Radio România Internațional

Tag: ajutor social

  • Măsuri sociale în pregătire

    Măsuri sociale în pregătire

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind
    plafonarea preţurilor la energie a intrat în dezbaterea comisiilor de
    specialitate din Senatul de la București. Cel mai probabil, documentul va fi
    modificat în Legislativ, în condiţiile în care atât reprezentanţii Puterii, cât
    şi cei ai Opoziţiei au depus amendamente la proiectul guvernului. În ceea ce
    priveşte domeniile de activitate care vor beneficia de un preț plafonat,
    liderul PSD Marcel Ciolacu a făcut unele precizări.

    Marcel Ciolacu Deja am convenit modificări pentru instituţiile de cult, pentru
    serviciile publice, respectiv companiile de apă, dar şi pentru companiile de
    transport şi ţinând cont că fabricile de medicamente generice au un preţ
    plafonat la medicamente. Dacă nu intervenim, acele medicamente dispar de pe
    piaţa din România.

    Din Opoziţie, USR propune o plafonare pe tranşe
    de consum, iar raportarea ar urma să se stabilească în funcţie de consumul
    lunar din prezent şi nu de cel de anul trecut. Deputata Cristina Prună Am propus printr-un amendament ca pe primii 100 de kilowaţi/oră facturaţi,
    oamenii să plătească 0,68 lei pe kilowatt/oră, apoi între 101 şi 255 de
    kilowaţi/oră, aceştia să fie facturaţi cu 0,8 pe kilowatt/oră, iar ce depăşeşte
    255 de kilowaţi/oră să fie facturat la preţul de contract.

    La rândul lor,
    reprezentanţii Partidului Forţa Dreptei, o disidenţă liberală tot din Opoziţie,
    atrag atenţia că una dintre măsurile care trebuie corectate în ordonanţă este
    revenirea la plafonul de consum de 300 de kWh pe lună și nu de 255 de kWh, aşa cum propune Guvernul. Reducerea
    consumului este încurajată prin ordonanţa privind plafonarea preţurilor la
    energie, afirmă ministrul energiei, Virgil Popescu. În legătură cu facturile
    foarte mari prezentate în spaţiul public, el spune că situaţia trebuie
    verificată de autorităţile cu atribuţii în acest sens. Raportul final asupra
    ordonanţei urmează să fie dat săptămâna viitoare, iar votul decizional îi
    aparţine Camerei Deputaţilor.

    Pe de altă parte, partidele din coaliţia
    de guvernare au convenit să prelungească subvenţionarea preţului la pompă al
    carburanţilor până la sfârşitul anului – a anunţat liderul PSD, Marcel Ciolacu.
    El a făcut precizarea în contextul în care actuala reglementare, prin care
    statul subvenţionează cu 50 de bani litrul de benzină sau de motorină, urmează
    să expire la sfârşitul acestei luni. La rândul său, ministrul Muncii, Marius
    Budăi, a declarat că Ministerul pe care-l conduce a început discuţiile cu
    partenerii sociali, patronate şi sindicate privind o majorare a salariului
    minim brut pe ţară, de la începutul anului următor. Discuțiile au loc după ce
    Parlamentul European a adoptat directiva privind salariul minim în Uniune,
    potrivit căreia statele membre sunt obligate să asigure lucrătorilor un trai
    decent. Ministrul a mai spus că și pensiile ar putea creşte cu cel puţin
    10% de la 1 ianuarie 2023. O discuţie concretă legată de acestea urmează să
    aibă loc odată cu definitivarea bugetului pe anul viitor, proiect pe care
    Guvernul intenţionează să îl trimită spre dezbatere Parlamentului în noiembrie.


  • Inflaţie record în România

    Inflaţie record în România

    După ce țări din întreaga lume au anunțat niveluri record ale inflației luna trecută, și România se confruntă cu cea mai mare rată anuală a acestui indicator din ultimii 18 ani – de aproape 14 procente, mult peste ce anticipase Banca Centrală. Cel mai mult s-au scumpit în aprilie, față de aceeași lună a anului trecut, gazele naturale – cu peste 85%, cartofii şi uleiul comestibil – cu aproximativ 40%, dar şi combustibilii – cu peste 35%. Majorări în jurul a 20 de procente s-au înregistrat la energia termică, electrică, la transportul aerian, serviciile poştale şi de apă, canal și salubritate. Scumpiri au fost consemnate şi la legume şi conserve de legume, la produse de morărit şi panificaţie, inclusiv la pâine, reducând considerabil puterea de cumpărare a românilor.


    Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în ultimul an, niciun produs din coşul de consum utilizat în calculul inflaţiei nu s-a ieftinit. Doar prețul transportului feroviar şi al serviciilor de telefonie au rămas la aproximativ același nivel. Banca Naţională estimează că inflaţia va continua să crească peste nivelurile prognozate şi va fi tot de două cifre și în prima parte a anului viitor, urmând să revină la valori sub 10% abia în a doua jumătate a lui 2023. Pentru a ajuta economia, Banca Centrală a mărit rata dobânzii de politică monetară, în funcţie de care se stabilesc atât dobânzile la credite, cât şi cele la împrumuturi practicate între bănci. Potrivit BNR, scumpirile din energie nu pot fi învinse de nicio politică monetară, dar influenţele acestor preţuri asupra tabloului general ‘pot fi lovite cu politica monetară’. Inflaţia ridicată, în contextul exploziei preţurilor la toate produsele şi serviciile, este considerată de mediul de afaceri drept principalul pericol, în acest moment, pentru economia românească.


    Motivele care generează aceste evoluţii sunt de aşteptat să persiste, spun specialiştii, care estimează că situația va dura cel puţin până la vară. Ei consideră că efectele mult mai vizibile ale scumpirilor asupra comportamentului consumatorilor români vor apărea în cea de-a doua jumătate a acestui an, pentru că, din păcate, preţurile de consum vor continua să crească, inclusiv sub presiunea efectelor economice negative induse de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate.


    În context, guvernul de la București caută soluţii pentru a slăbi presiunea asupra populaţiei și a aprobat deja două măsuri cuprinse în pachetul Sprijin pentru România. Primul dintre ele este un tichet social de 250 lei (50 de euro) care se va acorda o dată la două luni persoanelor cu venituri mici, iar al doilea vizează ajustarea preţurilor pentru şantierele care sunt deschise în România cu fonduri europene. În plus, executivul discută şi o ordonanţă de urgenţă care va permite Consiliului Concurenţei şi Protecţiei Consumatorilor să intervină mai rapid când au loc creşteri nejustificate de preţuri, așa cum autoritățile au constatat că s-a întâmplat în ultima perioadă.


  • Proteste şi măsuri sociale

    Proteste şi măsuri sociale

    Liderii coaliţiei de guvernare PSD – PNL – UDMR au
    analizat forma finală a pachetului de măsuri economice şi sociale pregătite
    pentru protejarea populaţiei şi a economiei de efectele crizelor pe care le
    traversează România și promit că săptămâna viitoare le vor prezenta oficial. Este vorba de un plan de 17,5 miliarde de lei (3,5
    miliarde de euro), din care o sumă importantă, 7 miliarde de lei (circa 1,4
    miliarde de euro), urmează să vină din partea UE. Aceste
    măsuri au fost discutate la Bruxelles de ministrul de finanţe, Adrian Câciu, cu
    oficialii europeni. Printre măsurile agreate: vouchere de 50 de euro pentru
    familiile vulnerabile, majorarea valorii bonurilor de masa de la 20 (4 euro) la
    30 de lei (6 euro), dublarea cotei de hrană pentru pacienţii internaţi, precum
    și ajutor plată carburant.

    Liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a referit și la
    ordonanța privind preţurile materialelor de construcţii:     Toată
    România este blocată la investiţii din cauza acestor scumpiri la materiale de
    construcţii, care nu sunt din cauza vreunei guvernări, ci a războiului în Ucraina.
    Important este să atenuăm din efecte şi să stopăm această inflaţie… Odată
    deblochezi investiţiile şi odată vii cu ajutor, astfel încât să rămână un
    echilibru şi să scadă inflaţia, nu să crească    . Marcel Ciolacu a mai
    spus că există şi o propunere din partea IMM-urilor pentru majorarea salariului
    minim cu 200 de lei (circa 40 de euro), sumă care să nu fie impozitată.

    Executivul a mai decis că salariaţii angajatorilor afectaţi de războiul din
    Ucraina vor beneficia de o indemnizaţie plătită din fonduri de la bugetul
    asigurărilor pentru şomaj. Potrivit ministerului Muncii, măsura se va aplica
    până la finalul anului, în cazul salariaţilor din firme afectate în mod direct
    sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii cu operatori economici
    din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, precum şi pentru angajaţii din
    societăţile din România, supuse sancţiunilor internaţionale. Discuțiile din
    guvern au avut loc pe fondul protestelor celor 35 de federaţii sindicale,atât din sectorul privat cât şi din cel bugetar, afiliate la Blocul
    Național Sindical. Acestea cer adoptarea unor măsuri de sprijin pentru a
    compensa efectele economice şi sociale ale războiului din Ucraina și solicită,
    totodată, de urgenţă, măsuri pentru securitatea energetică şi alimentară a
    României, în contextul creşterii preţurilor la energia electrică, gaze şi
    combustibil. Având în vedere situația internațională după invadarea Ucrainei de
    către Rusia, proteste similare au avut loc, în acestă perioadă, în mai multe
    state europene.


  • Perspective economice şi reajustări sociale

    Perspective economice şi reajustări sociale

    Pandemia de Covid-19 a afectat, timp de doi ani, economia românească. Perspective ca situația să se redreseze existau, cu atât mai mult cu cât, de la începutul lunii martie, autoritățile de la București au decis să nu mai prelungească stările de alertă care se succedaseră până atunci și nici să nu mai impună niciun fel de restricticții. Invazia din Ucraina, care aproape că a coincis cu ieșirea României din pandemie, a generat, însă, noi probleme ce s-au suprapus peste cele deja existente: creșterile foarte mari de prețuri la curent electric și gaze naturale, cu efecte asupra tuturor preţurilor de consum.

    În vizită la Bucureşti, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni,a vorbit de un impact deja vizibil asupra inflaţiei, care a urcat, în februarie, la 6,2% în Uniunea Europeană şi la 7,9% în România. Anul acesta – a punctat oficialul de la Bruxelles – România ar putea avea o creştere economică de peste 4%, dar invazia rusă din Ucraina o va afecta. Or, în noile condiții în care, după pandemie, a venit rândul războiului să genereze temeri, este nevoie de coordonarea acţiunilor la nivel comunitar pentru a limita o criză şi pentru a păstra reluarea creşterii economice, prin Planurile de Redresare şi Rezilienţă. Evident că – mai spune comisarul european pentru Economie – aceste planuri fiind întocmite înainte de război, ar putea fi ajustate în limita reglementărilor comunitare în vigoare, dar ele sunt oricum extrem de importante, reprezentând motoare ale creşterii într-o situaţie dificilă. Prin PNRR, România, de pildă, ar putea profita de peste 29 de miliarde de euro.

    Executivul român lucrează la un pachet de măsuri pentru gestionarea efectelor inflaţiei ridicate şi ale conflictului din Ucraina, în special în scopul contracarării scumpirilor produselor energetice şi alimentare – a precizat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El a mai spus că cel puţin 70-80% dintre măsurile ce vor fi implementate ar trebui să fie finanţate din bani europeni. Una dintre aceste măsuri ar fi sprijinirea a peste 3,5 milioane de români cu venituri mici. Aceștia ar putea fi ajutaţi cu bonuri valorice pentru a face faţă valului de scumpiri şi sunt discuţii în acest sens în coaliţia de guvernare. PSD propune acordarea de vouchere de 50 de euro pentru alimentele de bază, la fiecare două luni, familiilor cu copii, persoanelor cu dizabilităţi şi pensionarilor cu venituri mici. Tot cu bonuri valorice de 30 de euro ar urma să fie ajutaţi şi elevii din familii sărace, pentru a-şi cumpăra rechizite, haine şi alimente. PNL este de acord cu ajutorul pentru alimentele de bază şi chiar a propus dublarea unora dintre vouchere.


  • Pachet social de la 1 ianuarie

    Pachet social de la 1 ianuarie

    Guvernul român
    de coaliţie a aprobat, miercuri, actele normative care permit creşterea
    pensiilor din sistemul asigurărilor de stat şi a alocaţiilor. Fără ele,
    construcţia bugetară pe anul viitor nu ar fi putut include creşterile la care
    s-au angajat PSD, PNL şi UDMR în programul comun de guvernare. De la 1
    ianuarie, cinci milioane de pensionari vor primi venituri cu 10% mai mari. Punctul
    de pensie va ajunge la 1.586 de lei (aproape 320 de euro), în vreme ce pensia
    minimă va creşte de la 800 la 1.000 de lei, echivalentul a 200 de euro. Şi
    alocaţiile vor fi majorate de la 1 ianuarie. De alocaţiile cele mai mari, de 600
    de lei, adică aproximativ 120 de euro, vor beneficia copiii de până la 2 ani şi
    cei cu dizabilităţi. Pentru restul minorilor, alocaţia ajunge la 243 de lei (aproape
    50 de euro). Potrivit actelor normative adoptate miercuri, este instituită, din
    2022, cea de-a 13-a indemnizaţie pentru persoanele cu dizabilităţi.

    Ministrul
    Muncii şi Protecţiei Sociale, social-democratul Marius Budăi, a recunoscut că
    majorările nu vor aduce şi o creştere a puterii de cumpărare, ci doar vor oferi
    protecţie în faţa scumpirilor mari din ultima perioadă. Creşterea preţului la
    gaze şi energie eletrică, în general la utilităţi, precum şi şi la alte
    produse, a ridicat inflaţia la aproape 8 procente, iar analiştii nu exclud ca
    aceasta să treacă de 9% anul viitor. Pe circuitul guvernamental de avizare se
    mai află o a treia ordonanţă de urgenţă privind acordarea, luna viitoare, a
    unui ajutor pentru cei cu pensii mici. Măsura va susţine două milioane şi
    jumătate de pensionari care vor avea, doar în ianuarie, venitul majorat la
    2.200 de lei, respectiv 440 de euro. În total, impactul bugetar al creşterii
    pensiilor, alocaţiilor şi al ajutoarelor pe care statul le va acorda celor mai
    săraci dintre pensionari va fi de aproape 16 miliarde de lei (3,2 miliarde de
    euro). Este un efort bugetar suplimentar considerabil, aşa că nu vor mai fi
    bani şi pentru alte creşteri de venituri în sectorul de stat.

    Potrivit unui
    proiect de Ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor, salariile de
    bază, soldele de funcţie, indemnizaţiile şi sporurile de care beneficiază
    personalul plătit din fonduri publice nu vor creşte anul viitor. Se vor evita,
    astfel, presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare. Vor fi îngheţate
    şi controversatele pensii speciale, acordate în principal salariaţilor din
    structurile de forţă, iar pensiile speciale ale primarilor vor mai fi amânate
    cu un an. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, susţine că decizia a fost luată, deja,
    în coaliţia majoritară. El a explicat la un post de televiziune că, deja,
    gradul de îndatorare al statului este foarte mare, de aproape 50% din PIB. La
    rândul său, preşedintele PNL, fostul premier Florin Cîţu, a atras atenţia că
    deficitul bugetar trebuie să rămână la 5,84% din PIB, iar investiţiile să se
    păstreze la 7 procente, potrivit programului comun de guvernare.


  • Sprijin pentru pensionari

    Sprijin pentru pensionari

    Proiectul
    privind bugetul României pentru anul viitor nu este gata, dar coaliţia PSD -
    PNL – UDMR aflată la guvernare speră să-l definitiveze în timp util pentru
    aprobarea lui până la Crăciun. Există, totuşi, câteva certitudini legate de
    buget, iar una dintre ele este aceea că pensionarii cu venituri mici, de până
    la 1600 de lei (320 de euro) vor primi, luna viitoare, un ajutor substanţial de
    la stat pentru plata facturilor. Măsura a fost convenită în coaliţia de
    guvernare, astfel că 2 milioane şi
    jumătate de pensionari vor avea, deja, în ianuarie, venitul majorat la 2.200 de
    lei(440 de euro).

    Pachetul social destinat celor mai săraci dintre pensionari va
    avea un impact bugetar estimat la 2,56 de miliarde de lei( peste 500 milioane
    de euro), a precizat ministrul Muncii şi protecţiei sociale, social-democratul Marius
    Budăi. El a explicat că ajutorul va fi acordat în funcţie de venitul actual. De
    exemplu, cei cu pensii de 1000 de lei vor încasa 1.200 de lei. În final, 2,5
    milioane de români vor ajunge, în luna ianuarie, la venituri de 2.200 de lei.

    Nu
    este singura măsura socială prevăzută în programul de guvernare. 2022 va aduce
    majorări ale alocațiilor pentru copii, ale salariilor, pensiilor şi
    indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi.

    Marius
    Budăi a precizat că cel mai mare impact asupra bugetului îl va avea creşterea punctului
    de pensie, de aproximativ 12 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro).


    De anul
    viitor, salariul minim brut pe economie ar urma să crească până la 2.550 de
    lei, echivalentul a 510 euro. Pentru toate majorările promise executivul
    trebuie să găseasca resurse financiare fără să crească taxele sau să impună
    unele noi.


    PSD şi UDMR au încercat să introducă o suprataxă de 1% companiilor cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane
    de euro, pentru a obţine mai mulţi bani, necesari investițiilor în sănătate și
    educație.

    Liberalii s-au opus, în condiţiile în care şi mediul de afaceri a
    dezavuat intenţia. Până la urmă, măsura a căzut, iar premierul liberal Nicolae
    Ciucă a dat asigurări că nu va exista o astfel de taxă. Şi ministrul social-democrat
    al Finanţelor, Adrian Câciu, a promis că bugetul va fi construit fără a se
    introduce taxe noi şi că orice modificare a regimului fiscal va fi făcută în
    mod predictibil, pe baza unui dialog cu mediul privat. El a prezentat o
    primă formă a construcţiei bugetare pentru anul viitor.

    Preşedintele PNL, fostul
    premier Florin Cîţu, a atras atenţia că deficitul bugetar trebuie să rămână la
    5,84% din produsul intern brut, iar investiţiile să se păstreze la 7 procente,
    potrivit programului comun de guvernare. El s-a declarat încrezător că bugetul
    pe anul viitor va fi aprobat până pe 23 decembrie.



  • Stadiul de negociere al dosarulului referitor la coordonarea sistemelor de securitate socială

    Stadiul de negociere al dosarulului referitor la coordonarea sistemelor de securitate socială

    Unul dintre subiectele importante şi de
    interes pentru cetăţenii UE se referă la drepturile lor sociale – pensie,
    ajutorul de șomaj, alocații…


    Aspectele abordate, analizate şi dezbătute sunt constituite într-un dosar,
    aflat în stare avansată de negociere, despre care aflăm de la europarlamentarul
    Dragoş Pâslaru, raportor din umbră al legislației despre coordonarea sistemelor
    de securitate socială.




    Dragoş Pâslaru: Mulțumesc mult pentru invitația de a
    vorbi la radio pentru ca cetăţenii români să afle cât mai multe despre Uniunea
    Europeană!


    Acest dosar reprezintă un Regulament, un element de legislaţie care devine
    obligatoriu, menit să aducă la zi legislaţia europeană pentru coordonarea
    sistemelor de securitate socială. Cu alte cuvinte, este dedicat acelor cetăţeni
    din Europa care călătoresc în mai multe ţări şi care pot astfel să beneficieze
    mai bine de drepturile lor, exact cum aţi menţionat, scopul fiind tocmai de a
    uşura libera circulaţie în piaţa europeană în ceea ce priveşte piaţa muncii. Şi,
    în acest mod, practic este un ajutor direct atât pe zona economică, pentru că
    vom avea mai mulţi lucrători care pot să schimbe statul membru şi vom avea, în
    acelaşi timp, beneficii sociale pentru familiile lor şi pentru ei înşişi.


    Care credeţi că este perioada în care se va
    finaliza, va fi aprobat, în Plen, acest Regulament?


    Dragoş Pâslaru: Acest Regulament este destul de avansat,
    practic a fost lucrat în bună măsură de Preşedinţia României la Consiliul
    Uniunii Europene şi aici ecourile pe zona acesta tehnică au fost pozitive faţă
    de Preşedinţia României. În acest moment au mai rămas doar două capitole de
    discutat pentru finalizare şi cred că există şanse ca dosarul să fie finalizat
    până la sfârşitul anului, după care, evident, va mai dura până când va intra în
    implementare propriu zis, dar undeva anul viitor, deja este posibil să avem
    primele beneficii, care vor deriva din adoptarea acestei legislaţii, pentru
    cetăţenii români şi cetăţenii europeni, în general.


  • O nouă legislaţie privind ajutoarele sociale

    O nouă legislaţie privind ajutoarele sociale


    Conform unui raport prezentat de Banca Națională, în România, la sfârșitul anului trecut, aproximativ 4 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani nu au, nu caută un loc de muncă şi nici nu desfăşoară o activitate pe cont propriu. Totodată, arată aceleași date, doar 10% din populaţia inactivă ar fi disponibilă să muncească, dar nu caută o slujbă. Mai mult, în ultimii 6 ani, fluxul celor care intră sau reintră în activitate, din rândul populației inactive, este aproape nul. Suma totală plătită în decembrie 2017 de statul roman pentru ajutorul social (venit minim garantat) a depășit 60 de milioane de lei (circa 13 milioane de euro), valoarea medie fiind de aproximativ 276 lei (cca.60 euro) de persoană Lucrurile par să se schimbe însă acum. Persoanele care beneficiază de ajutoare sociale riscă să rămână fără banii de la stat dacă refuză un loc de muncă sau un curs de calificare. Legea care modifică în acest sens reglementările privind venitul minim garantat a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.



    În parlament, proiectul a fost susţinut de către toate partidele, iar iniţiatorii au subliniat că scopul este acela de a încuraja munca şi de a responsabiliza persoanele asistate social. Ştefan Băişanu, deputat ALDE: “A venit momentul ca în România fiecare cetăţean să primească venituri în funcţie de munca pe care o depune. Această lege nu se referă la cei care sunt într-adevăr persoane cu nevoi speciale, acestea trebuie ajutate, iar ceilalţi trebuie trimişi la muncă. Există şi soluţia muncii sezoniere, atunci când e nevoie de munci în agricultură sau în construcţii.” Potrivit noilor prevederi, pentru sumele acordate ca ajutor social, una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local. Aceasta fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii. În cazul în care, după o verificare, se constată că familia sau persoana singură a realizat venituri din alte surse şi acestea nu au fost declarate de titular, se dispune încetarea dreptului la ajutor social.



    Sunt stabilite obligaţii şi pentru primar. Aceştia trebuie să întocmească un plan de activităţi sezoniere pe baza cererilor primite de la firmele care au nevoie de forţă de muncă şi funcţionează pe raza localităţii respective. Pentru neîndeplinirea acestei sarcini, primarul este sancţionat cu amendă de la 1.000 de lei (217 euro) la 5.000 de lei (1090 euro). Potrivit legii, familiile și persoanele singure, cetățeni români, au dreptul la un venit minim garantat ca forma de asistență socială, acesta fiind o sumă acordată lunar de statul român, pentru supraviețuire, persoanelor care nu au venituri sau celor care au cele mai mici venituri. În decembrie 2017, au beneficiat de acest ajutor social aproape un sfet de million de persoane.


  • Jurnal românesc – 22.10.2014

    Jurnal românesc – 22.10.2014

    Premierul român, Victor Ponta, a avut, marţi, o discuţie telefonică cu vice-preşedintele american Joseph Biden, la iniţiativa oficialului de la Washington, privind parteneriatul strategic dintre cele două ţări şi teme actuale de pe agenda de securitate internaţională. Potrivit unui comunicat al Guvernului de la Bucureşti, Ponta şi Biden au abordat chestiuni legate de situaţia din Afganistan şi pregătirea Misiunii Resolute Support a NATO care va înlocui Misiunea ISAF începând cu anul 2015. Premierul Ponta a reafirmat că România este şi va rămâne un partener strategic de încredere al SUA şi a subliniat determinarea Bucureştiului in consolidarea şi dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral.



    România a emis, pentru prima dată, obligaţiuni în euro pe piaţa externă de capital la o rată a dobânzii sub 3%, informează Biroul de presă al Guvernului. România a atras, marţi, 1,5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale, prin vânzarea de obligaţiuni denominate în euro scadente peste 10 ani, la un randament de 2,97% pe an. Prin această tranzacţie România prefinanţează parţial necesităţile de finanţare externe aferente anului 2015, consolidând nivelul rezervei financiare în valută. În ceea ce priveşte alocarea obligaţiunilor, acestea au mers, in principal, către investitori din Germania /Austria (23%), Marea Britanie (18%), Europa Centrală şi de Est (12%), Italia (10%), România (10%), SUA nerezidenti (9%), restul Europei (9%), Benelux (5%) şi Asia si Orientul Mijlociu (4%).



    Românii cu venituri reduse vor primi, din 2016, o nouă formă de ajutor social, care va comasa alte ajutoare sociale. Este vorba despre venitul minim de inserţie. Ministrul Muncii, Rovana Plumb, estimează că introducerea acestui beneficiu social va creşte veniturile unei familii cu circa 30%. Venitul minim de inserţie presupune combinarea a trei tipuri de ajutoare: venitul minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi ajutoarele de încălzire.



    Reprezentanţa diplomatică a României în Siria va proteja şi interesele cetăţenilor canadieni aflaţi în această ţară. Executivul de la Bucureşti a aprobat, marţi, un Memorandum de Înţelegere între ministerele de Externe din cele două ţări care se referă la asigurarea de către România a protecţiei intereselor cetăţenilor canadieni aflaţi în Siria. Canada nu are misiune diplomatică în Siria.



    România a intrat în topul primelor zece destinaţii turistice pentru anul viitor, realizat de editorii celui mai important ghid de călătorii din lume – Lonely Planet. Ţara noastră ocupă locul al nouălea, prin prisma raportului dintre tarife şi ofertă, primul loc revenindu-i Tunisiei.



    Lotul olimpic de astronomie al României a obţinut şase medalii — una de aur, două de argint şi trei de bronz – la cea de-a XIX-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie, din Kîrghizstan. Aurul a fost cucerit de Tudor Costel Creţu, elev la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Medaliile de argint au fost adjudecate de Andrei Radu de la Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” din Brăila şi Andrei Cătălin Răduc de Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, laureat cu argint şi la ediţia precedentă.Medaliile de bronz au fost obţinute de elevii Mălina Roşca ( Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia), Andra Gabriela Jitaru(Colegiul Naţional “Petru Rareş” din Piatra Neamţ) şi Cosmin Andrei,(Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti). Ediţia din acest an s-a desfăşurat în perioada 12 – 21 octombrie, la Bishkek – Cholpon-Ata şi a reunit 80 de concurenţi din 16 ţări.