Radio România Internațional

Tag: ajutor de stat

  • Plan național pentru marea industrie

    Plan național pentru marea industrie

    Preocupat de reindustrializarea ţării, Executivul de la București a decis paşi importanţi pentru finalizarea schemei de sprijin pentru marile investiţii strategice din industria prelucrătoare şi a celei care stă la baza Programului de Sprijin pentru Marea Industrie din România – metalurgie, siderurgie şi industria chimică.

    “Prima componentă a Planului pentru Investiţiile Strategice în industria prelucrătoare presupune o schemă de ajutor de stat de 500 de milioane de euro şi facilităţi fiscale pentru investiţii de peste 150 de milioane de euro, care creează în mod direct minimum 250 de locuri de muncă şi se dezvoltă în regiunile cu un PIB/locuitor sub media naţională”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

    A doua componentă a Planului industrial este Programul Naţional de Sprijin pentru Marea Industrie din România – o schemă de ajutor de stat de 1 miliard de euro (circa 5 miliarde de lei) pe 6 ani, pentru decarbonizarea proceselor de producţie şi eficienţă energetică. Potrivit prim-ministrului, un număr estimat de 30 de companii din metalurgie şi industria chimică vor primi un sprijin de până la 100 de milioane de euro per beneficiar.

    “Sunt companii care vor implementa investiţii cu costuri eligibile de minimum 8 milioane de euro, care reduc cu 40% emisiile directe de gaze cu efect de seră din instalaţiile industriale şi/sau reduc cu cel puţin 20% consumul de energie în instalaţiile industriale în raport cu activităţile sprijinite. Finanţarea schemei de ajutor de stat se realizează majoritar din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente României, iar investiţia trebuie menţinută 5 ani de la data finalizării acesteia”, a explicat Marcel Ciolacu.

    Acesta a menţionat că a treia componentă a planului presupune o schemă de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de lei pentru 15 companii care implementează investiţii în producţia de materii prime industriale, precum ţevi, profile, bare, aluminiu sau cupru.

    “Aceste programe de sprijin sunt conforme cu măsurile propuse în Planul Draghi pentru creşterea competitivităţii industriale a economiei europene. Cele trei scheme de ajutor înseamnă creşterea producţiei industriale şi a Produsului Intern Brut prin investiţii, reducerea deficitului balanţei comerciale, crearea de noi locuri de muncă bine plătite, precum şi decarbonizarea proceselor de producţie şi creşterea eficienţei energetice”, a mai transmis premierul, care spune că se dorește consolidarea modelului de dezvoltare economică bazat pe investiţii.

     

     

  • Cadrul temporar Ucraina – schema ajutor sector apicol România

    Cadrul temporar Ucraina – schema ajutor sector apicol România

    În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicată Comunicarea Comisiei – Cadrul temporar de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat, de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia Europeană consideră că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și efectele sale directe și indirecte, au creat incertitudini economice semnificative, au perturbat fluxurile comerciale și lanțurile de aprovizionare și au condus la creșteri excepțional de mari și de neașteptate ale prețurilor în toate statele membre.

    În acest context, Comisia a stabilit criterii de evaluare a măsurilor de ajutoare de stat pe care statele membre le pot adopta pentru a remedia dezechilibrele economice. Pe baza acestor criterii, Guvernul României a aprobat o schemă de ajutor de stat, cu caracter temporar, pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, ca urmare a crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

    Cum funcţionează acest ajutor de stat aflăm de la Petra Ochişor, directorul executiv al Direcţiei pentru agricultură Giurgiu.

    “Avem deja procedura implementată, apicultorii și-au depus documentele ce le permit eligibilitatea, în sensul că au venit cu o dovadă a înregistrării autorizării sanitar-veterinare pentru a face dovada că sunt crescători de albine și deținători de aceste albine. În identificarea înregistrării în acest registru al Oficiului Național de Zootehnie, am primit acel centralizator cu numărul de familii pe care l-au deținut la data de 31/12/2023 pentru care ei solicită acest ajutor.

    Acest ajutor este în cuantum de 5 euro, echivalent în lei, pentru fiecare familie de albine pe care o dețin. La nivelul județului Giurgiu, din cele 500 de poziții, 500 de beneficiari care erau înscriși ca deținători de familii de albine la sfârșitul anului 2023, am primit 200 de documentații, din care 186 sunt eligibile administrativ.

    Noi avem termenul de 5 zile de la încheierea perioadei de depunere a documentației să întocmim situația centralizatoare și să o înaintăm pentru a fi centralizată la ordonatorul principal de credite, ulterior urmând procedura de alocare a sumelor și a face plata după ce sunt virați banii în contul instituției noastre.”

    Valoarea totală a schemei de ajutor de stat, pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol din România, este de 12 milioane de euro. Suma totală care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere din Uniunea Europeană care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu poate depăşi 280 de mii de euro.

  • Sprijin pentru restructurarea companiei TAROM

    Sprijin pentru restructurarea companiei TAROM

    Comisia Europeană (CE) şi-a dat acordul pentru ca TAROM, transportatorul aerian national român, să primească un ajutor de stat de aproximativ 95 de milioane de euro în vederea restructurării.

     

    Potrivit Executivului comunitar, subvenţiile vor permite companiei să îşi restabilească viabilitatea pe termen lung. Totuşi, precizează Bruxelles-ul, pentru a limita eventualele denaturări ale concurenţei generate de sprijinul public, TAROM îşi va reduce semnificativ numărul de rute şi de aeronave.

     

    Măsurile din planul de restructurare prevăd anularea unei datorii de peste 49 de milioane de euro, corespunzătoare valorii unui ajutor pentru salvare, aprobat de CE în februarie 2020, şi o injecţie de capital de aproape 46 de milioane de euro. TAROM are totodată şi o contribuţie proprie de peste 77 de miloane de euro, bani proveniţi din vânzarea de aeronave şi dintr-un contract de leasing financiar încheiat în condiţiile pieţei.

     

    Comisarul european pe transporturi, Adina Vălean, afirmă că aprobarea ajutorului reprezintă un certificat de sănătate al companiei şi un avantaj pentru găsirea unor investitori pentru operatorul aerian national român.

     

    Potrivit comisarului european, un astfel de plan de restructurare are anumite criterii care trebuie îndeplinite, iar CE a considerat că este ‘foarte solid’ şi compania poate redeveni profitabilă în viitor.

     

    În ceea ce priveşte o eventuală restructurare de personal la TAROM, Adina Vălean a precizat că Executivul comunitar nu a indicat acest lucru.

     

    La rândul său, ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că ajutorul aprobat de Comisia Europeană va permite evitarea falimentului TAROM. El a reiterat dorinţa autorităţilor române de a salva compania, care se confruntă de mai mulţi ani cu dificultăţi financiare.

     

    Este un pas foarte important pentru TAROM, una dintre companiile fanion ale României, care va demara un amplu proces de redresare şi reorganizare, iar ajutorul pe care CE l-a aprobat demonstrează traiectoria bună pe care se află compania în acest moment, au subliniat și reprezentanţii acesteia.

     

    Planul de redresare vizează câteva mari direcţii de acţiune: înnoirea flotei de aeronave; creşterea eficienţei comerciale prin optimizarea rutelor de zbor şi adaptarea politicilor comerciale; creşterea eficienţei organizaţionale, prin reorganizarea proceselor, reconfigurarea activităţilor de mentenanţă a aeronavelor, digitalizarea companiei şi restructurarea funcţiilor suport. Astfel, serviciile furnizate se vor moderniza şi vor avea o abordare centrată pe client, concentrându-se pe obţinerea de venituri suplimentare durabile.

     

    Totodată, se urmărește optimizarea costurilor, prin îmbunătăţirea utilizării resurselor. Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor, fiind membră a Alianţei SkyTeam din 2010. Ea deţine o flotă de 18 aeronave şi are în portofoliul său un număr de 70 de destinaţii operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi.

     

  • Ajutorul de stat pentru TAROM a fost aprobat

    Comisia Europeană (CE) şi-a dat acordul pentru ca transportatorul aerian naţional al României, TAROM, să primească un ajutor de stat de peste 95 de milioane de euro în vederea restructurării. Subvenţiile vor permite companiei să îşi restabilească viabilitatea pe termen lung, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

    Pentru a limita eventualele denaturări ale concurenţei generate de sprijinul public, TAROM îşi va reduce semnificativ numărul de rute şi de aeronave, precizează CE.

    Măsurile prevăd anularea unei datorii de peste 49 de milioane de euro, corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, şi o injecţie de capital de aproape 46 de milioane de euro. TAROM are şi o contribuţie proprie la planul de restructurare, de peste 77 de miloane de euro.

  • Comisia Europeană reaprobă o schemă de ajutor de stat pentru firmele din România, în contextul războiului din Ucraina

    Comisia Europeană reaprobă o schemă de ajutor de stat pentru firmele din România, în contextul războiului din Ucraina

    Schema reintrodusă, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, a fost aprobată conform Cadrului temporar de criză şi de tranziţie adoptat de Comisia Europeană în 9 martie 2023 şi modificat în 20 noiembrie acelaşi an.

    Executivul comunitar a aprobat schema iniţială în 9 septembrie 2022 şi prima reintroducere în 26 ianuarie 2023, iar ambele au expirat la finalul anului trecut.

     

    Ajutorul pentru firme va fi sub forma unor garanţii şi granturi directe. Schema reintrodusă este menită să asigure că rămân disponibile suficiente lichidităţi pentru companiile afectate de perturbările economice provocate de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

     

    Comisia Europeană a constatat că schema României, aşa cum a fost reintrodusă, continuă să fie în linie cu condiţiile Cadrului temporar de criză şi de tranziţie.

     

    Valorile maxime ale ajutoarelor de stat au fost majorate de la 2.000.000 la 2.250.000 de euro per întreprindere sau unitate administrativ teritorială, respectiv de la 250.000 euro la 280.000 de euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agriculturii primare și de la 300.000 euro la 335.000 de euro pentru fiecare IMM care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii.

     

    Executivul comunitar a concluzionat că reintroducerea schemei României rămâne necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia perturbările semnificative din economia unui stat membru, în acord cu Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, şi a condiţiilor Cadrului temporar de criză şi de tranziţie.

     

    Actul normativ elaborat de guvernul României pentru instituirea Programului IMM Plus a fost inițiat pentru a asigura, până la mijlocul acestui an, accesul la finanțare al firmelor care nu dispun de sumele necesare pentru proiectele de investiții și pentru continuarea activității.

     

    „Cu această schemă de 12,5 miliarde lei, vrem să dăm un semnal că Guvernul este alături de antreprenori și că își asumă un rol proactiv în stimularea investițiilor și generarea de locuri de muncă”, a transmis ministrul Finanţelor, Marcel Boloș.

  • Ajutor de stat pentru întreprinderile mari consumatoare de energie din România

    Ajutor de stat pentru întreprinderile mari consumatoare de energie din România

    Comisia Europeană a aprobat, săptămâna aceasta, o schemă de ajutoare a României menită să acorde o compensație parțială întreprinderilor mariconsumatoare de energie confruntate cu o creștere a prețurilor la energie electrică.

    Această schemă de ajutor, în valoare de 1,5 miliarde EUR sprijină obiectivul României de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru industriile sale mari consumatoare de energie, afirmă Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

    Banii vor acoperi o parte din prețurile ridicate la energie electrică rezultate din impactul prețurilor carbonului asupra costurilor de producere a energiei suportate în perioada 2021-2030.

    Comisia a constatat că schema este necesară și adecvată pentru a sprijini întreprinderile mari consumatoare de energie să facă față creșterii prețurilor la energie electrică.

    De această măsură vor beneficia întreprinderile mari consumatoare de energie, care își desfășoară activitatea în sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. Astfel se evită riscul ca aceste întreprinderi să se mute în țări din afara UE cu politici climatice mai puțin ambițioase, ceea ce ar duce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.

    Compensația va fi acordată întreprinderilor eligibile sub forma unei rambursări parțiale a costurilor indirecte ale emisiilor suportate în anul precedent, plata finală urmând să fie efectuată în 2031.

    Valoarea maximă a ajutorului va fi egală cu 75 % din costurile indirecte ale emisiilor suportate.

    Pentru a putea primi compensația, beneficiarii trebuie să îndeplinească una din următoarele obligații:
    – să pună în aplicare recomandări formulate în urma auditului energetic;
    – să acopere cel puțin 30 % din consumul lor de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon;
    – să investească cel puțin 50 % din valoarea ajutorului în proiecte care conduc la reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Măsura se înscrie în obiectivele Pactului verde european, prin care Comisia își propune ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.


  • Ajutor de stat în domeniul energiei

    Ajutor de stat în domeniul energiei

    Cabinetul de la București a aprobat, joi, două scheme de ajutor destinate
    producătorilor de energie şi, respectiv, primăriilor sau asociaţiilor de
    dezvoltare intercomunitară care realizează sau modernizează instalaţii de
    energie. Zeci de milioane de euro se vor îndrepta spre acei investitori care
    înţeleg să valorifice sursele regenerabile de
    energie. Purtătorul de cuvânt al
    Guvernului,

    Dan Cărbunaru: Cele două scheme
    de ajutor însumează 82 de milioane de euro, potenţialii beneficiari:
    întreprinderi care produc energie şi unităţi administrativ- teritoriale sau
    asociaţii de dezvoltare intercomunitară care realizează ori modernizează instalaţii
    care produc energie.


    Guvernul caută soluţii pentru a putea
    continua schemele de ajutor în domeniul energiei și pentru întreprinderile
    mari consumatoare industriale, precum combinatul de aluminiu ALRO de la Slatina
    sau Azomureş, cel mai important producător de îngrăşăminte utilizate de
    agricultura şi industria românească. Pe fondul creșterii prețurilor la energie,
    mari consumatori iau în calcul reducerea sau încetarea producției. Printr-un
    Memorandum, Guvernul a făcut paşi concreţi pentru prelungirea schemei de ajutor
    pentru aceștia. Ministerul Energiei a fost mandatat să se consulte cu
    reprezentanţii Comisiei Europene în ceea ce priveşte continuarea schemei
    de ajutor de stat pentru sprijinirea marilor consumatori de energie, încearcându-se
    astfel atât păstrarea competitivităţii întreprinderilor româneşti, cât şi a
    locurilor de muncă din aceste sectoare.

    Dan Cărbunaru din nou: Aceste
    scheme de ajutor de stat au fost implementate în România în perioada
    2019-2021, au dat rezultate, în condiţiile în care aceste companii din sectoare
    energo-intensive contribuie anual cu aproximativ 6% din PIB-ul României. Un
    element important însă la care trebuie să ne raportăm sunt şi locurile de muncă
    pe care întreprinderile care beneficiază de astfel de scheme
    de ajutor de stat trebuie să le menţină.


    Gestionarea efectelor crizei energetice rămâne
    între principalele preocupări ale Executivului, a punctat Dan
    Cărbunaru.Hotărârea adoptată de
    Guvern are ca obiectiv sprijinirea investiţiilor destinate promovării
    producţiei de energie din surse regenerabile mai puţin exploatate, respectiv
    biomasă, biogaz, energie geotermală, şi a schemei de ajutor de stat pentru
    sprijinirea investiţiilor în cogenerare de înaltă eficienţă. Cele două scheme
    de ajutor de stat se aplică până la 31 decembrie 2023, iar sumele se alocă din
    fonduri europene nerambursabile asigurate din Fondul European de Dezvoltare
    Regională în proporţie de 85% şi fonduri de cofinanţare publică asigurate de la
    bugetul de stat – 15%.



  • Viitorul cadru temporar privind ajutoarele de stat

    Viitorul cadru temporar privind ajutoarele de stat

    Având în vedere redresarea economică observată, Comisia a adoptat o prelungire cu încă șase luni a cadrului temporar care ar fi urmat să expire la 31 decembrie 2021. Acest lucru va permite statelor membre ca, acolo unde este necesar, să își prelungească schemele de sprijin și să se asigure că întreprinderile încă afectate de criză nu vor fi private brusc de sprijinul de care au nevoie.

    În plus, Comisia a introdus o serie de ajustări specifice, printre care se numără două noi instrumente menite să contribuie la redresarea economiei europene într-un mod rezilient și durabil.

    Este vorba, în primul rând, de măsuri de sprijin pentru investiții, care să ajute la remedierea deficitului de investiții cauzat de criză. Statele membre pot crea stimulente pentru ca întreprinderile să realizeze investiții și pot utiliza acest instrument pentru a accelera tranziția verde și cea digitală. Măsura include garanții pentru evitarea denaturărilor nejustificate ale concurenței. De exemplu, stimulentele ar trebui să vizeze un grup larg de beneficiari și ajutoarele să fie într­un cuantum limitat. Statele membre pot folosi acest instrument până la 31 decembrie 2022.

    Al doilea nou instrument îl constituie măsuri de sprijin pentru solvabilitate pentru a mobiliza fonduri private care să fie puse la dispoziție pentru investiții în întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv în întreprinderile nou-înființate și în cele mici cu capitalizare medie. Statele membre pot acorda garanții intermediarilor privați, creându-le stimulente pentru a investi în aceste tipuri de întreprinderi și a le oferi un acces mai ușor la finanțare prin capitaluri proprii. Acest instrument este deosebit de relevant având în vedere creșterea nivelului de îndatorare a întreprinderilor în timpul crizei. Statele membre pot folosi acest instrument până la 31 decembrie 2023.

    Comisia a mai prelungit până la 30 iunie 2023 posibilitatea, acordată în temeiul cadrului temporar, ca statele membre să convertească instrumente rambursabile (de exemplu, garanții, împrumuturi, avansuri rambursabile) în alte forme de ajutor, cum ar fi granturile directe.


  • Comisia vine în sprijinul consumatorilor afectați de creșterea prețurilor la energie

    Comisia vine în sprijinul consumatorilor afectați de creșterea prețurilor la energie

    Propunerile Comisiei includ două tipuri de măsuri: unele ar trebui să fie un răspuns imediat la actuala creștere a prețurilor, mai ales că se așteaptă ca aceasta să continue de-a lungul întregii ierni, iar celelalte sunt menite să sporească, la nivel european, capacitatea de a face față unor șocuri similare. Potrivit Comisarului european pentru energie, Kadri Simson, Creșterea prețurilor la energie la nivel mondial reprezintă o preocupare serioasă pentru UE. Pe măsură ce ieșim din pandemie și economiile încep să se redreseze, este important să îi protejăm pe consumatorii vulnerabili și să sprijinim societățile comerciale europene.

    Comisia ajută statele membre să ia măsuri imediate pentru a reduce impactul acestei creșteri asupra gospodăriilor și a întreprinderilor în această iarnă. În același timp, identificăm alte măsuri pe termen mediu pentru a ne asigura că sistemul nostru energetic este mai rezilient și mai flexibil pentru a face față eventualelor volatilități cu care ne-am putea confrunta în viitor, pe parcursul tranziției., a mai spus Comisarul european pentru Energie.

    Prima categorie de măsuri, pe termen scurt, este menită să reducă impactul pe care această creștere semnificativă a prețurilor îl are asupra populației și mediului de afaceri. Consumatorii casnici ar urma să fie sprijiniți prin ajutoare directe date celor cu venituri mai mici, amânarea sau eșalonarea plății la facturi, reducerea anumitor taxe pentru categoriile vulnerabile și interzicerea deconectării celor care nu plătesc de la rețea. În ceea ce privește mediul de afaceri, acesta poate fi sprijinit prin ajutoare de stat, care să respecte însă reglementările europene în domeniu, facilitarea accesului companiilor la energiile regenerabile, o mai atentă monitorizare a pieței pentru a preveni manipularea acesteia de către anumiți jucători. Pe termen mediu și lung, Comisia vrea să susțină investițiile în energia regenerabilă și eficiența energetică, să studieze posibilitatea măririi capacității de stocare – care, în prezent, se reduce la doar 20% din consumul anual la nivelul Uniunii și nu există în fiecare stat membru – și, în sfârșit, să evalueze actualul design al pieței energiei în vederea îmbunătățirii acesteia.

    Pe termen lung, cea mai bună garanție împotriva unor astfel de șocuri este însă tranziția completă către o energie curată, se arată într-un comunicat al Comisiei.


  • Comisia Europeană investighează ajutorul de stat pentru Tarom

    TAROM, compania română de transporturi aeriene deținută de stat, se confruntă de ani de zile cu dificultăți financiare. Compania a primit deja un împrumut de salvare temporar de aproximativ 36,7 milioane EUR, aprobat de către Comisie în februarie 2020. Anul acesta, la 28 mai, Bucureştiul a notificat Bruxelles-ului un plan de restructurare a TAROM, iar Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române companiei aeriene sunt conforme cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

    Planul de restructurare stabilește un pachet de măsuri pentru raționalizarea operațiunilor TAROM, reînnoirea flotei companiei aflate în proces de învechire și reducerea costurilor. România intenționează să sprijine planul printr-o finanțare publică de aproximativ 190 de milioane EUR. Acest ajutor ar urma să fie acordat sub forma unei injecții de capital, a unei subvenții și a eliminării din bilanț a datoriilor corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare (aproximativ 36,7 milioane EUR) și a dobânzii aferente.

    Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările Comisiei privind ajutoarele pentru salvare și restructurare, permit statelor membre să sprijine, în anumite condiții stricte, întreprinderile aflate în dificultate. Mai precis, se poate acorda ajutor pentru salvare pentru o perioadă de până la șase luni. După această perioadă, fie ajutorul pentru salvare trebuie să fi fost rambursat, fie statul membru trebuie să notifice Comisiei un plan de restructurare pentru a fi evaluat în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Pentru ca ajutorul de restructurare să fie aprobat, planul trebuie să asigure faptul că viabilitatea întreprinderii poate fi restabilită fără a primi în continuare sprijin din partea statului, că aceasta contribuie într-o măsură suficientă la costurile restructurării sale și că denaturările concurenței generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul unor măsuri de compensare care includ, în special, măsuri structurale.


  • Discuții privind salvarea HoReCa

    Discuții privind salvarea HoReCa

    Reprezentanţii sectorului hoteluri, restaurante, cafenele – unul dintre cele mai afectate în România de criza COVID-19 – au discutat cu premierul Ludovic Orban şi ministrul Economiei, Virgil Popescu, despre schema de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor înregistrate de companiile din domeniu. Potrivit ministrului Economiei, bugerul estimat este de 500 de milioane de euro, iar plafonul maxim pentru o companie nu va depăși 800.000 de euro.



    Executivul va elabora cel târziu săptămâna viitoare un proiect de act normativ prin care va fi aprobat mecanismul în baza căruia companiile din domeniul HoReCa şi agenţiile de turism să beneficieze de granturi. Schema de ajutor de stat ar urma să se aplice după aprobarea sa de către Comisia Europeană, iar mecanismul de realizare va fi facilitat de o aplicaţie electronică, pentru a se reduce birocraţia. S-a discutat și despre prelungirea aplicării măsurii de acordare a şomajului tehnic angajaţilor şi a modalităţii de aplicare a programului de lucru flexibil.



    Premierul consideră necesară prelungirea cu şase luni a aplicării şomajului tehnic pentru angajaţii a căror activitate a fost afectată de criza sanitară şi utilă flexibilizarea programului de lucru, pentru a răspunde mai bine nevoilor sectorului HoReCa. Consultările între guvern şi reprezentanţii acestui sector vor continua în perioada următoare. Până acum, guvernul a acordat facilităţi fiscale, a continuat plata şomajului tehnic şi a plătit peste 41% din salariul de bază pentru angajaţi.



    Restaurantele au fost închise în România din cauza numărului mare de persoane infectate cu noul coronavirus, iar din cauza vremii reci nici terasele nu mai pot funcţiona. Potrivit statisticilor, pandemia a închis până acum 10.000 de restaurante în România. În plus, se estimează că următoarele şase luni vor fi dramatice și pentru sectorul hotelier, preconizându-se că 70-80% din hoteluri vor închide.



    Oamenii de afaceri din domeniu spun că au pierderi şi de 80% şi că aproape 100.000 de locuri de muncă din HoReCa, adică jumătate din total, vor fi pierdute până la sfârşitul anului. În acest sens, reprezentanţii industriei cer executivului măsuri concrete, astfel încât acest sector să poată supravieţui în perioada următoare. Antreprenorii spun că această industrie nu își va reveni la normal până în anul 2023, iar industria hotelieră peste încă doi ani.



    Să mai spunem că un sondaj realizat, recent, la solicitarea Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) arată că aproximativ 8 din 10 români consideră că restaurantele ar trebui redeschise.

  • Viitorul ajutoarelor de stat în Uniunea Europeană

    Viitorul ajutoarelor de stat în Uniunea Europeană

    În contextul pandemiei, Comisia
    Europeană a devenit mai flexibilă în a permite acordarea de ajutoare de stat.
    Deja, în debutul acestei luni, Executivul de la Bruxelles a trimis statelor
    membre, spre consultare, un proiect de propunere vizând prelungirea până la 30
    iunie 2021 a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat. Acesta fusese
    adoptat la 19 martie 2020 pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de
    COVID-19. Ne explică eurodeputatul Iuliu Winkler, membru al grupului Partidului
    Popular European, vicepreşedinte al
    Comisiei pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European.

    Cadrul
    temporar pentru măsuri de ajutor de stat, cel care prevede flexibilitatea, a
    fost inițiat în martie 2020, deci odată cu debutul pandemiei, apoi a fost
    amendat în conținutul său, succesiv, în următoarele luni, iar Parlamentul
    European a aprobat acest cadru flexibil. Scopul flexibilizării a fost unul
    foarte clar: evitarea falimentelor în lanț ale companiilor în diverse domenii
    ale industriei și economiei și, în acest mod, evitarea creșterii spectaculoase
    a șomajului.


    Iuliu Winkler consideră că noua
    politică europeană privind ajutoarele de stat și-a atins scopul. În ce măsură însă
    această flexibilitate a Uniunii Europene în domeniul ajutoarelor de stat ar
    putea deveni o politică pe termen lung?

    Întrebarea este ce se va întâmpla anul viitor. Cum va evolua
    economia? Ce se va întâmpla la nivel global? Vom avea o soluție pentru criza de
    coronavirus, pentru criza sanitară, va exista un medicament sau va exista un
    vaccin de natură să rezolve această situație? Acestea sunt întrebări deschise,
    deocamdată nu putem să răspundem. Putem să răspundem la o altă întrebare însă,
    și anume dacă se va schimba ceva.

    Și opinia mea este că da, vom asista la o
    schimbare treptată. Nu știu dacă neapărat în sensul unei continuări indefinite
    sau a unei reluări din șase în șase luni a acestor măsuri, ci, mai degrabă, în
    ideea unei transformări în domeniul macroeconomiei. Constatăm acest lucru și în
    Statele Unite. Constatăm deciziile succesive ale guvernelor de a-și subvenționa
    propriile economii și, respectiv, evident, proprii actori, propriile companii,
    așa că eu cred că va avea loc o evoluție în trei domenii conexe: politica în
    domeniul concurenței, politica industrială și politica comercială a Uniunii
    Europene.


    Vicepreşedinte al
    Comisiei pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European, Iuliu Winkler
    prevedemodificări majore în politica Uniunii în domeniul
    comerțului.

    Avem o dezbatere deschisă în ceea ce privește noua
    politică comercială a Uniunii Europene. Această dezbatere va produce documentul
    de politică undeva la începutul anului 2021. Noul concept este acela al
    autonomiei strategice deschise a Uniunii Europene, care înseamnă că pandemia
    ne-a făcut conștienți de vulnerabilitățile pe care le avem, și anume lanțuri de
    aprovizionare foarte lungi, lanțuri de aprovizionare care sunt dependente de un
    singur furnizor, acesta de multe ori fiind China, în diferite domenii economice
    și atunci, cu siguranță, trebuie să dăm un răspuns la aceste noi provocări.

    Cred că ajutorul de stat, așa cum îl concepe Uniunea Europeană și politica de
    competiție este o politică bună, pentru că ne dorim să avem o economie de piață
    rezilientă, rezistentă și, în același timp, o economie socială de piață, și
    atunci sigur că reglementarea își are rolul ei în această evoluție, dar este la
    fel de sigur că multe din regulile care au fost adoptate în domeniul
    concurenței în Uniunea Europeană, în domeniul pieței unice, acum 10, 15 sau 20
    de ani, nu mai fac față astăzi presiunii și provocărilor globale. De aceea ele
    trebuie revizuite și vor fi, cu siguranță, revizuite, probabil, cred eu, în
    sensul flexibilizării acolo unde este nevoie.


  • Prelungirea cadrului legal asigurat, privind ajutorul de stat pentru sectorul de cărbune

    Prelungirea cadrului legal asigurat, privind ajutorul de stat pentru sectorul de cărbune

    Europarlamentarul român Claudiu Ciprian Tănăsescu a susținut la
    sfârşitul lunii noiembrie, în plenul Parlamentului European, o pledoarie în
    favoarea prelungirii dincolo de data de 31 decembrie 2018 a cadrului legal
    actual privind acordarea ajutoarelor de stat pentru producția de cărbune.


    Europarlamentarul român Claudiu Ciprian Tănăsescu are detalii:



  • UE şi ajutorul de stat

    UE şi ajutorul de stat

    Comisia Europeană a autorizat sprijinul de aproape 450 de milioane de lei echivalentul a circa 100 de milioane de euro, acordat de statul român pentru închiderea a două mine de cărbune neviabile din Valea Jiului, Lonea şi Lupeni. Un comunicat al Reprezentanţei de la Bucureşti a Executivului comunitar precizează că acesta a constatat că măsura respectă regulile europene, ţările membre putând acorda ajutor de stat la închiderea minelor, pentru atenuarea impactului social şi asupra mediului. Mai mult de jumătate din sumă va fi folosită pentru lucrători – adică pentru salarii compensatorii şi programe de reconversie profesională, pentru lucrările necesare în subteran, reabilitarea arealului şi recultivarea terenurilor. Restul banilor vor fi folosiţi pentru a acoperi pierderile de producţie până la închidere – adaugă Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.


    Minele Lonea şi Lupeni sunt unităţi ale Complexului Energetic Hunedoara, iar închiderea lor trebuie realizată până cel târziu la sfârşitul anului 2018. Măsura survine după ce, luna aceasta, justiţia decisese ieşirea din insolvenţă a Complexului, situaţie juridică în care s-a mai aflat şi în prima jumătate a anului în curs. În cadrul CEH lucrează mii de angajaţi, la două termocentrale şi la patru mine de cărbune. Închiderea a două dintre acestea e doar un episod din lunga agonie a mineritului românesc. Privilegiată, din raţiuni deopotrivă pragmatice, dar şi ideologice, în perioada dictaturii comuniste, industria minieră asigura vitalitatea unei economii energofage. Minerii erau excelent plătiţi în raport cu alte categorii socio-profesionale, dar munca foarte grea din subteran, alienantă şi abrutizantă, îi transformase într-o imprevizibilă masă de manevră. În 1977, în Valea Jiului s-a înregistrat una dintre puţinele revolte colective împotriva regimului comunist din epocă. Dar, 13 ani mai târziu, imediat după Revoluţia anticomunistă, tot din Valea Jiului plecau spre Bucureşti trenuri ticsite cu mineri, partizani ai preşedintelui de stânga Ion Iliescu, care acuzase o tentativă de puci de extrema dreptă. Doar două zile, 14 si 15 iunie 1990, au stăpânit minerii Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase in urma lor 700 de răniţi, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin şase morţi. Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei minereşti. Demonizată, atunci, în restul ţării, Valea Jiului nu şi-a regăsit încă identitatea în cele aproape trei decenii care-au trecut.



    Nerentabil şi poluant, sectorul minier şi-a restrâns, progresiv, ponderea, încă de pe la jumătatea anilor 90, când guvernul de coaliţie, cu dominantă creştin-democrată, a închis primele mine. Cu salariile compensatorii primite, o parte dintre mineri au încercat să-şi deschidă mici afaceri, mulţi s-au întors în locurile de baştină, departe de Vale, alţii au plecat să muncească în străinătate. Scenarii pe care, spun experţii, le vor urma şi disponibilizaţii de la Lonea şi Lupeni.

  • Pe ce ar trebui să mizeze România?

    Pe ce ar trebui să mizeze România?

    În următoarele două decenii, România trebuie să pună accent pe resursele interne, atât cele naturale, cât şi forţa de muncă, precum şi pe macrostabilitatea economică, întrucât lipsa ei poate fi considerată un atac chiar la democraţie — a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. El a îndemnat la o creştere economică moderată, echilibrată şi sustenabilă, capabilă să creeze locuri de muncă. În domeniul economiei nu există miracole şi nimic nu poate înlocui o combinaţie corectă de politici economice pentru a realiza dezvoltarea sustenabilă a unei ţări, consideră şeful BNR. În opinia sa, în perioada urmatoare, aceasta ar trebui sa fie ţinta pentru ţara noastră.



    Mugur Isarescu: “Cred ca obiectivul principal al perioadei următoare în România este o creştere economică echilibrată, sustenabilă şi inclusivă, prin aceasta terminologie de “inclusiv” întelegând o creştere economică care creează locuri de muncă.”



    Pentru a obţine această creştere, trebuie rezolvat în primul rând dezechilibrul major care se profilează pentru următorii 10 sau 20 de ani şi anume raportul între numărul pensionarilor şi cel al contribuabililor la sistemul de pensii, spune Mugur Isarescu. În plus, trebuie evitată accelerarea creşterii economice peste potenţial în perioade pre-electorale, deoarece o astfel de abordare nu face decât să grăbeasca declinul care urmează după alegeri.



    La rândul său, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, spune că statul trebuie să-şi îndeplinească rolul de a realiza o combinaţie corectă de politici economice, de a gestiona eficient participaţiile pe care le mai deţine în economie şi de a sprijini acţiunile antreprenoriale, prin diversificarea schemelor de ajutor de stat.



    Florin Georgescu: “Pentru a asigura aceste efecte de sprijin către sectorul investiţional, statul trebuie să aibă la dispoziţie un flux predictibil şi consistent de resurse financiare, pentru că altfel nu are credibilitate. Acest flux predictibil şi consistent de resurse financiare se poate asigura numai printr-o disciplină fiscală riguroasă a tuturor contribuabililor, persoane fizice şi juridice, la rândul ei, disciplina bazată pe o legislaţie fiscală şi financiar-contabilă din care să fie eliminate ambiguităţile şi breşele existente încă, din păcate, în acest cadru juridic.”



    In concluzie, România ar trebui să-şi valorifice rezervele interne, să aloce mai bine resursele pe care le are la dispoziţie şi să utilizeze o combinaţie corectă de politici economice, pentru o creştere sustenabilă şi pentru a recuperara decalajele care o separă de statele dezvoltate.