţionate; ajutor pentru compensarea preţurilor ridicate la energie; scheme de investiţii în energie regenerabilă, inclusiv hidrogen, biogaz şi biometan din surse regenerabile; măsuri care facilitează decarbonizarea proceselor industriale.

    Pentru a accelera şi mai mult diversificarea aprovizionării cu energie, statele membre pot sprijini investiţiile pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, în special prin electrificare, eficienţă energetică şi trecerea la utilizarea hidrogenului pentru a produce electricitate.


  • Retrospectiva săptămânii 17 aprilie – 23 aprilie 2022

    Retrospectiva săptămânii 17 aprilie – 23 aprilie 2022

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, la
    videoconferinţa cu lideri aliaţi şi ai instituţiilor UE şi NATO


    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a participat, la invitaţia omologului american, Joe Biden, la o nouă
    rundă de consultări, în format videoconferință, cu lideri aliaţi ai
    instituţiilor Uniunii Europene şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul
    continuării agresiunii militare ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei. Au fost
    analizate strategia de sprijin pentru Ucraina şi măsurile de răspuns
    întreprinse de comunitatea internaţională, pentru a contracara acţiunile
    Rusiei, respectiv pachetele extinse de sancţiuni. Participanții la consultări
    şi-au reiterat hotărârea de a asigura sprijin economic, umanitar şi de securitate
    pentru Ucraina.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit, în
    intervenţia sa, la importanţa menţinerii unităţii aliate şi transatlantice şi a
    condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor. Pe
    de altă parte, şeful statului a subliniat impactul amplu al actualei crize
    asupra situaţiei de securitate pe flancul estic al alianţei, în special la
    Marea Neagră. Klaus Iohannis a vorbit despre necesitatea creării rapide a
    Grupului de luptă al NATO pe teritoriul României. Totodată, el a făcut apel la
    acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea dependenţei energetice faţă de
    Rusia și a subliniat, de asemenea, că sancţiunile impuse s-au dovedit un
    instrument eficient.



    Convorbiri româno-americane


    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul american de stat Antony Blinken au
    discutat, luni, la telefon, despre consecințele
    agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei și eforturile aliate de a gestiona și răspunde adecvat. Bogdan
    Aurescu a prezentat evaluările Bucureștiului privind evoluţiile de securitate
    pe flancul estic al NATO şi la Marea Neagră. Acesta a detaliat acţiunile
    complexe ale autorităţilor române în sprijinul Ucrainei vecine la nivel
    politic, logistic şi umanitar. Şeful diplomației de la București a subliniat,
    de asemenea, importanţa aplicării rapide a deciziilor summitului extraordinar
    al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de luptă în
    România, ca prim pas pentru echilibrarea şi consolidarea prezenţei NATO pe
    flancul estic pe termen lung.

    La rândul său, secretarul de stat Antony Blinken
    a transmis mulţumiri din partea Statelor Unite pentru rolul regional asumat de
    București şi pentru susţinerea oferită Kievului şi altor parteneri vulnerabili
    din regiune, inclusiv Chișinăului. Oficialul american a oferit asigurări că
    Washingtonul este pe deplin angajat în protejarea teritoriilor României şi ale
    tuturor aliaţilor, în special a acelor ţări care se află în prima linie, aşa
    cum este România. Tot luni, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu,
    şi omologul său american, Lloyd Austin, au discutat, la telefon, despre
    evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre. Vasile Dîncu a
    mulţumit Statelor Unite pentru angajamentul şi contribuţia consistentă în
    vederea asigurării securităţii flancului estic al NATO. Repoziţionarea
    batalionului Stryker, dislocarea unor avioane F-16 şi F-18 pentru consolidarea
    misiunilor de poliţie aeriană întărită în România sunt doar două exemple
    concrete ale solidităţii relaţiei transatlantice.



    Proiectul Legii offshore, care permite
    extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, dezbătut de Senatul de la
    București în procedură de urgență


    Proiectul Legii offshore,care
    permite extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, a intrat, marţi, pe
    agenda Biroului permanent al Senatului de la Bucuresti. Acesta va dezbate proiectul
    în procedură de urgenţă, după ce va primi avize din partea instituţiilor de
    specialitate. Se estimează că votul la Senat, în calitate de primă cameră
    sesizată, se va da în luna mai. Premierul Nicolae Ciucă a afirmat că
    Legea offshore va asigura stabilitate şi predictibilitate legală mediului
    de afaceri în domeniu în ceea ce priveşte independenţa pe resursa de gaz faţă
    de Federaţia Rusă. Volumul de gaze estimat pentru perimetrele româneşti de la
    Marea Neagră este de 200 de miliarde de metri cubi, iar cea mai mare cantitate
    este în perimetrul Neptun Deep, deţinut de OMV Petrom şi ExxonMobil.



    Ajutor de 100 de milioane de
    euro pentru Republica Moldova


    Ministerul de Externe de la
    București a salutat aprobarea de către Senat, în calitate de cameră
    decizională, a proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind
    implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui
    ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de
    România Republicii Moldova, majoritar românofonă. Acordul a fost semnat de
    premierii României, Nicolae Ciucă, şi Republicii Moldova, Natalia
    Gavriliţa, pe 11 februarie, la Chişinău. România va participa la consolidarea
    rezilienţei Republicii Moldova în sectoare esenţiale pentru societate
    între care sectorul energetic, transport şi infrastructură de transport,
    protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi
    infrastructură, sănătate, educaţie, cultură şi patrimoniu, cercetare.



    FMI a revizuit în scădere estimările privind
    creşterea economiei româneşti în 2022


    Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit
    semnificativ în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest
    an, de la 4,8%, cât prognoza în toamnă, până la 2,2% acum. Proiectul de buget
    pentru anul 2022 a fost configurat pe o creştere economică de 4,6 procente. În
    ceea ce priveşte inflaţia, FMI estimează o creştere medie anuală a preţurilor
    de 9,3%, de două ori şi jumătate mai mult decât avansul prognozat în toamna
    anului trecut. Puseul inflaţionist va încetini la 4 procente anul viitor. La
    nivel global, FMI subliniază că perspectivele economiei mondiale s-au
    înrăutăţit semnificativ comparativ cu estimările din luna ianuarie, în
    principal din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, care a provocat o criză
    umanitară în Europa de Est şi sancţiuni destinate să preseze Moscova să
    înceteze ostilităţile. Astfel, acum, estimarea pentru creşterea economică
    mondială este de 3,6% în 2022 şi tot atât în 2023.


  • Discursul preşedintelui Zelenski în Parlamentul României

    Discursul preşedintelui Zelenski în Parlamentul României

    De la invazia neprovocată și ilegală a Rusiei în Ucraina,
    pe 24 februarie, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a avut intervenţii
    video în Parlamentele din Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Germania,
    Italia, Israel și Polonia ori în Parlamentul European sau în cadrul summitului
    NATO, din martie, de la Bruxelles. Luni, a venit rândul reprezentanților
    României în Legislativ să asculte pledoaria la încetarea războiului, prin
    videoconferință, a președintelui Zelenski, la scurt timp după ce acesta
    vizitase Bucea, lângă Kiev – teatru al unor atrocităţi atribuite rușilor ce au
    suscitat consternare și reacții de condamnare fermă în întreaga lume. De
    altfel, înaintea mesajului adresat de preşedintele Ucrainei parlamentarilor
    români, pe panoul central din sala de plen au rulat imagini cu ororile
    războiului: cadavre pe străzi, clădiri distruse, gropi comune…

    În discursul
    său, președintele Zelenski a făcut o paralelă între fostul regim comunist
    dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu, bazat pe intimidare şi represiune, şi cel
    din Rusia, ʺinadecvatʺ, ʺcare a pierdut orice legătură cu realitateaʺ, ʺdispus
    să sacrifice milioane de vieţi, pentru a-şi realiza ideile nebuneşti.ʺ Or, în aceste condiții, Volodimir Zelenski a
    cerut un embargo total împotriva Rusiei, afirmând că Uniunea
    Europeană trebuie să priveze Moscova de orice resurse economice şi financiare,
    pentru a o determina, astfel, să caute pacea cu Ucraina şi cu toată Europa.
    Căci, în opinia liderului de la Kiev, Ucraina nu este ultima ţintă a agresiunii
    ruseşti, din țara sa până în Republica Moldova vecină, majoritar românofonă,
    fiind doar un pas. ʺÎn prezent, pe teritoriul Ucrainei se decide soarta întregii
    Europe Centrale şi a regiunii Mării Negre.ʺ – a spus Volodimir Zelenski,
    potrivit căruia ʺfiecare politician al lumii democratice trebuie să susţină sub
    orice formă Ucraina cu armamentʺ, iar ʺmilitari ruşi [trebuie] să răspundă în
    faţa legii pentru infracţiunile comise pe teritoriile ocupate ale Ucrainei.ʺ

    Președintele
    Zelenski a mulțumit poporului român pentru ajutorul acordat concetățenilor săi
    refugiaţi și s-a declarat convins că România va participa la refacerea Ucrainei
    după război. Iar, când situaţia o va permite – a declarat el – va dori să aibă
    un dialog cu Bucureștiul despre protecţia comunității ucrainene din România și
    a celei româneşti din Ucraina. ʺSunt convins că, aşa cum noi avem grijă de
    cetăţenii dumneavoastră, la fel veţi avea grijă şi dumneavoastră grijă de
    cetăţenii de etnie română.ʺ – a punctat premierul Nicolae Ciucă, care a asistat
    în Parlament la discursul lui Volodimir Zelenski. Președintele Camerei
    Deputaților, Marcel Ciolacu, a amintit că etnici români luptă, în aceste zile,
    pentru libertatea ţării în care trăiesc şi în care îşi cresc copiii, ceea ce
    reprezintă cea mai sinceră expresie a legăturii profunde româno-ucrainene. Este
    inadmisibil ce se întâmplă în Ucraina şi avem datoria de a nu rămâne pasivi – a
    afirmat și președintele Senatului, Florin Cîţu.


  • Un tren spre o altă viaţă

    Un tren spre o altă viaţă

    Demarată la sfârşitul lui februarie, invazia rusă din Ucraina a provocat exodul masiv al populaţiei locale, nevoită să fugă din calea bombelor. In clipa de faţă, Europa se confruntă cu cel mai mare val de refugiaţi de după al Doilea Război Mondial.



    Puşi în faţa dramelor acestor oameni, europeeni, mai ales cei din vecinătatea frontierelor Ucrainei, s-au mobilizat pentru a-şi ajuta semeni. Este şi cazul românilor care au devenit de o lună de zile, un adevărat exemplu de mobilizare şi de solidaritate. Cine sunt aceşti români inimoşi, cum fac faţă fluxul masiv de refugiaţi, cum se implică autorităţile şi care sunt dramele refugiaţilor, iată întrebările la care Ioana Maria Stăncescu, de la RRI, a încercat să afle răspuns.



    Reportajul poate fi ascultat în diferite limbi pe paginile de Internet ale Radio România Internaţional, ca şi pe SoundCloud.




  • Sprijin românesc pentru refugiații ucraineni

    Sprijin românesc pentru refugiații ucraineni

    Aproape 400.000 de cetățeni ucraineni
    s-au refugiat în România de la începutul războiului declanșat de Rusia prin
    atacurile asupra Ucrainei. În mai multe puncte de trecere a frontierei comune
    de aproape 650 de kilometri, refugiații au început să apară încă din 24 de
    februarie, mai ales în partea de nord, intrând prin Maramureș și Moldova și mai
    puțin spre est, pe la gurile Dunării. În aceste zone de graniță, au fost
    primiți imediat de localnici care, mobilizându-se instantaneu și instinctiv,
    le-au sărit în ajutor oferindu-le masă și casă. Au urmat reprezentanții
    societății civile și apoi instituțiile oficiale, care au instalat corturi, au
    strâns ajutoare de primă necesitate, au oferit informații și transport celor
    care doreau doar să tranziteze România. Consiliul Național Român pentru
    Refugiați a fost acolo, încă din 24 de februarie, pentru a-și oferi expertiza, ne
    spune Ana Cojocaru, reprezentanta acestei organizații.

    Colegii mei sunt în
    teren în momentul de față, căci suntem prezenți în multiple puncte de trecere a
    frontierei. Noi suntem un ONG cu specializare în expertiză juridică. Deci tot
    ce putem noi face este să oferim informare și consiliere, iar la nevoie
    consiliere despre procedura de azil în cazul acelor persoane care vor protecția
    statului român. În același timp avem și două linii de telefon deschise la care
    putem să fim apelați oricând, la orice oră din zi sau din noapte. Primim zeci sau sute de apeluri zilnic și pe
    aceste linii. Suntem prezenți și în toate centrele de refugiați din țară cele
    aflate în subordinea Ministerului de Interne, mai exact a Inspectoratului
    General pentru pentru Imigrări.


    Multe
    dintre nelămuririle birocratice referitoare la staționarea și la traversarea
    teritoriului României au fost centralizate, în mai multe limbi străine, pe site-ul
    dopomoha.ro, un proiect susținut de instituții publice în colaborare cu asociații
    non-guvernamentale. În plus, din cauza gravității situații, multe dintre
    formalității intrării în România s-au simplificat. N-a fost chiar așa de la
    început, detaliază Ana Cojocaru:

    Întrebările pe care le primim noi sunt
    mai ales legate de intrarea pe teritoriul României și de tranzitarea
    teritoriului României. Într-adevăr România nu a avut în istoria recentă niște
    fluxuri atât de mari de persoane. Cumva era natural să fie nevoie de un mic
    proces de ajustare, dar cred că suntem acum pe drumul cel bun și că avem din ce
    în ce mai multă claritate și coordonare între stat și societate civilă și între
    instituțiile statului în general.


    Însă, ceea ce impresionează mai presus de
    orice este răspunsul rapid și empatia românilor obișnuiți față de refugiați.

    Ana Cojocaru de la Consiliul Național Român pentru Refugiați:

    Cred că nici în cele mai frumoase vise ale noastre nu am fi putut
    anticipa acest răspuns extraordinar al societății civile, al persoanelor fizice
    în general și al comunităților din zonele de frontieră. Sunt extrem de multe
    inițiative ale ONG-urilor și ale statului care sunt menite să susțină
    persoanele strămutate din Ucraina și capacitatea de răspuns este absolut extraordinară.
    Vă dau un exemplu: sâmbătă noapte la ora 11 și jumătate căutam o soluție pentru
    un grup de 14 persoane din care o parte erau copii și am găsit în 10 minute o
    soluție de cazare pentru aceștia de la un alt om de încredere. Sigur au fost și
    dificultăți, mai ales, la început pentru că volumul de oameni care voiau să
    ajute era atât de mare încât s-a creat un pic de haos în punctele principale de
    trecere a frontierei. Între timp, la nivel central, au început să se strângă
    informații despre toate aceste inițiative. S-au constituit celule la nivelul
    județelor cu puncte de trecere a frontierei spre Ucraina și Republica
    Moldova. Și acolo cred că suntem în
    momentul de față într-un proces de ajustare de coordonare din ce în ce mai
    bună.


    Unul dintre români care, încă din prima zi
    de război, i-a ajutat pe refugiați a fost Ștefan Mandachi un antreprenor local
    din zona Sucevei. Impresionat de mulțimea de oameni care din toată agoniseala
    lor de-o viață, au strâns ce-au putut într-o sacoșă și-au fugit cu copiii și
    animalele după ei, fără să știe dacă se vor mai întoarce, Ștefan Mandachi le-a
    oferit cazare și masă gratuite în hotelurile și restaurantele sale. Pe câți i-a
    ajutat până acum, Ștefan Mandachi nu știe.

    Nu pot
    să vă dau un număr exact acum. Știu că în fiecare zi sunt peste 200 de
    persoane. De pildă, într-o zi am deschis încă un salon. Cred că atunci a fost
    în număr un număr record: 300 și ceva de oameni. În principiu, în fiecare zi,
    sunt peste 200 de persoane care dorm la noi. În final noi am făcut un call
    center, am format o echipă și prin intermediul acestei formule pe care am
    găsit-o oamenii vin la noi cu oferte de apartamente, de transport, de ședere pe
    termen scurt, mediu și lung. Iar acum unul dintre obiectivele noastre
    prioritare este să reușim să îi ducem pe acești oameni la locurile de cazare
    sau să îi transportăm în Europa unde vor să ajungă ei .


    Starea lor de spirit nu este bună, după
    cum era de așteptat.

    Ștefan Mandachi: Toți care ajung la noi vă dați seama că sunt
    într-o stare foarte proastă în general. Își revin în momentul în care copiii se
    încep să se joace. Am încercat să organizăm niște jocuri, am încercat să îi
    smulgem din zona depresivă și când părinții,
    de fapt mamele, că bărbați nu prea sunt, își văd copilașii voioși se mai
    detensionează. Dar evident se simte o tensiune la nivelul întregii comunități
    de ucrainieni și nu sunt numai ucrainieni, ci și nigerieni și indieni și
    marocani care erau la studiu în Kiev.


    Nici Ștefan Mandachi, nici celelalte
    organizații non-guvernamentele nu ar face față fără întăriri venite din partea
    voluntarilor, români de rând care au sărit în ajutor fiecare cum poate.

    Ștefan
    Mandachi: Am configurat o echipă de voluntari
    fenomenală. Mulți dintre ei sunt studenți moldoveni și ucraineni care studiază
    la o universitate din Suceava. au venit într-un număr extrem de mare așa că nu
    am dus lipsă nici un moment de voluntari. Ei își fac treaba foarte sârguincios
    și cu foarte multă pasiune. Sunt foarte pătimași, motiv pentru care ne inspiră
    și pe noi. Pe 90% dintre ei nu-i cunoșteam, nu-I văzusem niciodată. Veniseră
    din comune apropiate de prin Salcia de prin Bihoreni. Nu-i cunoșteam, dar ei
    erau foarte încântați și se purtau de parcă erau de-ai casei. Toți veniseră
    acolo să facă voluntariat.


    Cum, din păcate, războiul din Ucraina pare
    să se prelungească, și numărul refugiaților va crește, și organizarea
    ajutorului trebuie să fie din ce în ce mai eficientă.


  • Jurnal românesc – 20.10.2021

    Jurnal românesc – 20.10.2021

    Mai multe cadre medicale din Republica Moldova vecină se află în aceste zile
    în România, unde tratează pacienți de
    Covid-19 la spitalul modular din Lețcani, județul Iași. Este vorba de 12 medici, 10 asistenți medicali și 10 paramedici.
    Ministrul Sănătății de la Chișinău, Ala Nemerenco, spune că astfel este
    arătată recunoștința față de România pentru sprijinul acordat fostei republici
    sovietice. La randul său, premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță, le-a
    mulțumit medicilor pentru munca pe care o fac în spitalele din țara sa, dar și
    pentru misiunea din România. De la începutul
    pandemiei, Bucureștiul a sprijinit cetățenii Republicii Moldova. Anul trecut,
    în luna mai, o echipă din 40 de medici și asistenți medicali din România a
    lucrat în spitalele din Republica Moldova oferind ajutor colegilor lor de peste
    Prut. Tot atunci, au fost donate 20 de camioane cu echipament medical. La
    începutul acestui an, în februarie, Republica Moldova a beneficiat de
    echipamente medicale de protecție pentru personalul medical, valoarea totală
    ridicându-se la circa 2,3 milioane de euro. Totodată, România a donat
    Republicii Moldova circa 500 000 de doze de vaccinuri AstraZeneca și Pfizer.




    Aproape 800.000
    de români au aplicat şi au şi primit drept de rezidenţă permanentă în Marea
    Britanie. Aceştia ajută economia, dar şi natalitatea ţării de adopţie. Romanii
    sunt al doilea cel mai prolific grup de imigranţi, după pakistanezi. Peste
    30.000 de copii născuţi în Regatul Unit, în 2020, au avut cel puţin un părinte
    român, potrivit Oficiului Naţional de
    Statistică al Marii Britanii. Potrivit cifrelor oficiale, în 2012 au fost 4.000
    cu taţi români şi 4.400 care au avut mame românce. Această cifră a crescut
    aproape de patru ori faţă de perioada din prezent. În cazul mamelor imigrante,
    România a sărit de pe locul 14 până pe locul doi acum, iar la taţi, de pe locul
    11 până pe locul doi. Creşterea se datorează şi faptului că foarte mulți
    polonezi au plecat din Marea Britanie
    după ce Brexitul i-a speriat de situaţia economică şi s-au întors la ei acasă.
    Cei mai mulţi copii născuţi din părinţi imigranţi sunt în principale zone
    economice ale Marii Britanii: Londra, Birmingham și Manchester.




    Expoziția ANNO
    DOMINI a pictorului Lisandru Neamțu poate fi vizitată, în perioada 21
    octombrie – 22 noiembrie, la galeria ICR de la Lisabona. Vernisajul va avea loc
    joi, în prezența artistului. Expoziția constă într-o selecție de 35 de lucrări
    recente, de dimensiuni medii și mari, realizate în ulei sau acrilic pe pânză.
    Insolitul tonic al lucrărilor lui Lisandru Neamțu evocă simbolistica marină și
    orizontul amplu al navigatorilor de pretutindeni, spun organizatorii. Născut în 1970, Lisandru Neamțu
    este absolvent al Academiei de Arta din Bucuresti, promoția 1995. În prezent
    este lector la Universitatea de Arta Bucuresti, sectia pictură murală. Are in
    palmares importante premii și participări la expoziții colective sau personale,
    în plan național si international.





    Persoanele care
    îngrijesc bătrâni şi alţi membri ai familiilor din Italia, aşa-numitele
    badante, nu mai pot lucra fără certificatul verde, avertizează Guvernul de la
    Roma. În cazul controalelor, atât angajaţii, cât şi angajatorii riscă amenzi
    usturătoare. Această decizie constituie o mare problemă pentru miile de românce
    care îngrijesc de ani de zile bătrânii din familiile italiene. Între 400 şi 1.000 de euro este amenda pentru
    angajator şi între 600 şi 1.500 de euro pentru infirmierele din familii care nu
    deţin un certificat digital COVID. Fără green pass pleacă din casă -
    este precizarea făcută de autorităţile italiene, la cateva zile de când
    certificatul a devenit obligatoriu la nivel naţional la locurile de muncă.
    Aceeaşi măsură este valabilă şi pentru menajere sau pentru bone. Cele mai
    afectate sunt femeile românce, care sunt şi cele mai căutate şi cele mai
    prezente în astfel de meserii. Rămase fără serviciu, româncele sunt nevoite să
    revină în Romania.




    Festivalul
    Internațional de Teatru FESTIS continuă până pe 21 octombrie la Teatrul
    Național Satiricus I.L.Caragiale din Chişinău.Dramaturgul
    Mircea M. Ionescu și actorul Constantin Cotimanis sunt invitaţi de onoare ai
    acestei ediții. Sub genericul Rezistăm prin teatru, în acest an, participă
    teatre şi companii teatrale din România, Republica Moldova, Georgia și
    Bulgaria. Din Romania participă 11 teatre care prezintă 13 spectacole.Pe lângă tradiționalele spectacole, au loc
    workshop-uri, lansări de carte și conferințe de presă. Ajuns la cea de-a cincea
    ediție, FESTIS este susținut
    de ICR Mihai Eminescu și se desfășoară
    sub patronajul Primarului general al Chișinăului.Din cauza pandemiei, sălile de spectacole sunt la
    jumătate din capacitate, iar intrarea se face în baza certificatelor
    COVID.


  • Agenda UE pentru un multilateralism reinnoit

    Agenda UE pentru un multilateralism reinnoit

    Provocările
    secolului XXI impun o guvernanță multilaterală mai largă și o cooperare
    internațională bazată pe norme. Uniunea Europeană a definit priorități strategice
    clare în domenii pe care nicio țară nu le poate gestiona singură. Nabila
    Massrali, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri interne și
    securitate.

    Strategia își propune să răspundă unei
    întrebări simple. Ce putem face noi ca Uniune Europeană pentru a proteja
    multilateralismul care e în pericol tot mai mare din cauza naționalismului și
    populismului? În acest context, Uniunea Europeană trebuie să definească ce-și
    dorește prin multilateralism, cum își dorește să implementeze sistemul și cum
    poate elimina amenințările. Uniunea Europeană are strategii clare în privința
    unor aspecte pe care nici un stat membru nu le poate rezolva singur: pace,
    securitate, drepturile omului și respectarea statului de drept, dezvoltare
    sustenabilă, sănătate publică sau mediu. Aceste priorități trebuie avansate
    acum multilateral, printr-o abordare strategică, pentru o societate sigură și
    pentru o recuperare inclusivă, globală.


    Concret, în
    privința unei probleme de interes în prezent, aceea a pandemiei de Covid-19,
    prin noua agendă Uniunea Europeană își propune să suplimenteze fondurile pentru
    cercetare, producție și distribuție a vaccinurilor în toată lumea. De asemenea,
    se are în vedere ca vaccinurile să fie accesibile în toate țările, iar sistemul
    de sănătate global să fie unul mai puternic. Pentru îndeplinirea acestor
    obiective Uniunea Europeană a alocat 850 de milioane de euro pentru cumpărarea
    și livrarea vaccinurilor în statele cu venit redus, având ca obiectiv
    achiziționarea a două miliarde de doze de vaccin până la finalul anului 2021.
    De asemenea, UE, conduce reforma Organizației Mondiale a Sănătății, din Geneva,
    pentru a un răspuns mai bun în fața urgențelor sanitare.

    Nabila Massrali, purtător de cuvânt al
    Comisiei Europene pentru afaceri interne și securitate:

    Pentru a pune în aplicare aceste priorități, vom lucra să punem la
    punct reforma și vom extinde guvernanța globală către domenii noi. Accentuăm
    nevoia de a moderniza și reforma Organizația Mondială a Sănătății sau Organizația
    Mondială a Comerțului, dar și a sistemului ONU, în vederea sprijinirii
    eforturilor secretarului general ONU. De asemenea, ne dorim o abordare mai
    deschisă în colaborarea cu ceilalți prin punerea în aplicare a alianțelor
    noastre cu partenerii tradiționali, fie cu Statele Unite ale Americii, fie cu
    alți parteneri sau organizații ale societății civile. Punem accent pe domeniile
    în care avem nevoie de soluții concrete cum ar fi pandemia, biodiversitatea,
    criza climatică, zona digitală, inclusiv inteligența artificială, terorism, dar
    și utilizarea responsabilă a spațiului. Vom promova în lume o voce a Uniunii
    Europene mai coordonată, fiindcă pentru a ne putea folosi de greutatea noastră
    politică și financiară trebuie să ne adresăm lumii unitar.



  • Campania umanitară pentru oamenii nevoiaşi

    Campania umanitară pentru oamenii nevoiaşi

    Din luna martie,
    bucureştenii pot dona haine oamenilor nevoiaşi prin containerul colector
    instalat în faţa clădirii Ambasadei Republicii Cehe şi a Centrului Ceh din
    Bucureşti. Aceste instituţii, care au avut iniţiativa amplasării containerului,
    au colaborat cu o serie de organizaţii nonguvernamentale pentru a strânge haine
    şi încălţăminte în scopuri umanitare. Containere asemănătoare există deja în
    peste 90 de localităţi din România, dar cel din faţa Ambasadei Cehiei este
    primul din Bucureşti. Iulia Ţurcanu, coordonatoare de evenimente la Centrul
    Ceh, ne-a declarat că a fost surprinsă de reacţia oamenilor, care au răspuns
    imediat iniţiativei.

    Iulia
    Ţurcanu: A fost neasteptat şi pentru noi,
    zilnic este nevoie să golim containerul, în condiţiile în care noi credeam că
    vom face asta cam o dată pe săptămână. De asemenea, în weekend se strâng foarte
    multe haine. Este o dovadă a faptului că era nevoie de o asemenea acţiune în
    Bucureşti şi că oamenii vor să doneze, nu vor să arunce hainele de care nu mai
    au nevoie. Am aflat că astfel de containere există în alte oraşe după ce am
    făcut o mică cercetare despre cum am putea să obţinem containerul. Ideea ne-a
    venit în toamna anului 2015, când am colectat haine la Centrul Ceh pentru
    refugiaţii de la graniţa din Serbia şi le-am transportat acolo, iar oamenii au
    adus haine în cantităţi foarte mari şi au răspuns foarte bine apelului nostru.
    De aceeea ne-am gândit că e nevoie de un spaţiu în care să putem strânge
    permanent haine, ne-am interesat şi am constatat că în Bucureşti nu există aşa
    ceva. În afară de acţiuni de colectare a hainelor în anumite zile, în anumite
    locuri, nu există un loc în care poţi merge permanent şi să duci haine, aşa cum
    există în Praga sau în oraşele occidentale. Cum există containere de reciclare
    a plasticului şi a hârtiei, există şi containere de reciclare a hainelor.

    Hainele
    pe care oamenii le lasă în containerul din faţa Ambasadei Cehiei ajung apoi la
    organizaţiile nonguvernamentale locale care le distribui oamenilor nevoiaşi din
    România şi din străinătate. Organizatorii vor astfel să reacţioneze la
    diferitele situaţii în care este nevoie de ajutor umanitar şi totodată să ajute
    grupurile de persoane defavorizate care au nevoie de ajutor permanent. Unul dintre ong-urile care s-au implicat în
    acţiunea iniţiată de Centrul Ceh este Samusocial (Serviciul de Ajutor Mobil de
    Urgenta), care vine în întâmpinarea persoanelor celor mai desocializate.

    Monica
    Tăutul din cadrul Samusocial ne dă amănunte: Centrul Ceh a adus hainele colectate la sediul nostru, iar noi am reuşit să distribuim lucrurile adunate din donaţii în scurt timp, atât mamelor care au nevoie de ele pentru copiii lor, cât şi adulţilor singuri, care au avut nevoie de ele. O altă parte din donaţiile de la Centrul Ceh au fost şi vor fi distribuite în stradă, beneficiarilor pe care echipa mobilă Samusocial îi va întâlni pe străzile din Bucureşti. De asemenea, persoanele fără adăpost cât şi familiile cu copii care vor veni la centrul nostru vor beneficia de aceste haine, dar, cum am spus, o parte din aceste haine vor fi distribuite şi în stradă. Asociaţia Samusocial derulează pe parcursul întregului an diverse campanii de colectare de haine, în acest scop folosim diverse canale de comunicare, atât website-ul nostru cât şi pagina noastră de FB, prin care anunţăm care este programul nostru, iar cei care au posibilitate de a face astfel de donaţii, le pot aduce la sediul nostru. Constatarea mea este că oamenii au devenit din ce în ce mai receptivi la genul acesta de acţiuni, sunt tot mai dispuşi să-I ajute pe ceilalţi.


    Disponibilitatea
    bucureştenilor de a-i ajuta pe ceilalţi a fost remarcată şi de Iulia Ţurcanu: Cu siguranţă, ne-a depăşit aşteptările. Noi, la
    Centrul Ceh, suntem o echipă foarte mică, şi putem spune că în acest moment nu
    ne este foarte simplu să administrăm containerul. De aceea, încercăm să cooptăm
    în acest proiect cât mai multe ong-uri cu ajutorul cărora să distribuim hainele
    cât mai repede, pentru că noi nu avem spaţiu de depozitare. Aşa că pot spune că
    ne-a luat prin surprindere numărul foarte mare de oameni care au răspuns
    apelului nostru şi de haine aduse. Containerul rămâne în faţa Centrului Ceh,
    este de acum permanent, va rămâne acolo cât timp oamenii vor continua să aducă
    haine. Sperăm să inspirăm prin acţiunile noastre şi alte iniţiative de acest
    gen, pentru că e clar că este nevoie de aşa ceva.

  • Participarea României la operaţiunile FRONTEX

    Participarea României la operaţiunile FRONTEX

    Subiect dominant al agendei politice a ultimelor luni, criza migraţiei rămâne problema majoră căreia UE trebuie să îi găsească soluţie. Reuniţi la Bruxelles, liderii comunitari au ajuns la un acord important cu Turcia, pentru gestionarea situaţiei. Potrivit acordului, începând de duminică, de la miezul nopţii, toţi migranţii care sosesc în insulele greceşti dinspre Turcia vor fi retrimişi acolo, dacă cererea lor de azil a fost respinsă. În schimb, statele europene vor reloca mii de imigranţi direct din Turcia.



    Acest mecanism are un caracter excepţional şi temporar, iar odată ce procesul de migraţie va fi stopat, va putea fi activată schema de admisie umanitară voluntară, la care statele membre pot contribui. Acordul reprezintă un pas important, a apreciat cancelarul german, Angela Merkel, potrivit căreia, demonstrează că Europa este capabilă să gestioneze astfel de provocări. Îl vom transforma, acum, în măsuri practice şi demonstrează că am făcut un pas important pe calea către o soluţie durabilă la criza refugiaţilor şi nu doar o soluţie fictivă.”



    Prezent la summitul de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a salutat acordul şi şi-a exprimat încrederea că astfel se va reduce semnificativ sau chiar stopa fluxul de imigranţi ilegali. Klaus Iohannis a precizat că deciziile luate vineri nu introduc cote suplimentare pentru România, relocarea migranţilor urmând să se facă în cadrul cotelor aprobate anul trecut. Potrivit acestora, autorităţile române au acceptat primirea a peste şase mii de refugiaţi, în următorii doi ani.



    UE s-a angajat, pe de altă parte, să accelereze procesul de utilizare a celor 3 miliarde de euro alocate deja pentru a ajuta Turcia, iar după epuizarea acestora vor fi acordate alte 3 miliarde de euro. În schimb, Ankara s-a angajat să ia toate măsurile pentru a preîntâmpina crearea de noi rute de migraţie.



    În urma angajamentelor asumate de preşedintele Klaus Iohannis la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, România va contribui la efortul european pentru gestionarea crizei migranţiei cu 70 de poliţişti, 6 autospeciale, două nave de patrulare şi alte mijloace logistice, a anunţat, ministrul român de interne, Petre Tobă. România a făcut astfel una dintre cele mai consistente oferte de sprijin, după cele ale Franţei şi Germaniei.



    Pentru coordonarea acestei misiuni internaţionale s-a înfiinţat la Atena, la Ministerul Apărării elen, o celulă operaţională. România participă deja în misiunile Frontex cu 72 de poliţişti, 10 autospeciale, o navă şi un elicopter, fiind al doilea contributor după Germania.

  • Sprijin pentru Rep. Moldova

    Sprijin pentru Rep. Moldova

    România continuă şirul de acţiuni prin care sprijină
    Republica Moldova – fostul stat sovietic, majoritar românofon de care o leagă
    istoria, limba şi cultura comune – printr-un împrumut rambursabil de 150 de
    milioane de euro. Deputaţii români au ratificat, marţi, Acordul privind
    asistenţa financiară între Bucureşti şi Chişinău, banii urmând să fie trimişi
    în trei tranşe, prima dintre acestea, în valoare de 60 de milioane de euro,
    luna viitoare. Scadenţa este de cinci ani, cu posibilitatea de rambursare
    anticipată fără plata vreunui comision.

    Prezent la Bucureşti în momentul
    ratificării, premierul moldovean, Valeriu Streleţ, a declarat că împrumutul pe
    care România a decis să-l acorde Republicii Moldova reprezintă un gest pentru
    care Chişinăul îşi exprimă întreaga recunoştinţă şi a adăugat că autorităţile
    moldovene se vor strădui ca banii să fie cheltuiţi pentru promovarea reformelor
    şi modernizarea ţării. Valeriu Streleţ: Avem foarte multe fapte
    concrete de făcut înainte, avem de asigurat interconexiuni pentru sistemul
    nostru energetic, pe sistemul de alimentare cu gaze şi energie electrică, în
    aşa fel încât energia europeană şi implicit românească să ajungă la fiecare
    cetăţean al Republicii Moldova.

    Premierul român, Victor Ponta, a explicat
    că situaţia dificilă în care se află acum Republica Moldova este urmarea
    reacţiei Rusiei la afirmarea aspiraţiilor europene ale Chişinăului: Republica
    Moldova are azi, acum nevoie de un sprijin financiar pe care nu îl poate primi
    din altă parte decât din partea noastră pentru a trece peste o perioadă
    dificilă, pe care, eu v-o spun, o au în special din cauza sancţiunilor
    economice pe care Federaţia Rusă le-a impus Republicii Moldova pentru un singur
    gest: anul trecut Republica Moldova a semnat Acordul de asociere la Uniunea
    Europeană.

    Realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni, programul privind
    microbuzele şcolare, investiţiile româneşti de 20 de milioane de euro în
    reabilitarea şi construcţia de grădiniţe, precum şi proiectul privind
    dezvoltarea sistemului SMURD şi în Republica Moldova sunt alte repere ale
    ajutorului pe care Bucureştiul l-a acordat de-a lungul timpului Chişinăului.
    Urmează să facem şi alţi paşi comuni care vor aduce Republica Moldova mai
    aproape de România şi, implicit, mai aproape de Europa, a declarat premierul
    moldovean.

    Valeriu Streleţ a fost primit şi de preşedintele Klaus Iohannis,
    care l-a asigurat că ţara vecină se poate baza în continuare pe ajutorul României.