Radio România Internațional

Tag: ajutor Ucraina

  • 1.000 de zile de război în Ucraina

    1.000 de zile de război în Ucraina

    Reprezentanţii mai multor state, politicieni şi diplomaţi au transmis mesaje de susținere la împlinirea a 1.000 de zile de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, iar lideri ai instituțiilor europene au vorbit despre vitejia și curajul Kievului. Parlamentul European promite Ucrainei că Uniunea îi va sta alături atâta timp cât va fi necesar pentru a obţine o pace corectă. Legislativul comunitar a organizat, la Bruxelles, o sesiune plenară la care a participat prin videconferinţă şi preşedintele Volodimir Zelenski.

    Liderul de la Kiev a afirmat că în lipsa ajutorului european, Ucraina ar fi căzut sub ocupaţia Rusiei. A mulțumit blocului comunitar pentru ajutorul său, care a făcut posibilă rezistenţa în faţa Moscovei. A cerut lumii să dea un răspuns puternic noilor ameninţări ale lui Vladimir Putin, după ce preşedintele rus a aprobat modificarea doctrinei militare a ţării, care prevede acum un răspuns nuclear în cazul unui atac cu arme convenţionale, dacă este sprijinit de o putere nucleară. Prin schimbarea doctrinei nucleare, consideră liderul de la Kiev, preşedintele rus arată că nu doreşte pacea şi că vrea să distrugă Ucraina şi lumea întreagă.

    Și Forţele Armate ale Ucrainei au publicat un mesaj adresat poporului ucrainean, în care amintesc că, de exact 1.000 de zile, armata naţională “protejează casa europeană, oraşele, familiile, prietenii şi viitorul copiilor noştri de agresiunea la scară largă a Federaţiei Ruse”. Tot pentru a marca cele 1000 de zile de război, în paralel, la Bruxelles a avut loc o reuniune a miniştrilor europeni ai Apărării, la care a fost invitat şi secretarul-general al NATO, Mark Rutte. Oficialii au discutat despre ajutorul militar pentru Ucraina, în condiţiile anunţului făcut de SUA, care au permis Kievului utilizarea armamentului donat pentru a ataca ţinte din interiorul Rusiei.

    De la începutul războiului, statele europene au ajutat Ucraina cu 130 de miliarde de euro, din care 45 de miliarde reprezintă sprijin militar. Până acum, 67.000 soldaţi ucraineni au fost antrenaţi în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, pentru a-și arăta susținerea pentru Kiev, la o mie de zile de război în Ucraina, clădirile principalelor instituţii europene – Comisia, Consiliul şi Parlamentul – au fost iluminate luni seară în galben şi albastru, culorile drapelului ucrainean.

    Și la Bucureşti, Palatul Parlamentului a fost iluminat în galben şi albastru, iar drapelul statului vecin a fost arborat la intrarea principală. Ucraina rămâne neînvinsă, după 1.000 de zile de război devastator, a declarat, într-un mesaj transmis Radio România, ambasadoarea Statelor Unite la Bucureşti, Kathleen Kavalec. Ea a precizat că, potrivit ONU, bilanţul agresiunii ruse în Ucraina este de 11.000 de civili, inclusiv peste 600 de copii.

    Ambasadoarea a adăugat că Moscova continuă să comită crime de război şocante, inclusiv să tortureze civili şi prizonieri de război, iar bombele ruseşti au distrus şcoli, spitale şi monumente ale istoriei, culturii şi identităţii ucrainene. În mesaj, oficialul a mulţumit Bucureștiului că sprijină Kievul şi a amintit că miza războiului depăşeşte cu mult graniţele Ucrainei, iar un exemplu sunt inclusiv incidentele de pe teritoriul României.

     

    Audio Player
  • Bani pentru Ucraina

    Bani pentru Ucraina

    Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a reprezentat, luni, România, la reuniunea omologilor din statele membre ale Uniunii Europene. Pe agenda discuțiilor de la Luxemburg a fost inclusă, cap de listă, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

     

    Ministrul Odobescu a evidenţiat importanţa accelerării acordării de sprijin militar Ucrainei vecine, amintind, în context, decizia recentă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind transferul de către România către Ucraina a unui sistem de rachete sol-aer Patriot. Totodată, doamna Odobescu a vorbit de importanţa angajamentelor de securitate UE-Ucraina și a accentuat importanţa implicării Uniunii pentru a ajuta Ucraina în refacerea infrastructurii civile grav afectate de atacurile ruse.

     

    Ministrul român de Externe a salutat și adoptarea celui de-al 14-lea pachet de măsuri restrictive împotriva Rusiei. De noile sancţiuni sunt vizate 116 entităţi, firme şi persoane, gazul lichefiat rusesc, interdicţii pentru vasele care îl transportă de a intra în porturile europene, dar şi pentru exportul unor componente necesare industriei energetice de profil din Rusia.

     

    Pe de altă parte, Ungaria continuă să blocheze câteva dosare importante pentru Ucraina, în valoare de 2,4 miliarde de euro. Potrivit corespondentului Radio România pe lângă instituțiile europene, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat că a găsit, însă, o soluţie pentru ca primele fonduri să fie disponibile chiar de luna aceasta. Din punct de vedere legal – a precizat oficialul comunitar – dacă un stat membru nu a participat, în trecut, la decizia privind utilizarea profiturilor, nu poate participa nici la decizia privind modul de alocare a acestor bani. Subiectul va fi discutat, săptămâna aceasta, la summitul liderilor europeni.

     

    Între timp, Ucraina și micul stat vecin românofon Republica Moldova își negociază, oficial, de marți, aderarea la Uniunea Europeană, un proces de lungă durată pe parcursul căruia cele două trebuie să îşi alinieze legislaţia naţională la prevederile blocului comunitar. De la obţinerea statutului de candidat până acum, Kievul și Chișinăul au făcut ajustări generale în domenii-cheie prin care și-au demonstrat voinţa de a se apropia de legislaţia din Uniune.

     

    Însă acum, Ucraina şi Republica Moldova vor trebui să facă modificări în detaliu în aproape toate sectoarele, pentru ca, la capătul câtorva ani, să intre în Uniunea Europeană. România, prin ministrul de Externe Luminița Odobescu, și-a reiterat sprijinul pentru parcursul european al celor două candidate.

     

     

  • Ajutorul european pentru Ucraina

    Ajutorul european pentru Ucraina

    Șefa diplomației române, Luminiţa Odobescu, a participat, luni, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale UE (CAE). Pe agendă a figurat și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Situaţia de Securitate de la graniţele României, din regiunea Mării Negre, reprezintă un subiect de preocupare pentru aliaţi şi pentru UE în egală măsură, a declarat Luminiţa Odobescu. Eforturile noastre se concentrează la acest moment pe continuarea sprijinului pentru Ucraina, pentru a ne coordona mai strâns şi pentru a găsi soluţii nu numai în plan bilateral, ci şi în plan european, a mai spus ea.



    Referitor la agresiunea Rusiei împotriva țării sale, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a prezentat, prin videoconferinţă, situaţia din teren şi evoluţiile interne recente. Ministrul român de externe a reliefat importanţa menţinerii subiectului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei ca temă prioritară pe agenda UE şi a reiterat sprijinul multidimensional pentru aceasta, atât timp cât va fi nevoie.



    De asemenea, Luminiţa Odobescu a subliniat necesitatea predictibilităţii asistenţei financiare şi militare a UE pentru Ucraina, în linie cu deciziile Consiliului European din decembrie 2023. Oficialul român a mai evidenţiat necesitatea parcurgerii paşilor necesari pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova.



    Pe de altă parte, ministrul român a exprimat sprijinul pentru Formula de Pace a Ucrainei, cu accent pe continuarea eforturilor diplomatice pentru a creşte mobilizarea susţinerii partenerilor globali. A menţionat iniţierea, la 14 ianuarie, a negocierilor diplomatice în vederea agreării unui cadru bilateral de cooperare în domeniul securităţii, în implementarea Declaraţiei Comune G7 de sprijin pentru Ucraina (iulie 2023).



    În opinia sa, este necesară continuarea presiunii asupra Rusiei, prin sancţiuni şi o comunicare strategică care să combată dezinformarea propagată de aceasta, inclusiv din perspectiva apropierii marcării a doi ani de la debutul războiului, la 24 februarie 2022. Ucraina depinde în mod critic de finanţarea UE şi a SUA, în timp ce continuă să lupte cu forţele ruseşti de ocupaţie.



    În urmă cu o lună, Ungaria a blocat ajutorul de 50 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina, iar o nouă decizie ar putea fi luată în CE de la 1 februarie. Potrivit analiștilor, încheierea conflictului este dificilă, în condițiile în care Rusia are o mare capacitate de rezistenţă şi poate pierde sute de mii de soldaţi.



  • Bugetul UE, insuficient pentru obiectivele asumate

    Bugetul UE, insuficient pentru obiectivele asumate


    Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene are nevoie urgentă de revizuire, consideră eurodeputații europeni. Victor Negrescu, responsabil pentru bugetul european din partea grupului social-democrat din Parlamentul European, consideră că bugetul UE, în forma actuală, numai poate susține finanțarea necesară pentru obiectivele asumate.



    Bugetul european pe termen lung nu mai corespunde nevoilor noastre actuale. Nu avem suficiente fonduri pentru obiectivele noastre comune. Bugetul UE trebuie să fie un motor de creștere economică ce trebuie să genereze un nivel de trai mai bun și să conducă la dezvoltarea sustenabilă a tuturor regiunilor europene. Este inacceptabil că în prezent cheltuim mai mult pe dobânzi la bănci decât alocăm pentru programul nostru emblematic Erasmus”, consideră Victor Negrescu.



    Fonduri pentru țările care primesc mulți refugiați



    Comisia Europeană a înaintat din luna iunie propunerea sa pentru revizuirea cadrului financiar multianual. Executivul european consideră necesară stabilirea unui Mecanism care să asigure finanțarea pentru nevoile imediate ale Ucrainei, dar care să susțină și redresarea și modernizarea pe termen lung a acestei țări. Astfel, alte 50 de miliarde de euro vor fi direcționate către ajutorarea Kievului.



    Totodată, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat luna trecută că instituția pe care o conduce propune suplimentarea bugetului comunitar cu 15 miliarde de euro ce vor ajunge în țările membre care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv din Ucraina.



    Executivul comunitar a mai anunțat un nou proiect, Platforma Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP) menită să promoveze competitivitatea pe termen lung a UE în domeniul mai multe sectoare esențiale precum sunt sănătatea, materiile prime și spațiu. Proiectul va beneficia de finanțare din programele deja derulate, însă va avea la dispoziție o suplimentare de 10 miliarde de euro.



    Problemele legate de migrație, fenomen aflat din nou într-o creștere alarmantă, vor beneficia de 15 miliarde euro peste suma deja alocată. Totodată, Comisia propune un nou instrument bugetar al cărui scop este să acopere costurile crescute cu împrumuturile din cadrul planului de redresare a UE.



    Parlamentul European cere o suplimentare a sumelor propuse de Comisie



    Eurodeputații și-au exprimat punctul de vederea asupra rectificărilor bugetare printr-un raport adoptat la începutul lunii octombrie. În acest document, forul legislativ european cere ca bugetul să fie suplimentat cu alte 10 miliarde de euro. Jumătate din această sumă (5 mld. euro) vor fi direcționate către instrumente ce ar ajuta răspunsul blocului comunitar la evenimente neprevăzute. Eurodeputații cer ca STEP să beneficieze de alte 3 miliarde de euro pe lângă finanțarea propusă de către Comisie.



    Celelalte două miliarde sunt prevăzute tot ca suplimentări ale sumelor regăsite în propunerea Executivului european. Astfel, eurodeputații doresc încă un miliard ca ajutor umanitar pentru Ucraina, dar și pentru statele afectate de invazia rusească, inclusiv Republica Moldova. Aceeași suplimentară ar urma să fie acordată pentru gestionarea frontierelor și politicile legate de migrațiune.




  • Jurnal românesc – 15.03.2022

    Jurnal românesc – 15.03.2022

    Ministrul
    Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse, Gabriela Firea, a anunţat
    înfiinţarea unei direcţii în cadrul instituţiei, care se va ocupa de susținerea
    copiilor care provin din familii plecate la muncă în străinătate. În
    primul rând, trebuie să știm de ei și vom sprijini primăriile și consiliile
    județene să-i numărăm pe toți. Avem
    nevoie și de ajutorul instituțiilor care sunt în legătură directă cu românii de
    peste granițe, a declarat Firea. Ea a precizat că această direcţie a fost
    gândită împreună cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, entitate
    despre care a spus că de 30 de ani este în contact cu românii din diaspora și
    elaborează politici publice destinate acestora. Firea a spus că, pentru
    început, minorii rămași în țară vor fi incluşi în proiectul taberelor ARC pe
    care DRP le organizează anual şi prin care 3.000 de copii ai românilor din
    străinătate merg la mare sau la munte, în România. Ea a arătat că rămâne o
    prioritate modificarea legii privind protecția și drepturile copilului, în
    sensul desemnării unei persoane responsabile de creșterea unui copil ai cărui
    părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Peste 12.000 de copii din România
    au ambii părinți plecaţi la muncă peste hotare și au rămas în grija rudelor,
    potrivit statisticilor organizaţiei Salvaţi Copiii.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni a lansat programul Sprijinirea
    comunităţilor româneşti din Ucraina, prin care intenţionează să
    faciliteze achiziţia şi donarea de bunuri şi materiale diverse de strictă
    necesitate. Instituţia arată că a pornit acest demers după ce a analizat
    nevoile comunităţii româneşti din ţara vecină în contextul deteriorării grave a
    situaţiei de securitate din această zonă. DRP transmite că granturile, o nouă
    formă de finanţare nerambursabilă pusă la dispoziţie de către statul român, pot
    fi accesate de către asociaţii, fundaţii, unităţi de cult şi organizaţii
    neguvernamentale ale românilor din Ucraina. Condiţiile de acordare, utilizare
    şi decontare a sprijinului financiar sub formă de grant pot fi consultate pe
    site-ul DRP la secţiunea Finanţări, categoria Granturi. Pentru informaţii
    suplimentare, clarificări și îndrumări în vederea accesării fondurilor
    nerambursabile cei interesaţi au la dispoziţie adresa de mail proiecte@dprp.gov.ro.




    Ministerul de
    Externe transmite că Platforma pentru Apărarea Sectorului de Transport Rutier
    de Mărfuri din Spania a anunţat o grevă la nivel naţional, pe termen nedefinit,
    ceea ce poate provoca blocaje în reţeaua spaniolă de transport rutier. În acest
    context, cetăţenii români care se află în Spania pot solicita asistenţă la
    numărul de telefon al Secţiei Consulare a Ambasadei Românei la Madrid +34 917
    344 004. Totodată, românii care se confruntă cu o situaţie de urgenţă au la
    dispoziţie liniile telefonice speciale ale misiunii diplomatice +34 669 362
    202, ale Consulatului General la Barcelona +34 661 547 853, Consulatului
    General la Sevilla +34 648 212 169, Consulatului General la Bilbao +34 608 956
    278, Consulatului la Castellon de la Plana +34 677 842 467, Consulatului la
    Ciudad Real +34 609 513 790, Consulatului la Zaragoza +34 663 814 474 şi
    Consulatului la Almeria +34 682 733 408. Nu în ultimul rând, Bucureştiul
    recomandă folosirea aplicaţiei Călătoreşte în siguranţă, care oferă
    informaţii şi sfaturi de călătorie actualizate.




    Regizorii Alina
    Grigore, Radu Muntean, Mihai Sofronea și actorul Dan Bordeianu sunt invitați
    speciali la cea de-a 26-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la
    Sofia, care se desfăşoară până la 31 martie. Filmul Căutătorul de
    vânt, în regia lui Mihai Sofronea, cu Dan Bordeianu în rolul principal,
    va fi prezentat în Competiția Internațională a Festivalului, în vreme ce
    Crai Nou, regizat de Alina Grigore, Întregalde de Radu
    Muntean și Babardeală cu bucluc sau porno balamuc de Radu Jude,
    participă în Competiția Balcanică. Proiecţia peliculei Căutătorul de
    vânt va avea loc, în premieră, pe 18 martie la Cinematograful Odeon şi va
    fi precedată de o conferință de presă la care vor fi prezenți regizorul Mihai
    Sofronea, actorul Dan Bordeianu și președintele Institutului Cultural Român,
    Liviu Jicman. Festivalul Internațional de Film de la Sofia a fost
    înfiinţat în 1997. Manifestarea este inclusă în calendarul Federaţiei
    Internaţionale a Criticilor de Film și a fost plasată de revista Variety în top
    50 al celor mai importante festivaluri de film din lume.


  • Apofasi di agiutoru tră arifugaţ

    Apofasi di agiutoru tră arifugaţ

    Partenerlli a Românillei apreciadză unanim turlia tru cari autorităţili di Bucureşti kivernisescu criza arifugaţlor ucraineni. Aproapea 300 di ñilli di oamiñi cari fudziră ditu calea a polimlui nkisitu di Rusia intrară până tora tru România, iar pe teritoriul a văsiliillei ari cama di 80.000 di cetăţeni viniţ ditu Ucraina, ditu cari 30.000 sunt minori. Ti mira a arifugaţlor zburără, luni, Bucureşti, şeflli a diplomaţilor ditu România şi Canada, Bogdan Aurescu şi Mélanie Joly. Aesta haristusi a partillei română tră eforturile di viglleari tuti persoanele ananghisiti s’fuga ditu Ucraina di itia agresiunillei militare ruse, inclusiv pe aţelli 600 di cetăţeni canadieni cari tranzitară teritoriul românesc tru siguranţă.


    România va s’da ma largu agiutoru arifugaţlor ucraineni şi cetăţenilor altor state cari yinu ditu Ucraina şi tranziteadză văsiliea, diadi asiguripseri Bogdan Aurescu: “Himu diadunu cu populu ucrainean, cari rezistă cu eroismu. Tru idyiulu kiro, România da agiutoru susţănut arifugaţlor ucraineni, cum şi cetăţenilor statelor terţe şi membrilor misiunilor diplomatiţi, tru vidiala tră evacuari tru siguranţă ditu Ucraina şi tră tranzitarea României. Dimi, piste 70 di state şi două organizaţii internaţionale caftara agiutoru tră cetăţenii a lor, tră misiunile diplomatice xeane, iar România feaţi tutu ţi putu s’facă aţea turlie ca intrarea tru România şi tranzitul alustor, ankisitra cătă văsiliili di origine să s’facă tru siguranţă”.



    Guvernul di Bucureşti aprobă un nou mănuclliu di apofasi tră arifugaţ. Tuţ cilimeanilli ucraineni aflaţ pi teritoriul a Româniillei, inclusiv atelli cari nu caftă protecţie uidisitu cu nomlu a azilului, va s’aibă ndreptu la educaţie tru unităţle di nviţământu ditu văsilie tru idyili condiţii cu preşcolarllii şi elevllii români. Elli va s’aibă şi ndreptulu ti cazare gratuită tru internatele şcolare, ndreptu di alocaţie di hrană cum şi ndrept ta s’lă si da rechizite, strañe, ncălţăminte şi manuale. Apofasile adoptate di executiv mutrescu şi persoanele tu ilikie I cu dizabilităţi cari agiumsiră tru România nsuţăte i niansuţăte şi cari pot s’caftă agiutoru serviciilor sociale. Nu dip utu soni, cetăţenii ucraineni cari vor s’lucreadză aoa va s’poată s’facă aestu lucru.



    Pachetul aprobat luni di executiv pruveadi şi soluţii tră facilitarea accesului cetăţenilor ucraineni pe pazarea a luicurlui ditu România, aţea turlie că aeşţă s’aibă unu amintaticu ditu lucărlu a loru. Cetăţenii ditu Ucraina va s’aibă posibilitatea să s’angajeadză fără s’aibă ananghi di ună viză di şidaere tru scop di lucru. Executivul aprobă şi unu şingiru di facilităţi tră asociaţiile neguvernamentale cari agiută dzăţli di ñilli di arifugaţi ucraineni. Fu ndreaptă şi posibilitatea ta s’da donaţii tru păradz pritu unu cont dişcllis di Inspectoratul General tră Situaţii di Urgenţă, donaţii cari va s’diducă integral ditu impozit.



    Autor: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala






























































  • Măsuri de sprijin pentru refugiaţi

    Măsuri de sprijin pentru refugiaţi

    Partenerii
    României apreciază unanim modul în care autorităţile de la Bucureşti
    gestionează criza refugiaţilor ucraineni. Aproape 300 de mii de oameni care au
    fugit din calea războiului pornit de Rusia au intrat până acum în România, iar
    pe teritoriul ţării se află mai bine de 80.000 de cetăţeni veniţi din Ucraina, dintre
    care 30.000 sunt minori. Despre soarta refugiaţilor au discutat, luni, la
    Bucureşti, şefii diplomaţilor din România şi Canada, Bogdan Aurescu şi Mélanie
    Joly. Aceasta a mulţumit părţii române pentru eforturile de a proteja toate
    persoanele nevoite să părăsească Ucraina din cauza agresiunii militare ruse,
    inclusiv pe cei 600 de cetăţeni canadieni care au tranzitat teritoriul românesc
    în siguranţă.

    România va acorda în continuare sprijin refugiaţilor ucraineni şi
    cetăţenilor altor state care vin din Ucraina şi tranzitează ţara, a dat
    asigurări Bogdan Aurescu: Suntem alături de poporul ucrainean, care
    rezistă cu eroism. În acelaşi timp, România acordă sprijin susţinut
    refugiaţilor ucraineni, precum şi cetăţenilor statelor terţe şi membrilor
    misiunilor diplomatice, în vederea evacuării în siguranţă din Ucraina şi pentru
    tranzitarea României. De altfel, peste 70 de state şi două organizaţii
    internaţionale au cerut sprijin pentru cetăţenii lor, pentru misiunile
    diplomatice străine, iar România a făcut tot ceea ce a putut să facă pentru ca
    intrarea în România şi tranzitul acestora, plecarea spre ţările de origine să
    se facă în siguranţă.


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat un nou set de
    măsuri pentru refugiaţi. Toţi copiii ucraineni aflaţi pe teritoriul României,
    inclusiv cei care nu solicită protecţie potrivit legii azilului, vor beneficia
    de drept la educaţie în unităţile de învăţământ din ţară în acelaşi condiţii cu
    preşcolarii şi elevii români. Ei vor avea şi dreptul la cazare gratuită în
    internatele şcolare, drept de alocaţie de hrană precum şi drept de a primi
    rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte şi manuale. Măsurile adoptate de executiv
    vizează şi persoanele vârstnice sau cu dizabilităţi care au ajuns în România
    însoţite sau neînsoţite şi care pot solicita sprijin serviciilor sociale. Nu în
    ultimul rând, cetăţenii ucraineni care vor să muncească aici o vor putea face.


    Pachetul aprobat luni de executiv cuprinde şi soluţii pentru facilitarea
    accesului cetăţenilor ucraineni pe piaţa muncii din România, astfel încât
    aceştia să aibă asigurată o sursă de venit din muncă. Cetăţenii din Ucraina vor
    avea posibilitatea să se angajeze fără a avea nevoie de o viză de şedere în
    scop de muncă. Executivul a aprobat şi o serie de facilităţi pentru asociaţiile
    neguvernamentale care sprijină zecile de mii refugiaţii ucraineni. A fost
    creată posibilitatea de a oferi donaţii în bani printr-un cont deschis de
    Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, donaţii care se vor deduce
    integral din impozit.



  • Circa 3.300 de cetățeni ucrainieni au solicitat azil în România

    Circa 3.300 de cetățeni ucrainieni au solicitat azil în România

    Numărul cetăţenilor ucraineni care au solicitat azil în România a ajuns la aproape 3.300. Alţi aproximativ 34.000 de refugiaţi ucraineni au intrat în ţară în ultimele 24 de ore, iar peste 26.600 au plecat mai departe, spre alte state, conform Ministerului Afacerilor Interne. În aceasta săptămână, Guvernul de la București va trimite la Bruxelles datele oficiale privind cheltuielile pe care le-a făcut până acum cu refugiaţii care au venit în ţară.



    Banii, putin peste 50 de milioane de lei, vor fi decontaţi din fondurile disponibile la nivel european pentru gestionarea acestei probleme. Între timp, la Suceava a început realizarea Centrului Logistic de Ajutor Umanitar pentru Ucraina care va permite colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale spre zonele cele mai afectate de războiul din țara vecină. Potrivit Poliției de Frontieră, de la declanșarea războiului, peste 260 de mii de ucraineni au intrat in România.