Tag: Al Qaida

  • The day that changed the world

    The day that changed the world


    17 years on, the USA as well as the international community continue to mourn the dead of 9/11, the darkest day in the history of terrorist attacks on civilization. Nearly 3000 people were killed by Al Qaida kamikaze commandos that hijacked four airliners and flew them into New York’s World Trade Center Twin Towers and the Pentagon, emblematic buildings for the US economic and military power.




    One of the planes, which was supposed to strike the White House, crashed in a forest, after the passengers had preferred to die fighting with the suicide terrorists. In 2017 a new memorial to the victims took shape, the names of the dead being inscribed on bronze parapets.





    The names of hundreds of police officers, firemen, builders and volunteers who subsequently died because of the ash and toxic smoke they had inhaled are inscribed on a separate plate. As an eloquent detail, there is an empty space on the plate, on which the names of people who might die of the same causes could be inscribed.




    Around 75,000 people still suffer from mental and physical disorders caused by the then trauma. Most of the dead were civilians coming from 90 countries. They included five Romanian-born Americans: Eugen Gabriel Lazar, Alexandru Liviu and Corina Stan, Joshua Poptean and Ana Fosteris, as well as the famous architect Arkady Zaltsman from the Republic of Moldova with a predominantly Romanian-speaking population, who had designed the Parliament Palace in Chisinau.




    The North Atlantic Alliance invoked Article 5 of its Charter for the first time in its history after the 9/11 terrorist attacks, whose principle is collective defense. Just like the whole civilized world, at the time, Romania firmly condemned the attacks against the USA and immediately joined the anti-terror coalition.




    Already having a strategic partnership with the USA at that time, but no membership of NATO, Romania did not hesitate to send troops to Afghanistan, where the Al Qaida network was under the Taliban protection.




    According to data issued by the National Defense Ministry, 26 Romanian military died in the line of duty and some other 100 were injured in Afghanistan. Today, 17 years on, 625 Romanian troops are deployed near Kandahar, teaming up with American soldiers. The Romanian troops provide counseling to the Afghan armed and security forces and humanitarian aid to the Afghan civilian population. They perform daily patrol missions often capturing Taliban insurgents.


  • UE pregăteşte o nouă strategie pentru a sprijini Irakul după înfrângerea ISIS

    UE pregăteşte o nouă strategie pentru a sprijini Irakul după înfrângerea ISIS

    Statul Islamic a pierdut și ultimele teritorii pe care le controla în Irak, iar premierul irakian, Haider al-Abadi, a anunțat săptămâna trecută victoria împotriva grupării jihadiste. Un anunț similar fusese făcut, anterior, și de guvernul de la Damasc. Dispariția așa-numitului califat, proclamat de Abu Bakr al-Baghdadi în vara lui 2014, nu înseamnă, însă, că a dispărut și gruparea teroristă, iar membrii și simpatizanții acesteia continuă să amenințe Europa. Pe de altă parte, victoria împotriva jihadiștilor nu înseamnă și sfârșitul problemelor Irakului, care intră acum în etapa de reconstrucție, etapă în care are nevoie de sprijin international. Și aici, Uniunea Europeană are de jucat un rol important.

    Irakul a reușit să elibereze și ultimele teritorii pe care Statul Islamic le mai controla în apropierea graniței cu Siria, iar forțele loiale Baghdadului controlează, acum, întreg teritoriul țării, situație în care guvernul nu s-a mai aflat de la începutul lui 2012, când Statul Islamic a ocupat Fallujah. Marea provocare o va reprezenta, acum, reconstrucția numeroaselor orașe distruse în urma războiului cu Statul Islamic, dar și evitarea apariției unor noi fracturi între musulmanii șiiți și cei sunniți, dar și între arabi și kurzi.

    Uniunea Europeană pregătește o nouă strategie pentru a sprijini Irakul în perioada complicată​ care urmează, afirma șefa diplomației europene, Federica Mogherini, după Consiliul Afaceri Externe din 11 decembrie: Observăm, în teren, evoluții în înfrângerea Statului Islamic și credem că acesta nu este momentul în care să uităm de Irak. Din contra, acesta este momentul să intensificăm activitatea comună cu acea țară. Vom lucra pentru păstrarea unității, suveranității și integrității teritoriale a Irakului, și vom oferi ajutor pentru includerea minorităților și păstrarea diversității societății printr-o mai bună guvernare. Munca noastră de sprijinire a Irakului se va intensifica în lunile următoare, în special pentru a ne asigura că relațiile dintre Baghdad și Erbil se vor axa pe cooperare și că țara va reuși să evite o serie de greșeli care au fost făcute în trecut – cum ar fi subestimarea unor probleme care s-au transformat în ceva major cu care, după aceea a trebuit să ne confruntăm cu toții.

    Subestimarea anumitor probleme a permis, de altfel, explozia fulgerătoare a Statului Islamic în Irak. Gruparea jihadistă era prezentă acolo încă din perioada ocupației americane, când iordanianul Abu Musab al-Zarqawi și-a afiliat organizația la rețeaua Al Qaida și a declașat un jihad împotriva forțelor Washingtonului, guvernului de la Baghdad și comunității șiite a țării. Gruparea lui Zarqawi – ucis în 2006 – a suferit o serie de transformări și a pierdut numeroși luptători, mai ales în 2007 – 2008, fără a fi pe deplin eradicată. Jihadiștii au profitat de războiul civil sirian pentru a-și extinde operațiunile dincolo de graniță iar, ulterior, au revenit în Irak unde au fost beneficiarii a 2 mari greșeli – discriminarea sunniților de către guvernul de atunci al șiitului Nuri al-Maaliki și o slabă instruire a armatei. Sunniții aveau să tolereze sau chiar să sprijine prezența jihadiștilor, iar armata s-a dezintegrat, practic, în fața acestora în vara lui 2014. Mai mult, ideologia jihadiștilor s-a dovedit atrăgătoare pentru zeci de mii de tineri din întreaga lume, inclusiv din Europa, care au plecat să lupte în Siria și în Irak. Occidentul a devenit o țintă a acestor luptători și simpatizanți ai Statului Islamic, care au lansat atacuri teoriste în țări ca Statele Unite, Franța, Belgia, Marea Britanie, Germania și Spania.

    Numeroși experți au atras atenția că luptătorii străini care au supraviețuit ofensivelor din Irak și Siria împotriva Statului Islamic încearcă acum să revină în țările de origine – inclusiv State Europene – ceea ce înseamnă noi riscuri de securitate pentru acestea. Deocamdată, însă, după cum dădea asigurări coordonatorul Uniunii Europene pentru contra-terorism, Gilles de Kerchove, fluxul este unul redus.

    Pe de altă parte, grupările jihadiste, de la Al Qaida la Statul Islamic, au arătat de-a lungul timpului că au capacitatea de a se adapta la evoluțiile din teren și de a le folosi pentru a câștiga noi adepți – au profitat de neglijarea Afghanistanului după retragerea sovietică, de invazia americană a Irakului, de războiul civil sirian sau de problemele cu care s-au confruntat sunniții irakieni. Toate aceste cazuri și multe altele arată că războiul cu extremismul este departe de a se fi încheiat, iar evoluțiile din Orient produc efecte și în Occident.


  • 16 Jahre nach 9/11

    16 Jahre nach 9/11

    Überall auf der Welt gedenken die Menschen der Opfer der Anschläge vom 11. September 2001. Nahezu 3000 Menschen kamen ums Leben bei den vier koordinierten Flugzeugentführungen mit anschließenden Selbstmordattentaten auf wichtige zivile und militärische Gebäude in den USA. Die Flugzeugentführer gehörten zur islamistischen Terrororganisation Al-Qaida. Die Terroristen wollten eines der Flugzeuge ins Weiße Haus fliegen, nur der mutige Einsatz der Passagiere, die sich den Entführern in den Weg stellten, hatte offenbar dazu geführt, dass die Attentäter ihr eigentliches Vorhaben nicht durchführen konnten.



    In den nächsten Jahren wurden noch immer Opfer identifiziert. Wie die Korrespondentin von Radio Rumänien in den USA berichtet, soll dieses Jahr eine neue Gedenkstätte errichtet werden, die an die Opfer der Anschläge errinert. Auf einem Strand in Long Island soll ein 9 Meter hoher Stahl-Turm mit Granitplatten entstehen, auf denen die Namen der Opfer eingraviert werden sollen. Auf einer getrennten Granitplatte sollen die Namen der 582 Polizisten, Feuerwehrleute und Helfer stehen, die in den Trümmern des World Trade Centers ums Leben kamen. Viele Überlebende leiden heute noch, 16 Jahre später, unter einem psychischen Trauma.



    Menschen aus 90 Ländern sind bei den Anschlägen vom 11. September 2001 ums Leben gekommen, unter ihnen auch fünf US-amerikanische Bürger rumänischer Herkunft: Eugen Gabriel Lazăr, Corina und Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean und Ana Fosteris sowie der bekannte Architekt Arkady Zaltsman aus Republik Moldau, der den Parlamentspalast in der moldauischen Hauptstadt Chişinău entworfen hat. Bukarest hat damals, genau wie die ganze Welt, die Terroranschläge auf Schäfste verurteilt und sich unmittelbar der internationalen Anti-Terror-Koalition angeschlossen. Selbst wenn damals Rumänien kein NATO-Land war, entsandte Bukarest Truppen nach Afghanistan, wo die Taliban unter dem Schutz der Al-Qaida stehen. Laut dem rumänischen Verteidigungsministerium, seien 25 rumänische Soldaten in Patrouille-oder Kampfmissionen in Afghanistan gestorben. Weitere 100 sind verletzt worden. Auch 16 Jahre später werden rumänische und amerikanische Truppen dort stationiert. Die rumänischen Truppen beteiligen sich an einer NATO-Mission zur Ausbildung und Beratung für die afghanischen Sicherheitskräfte sowie Unterstützung für die Zivilbevölkerung.




  • Lumea după 11 septembrie

    Lumea după 11 septembrie

    Ziua de 11 septembrie a căpătat un aspect de cod numeric, 9/11, şi a ajuns să desemneze o tragedie de dimensiuni apocaliptice. Aceasta se referă, desigur, la ziua de 11 septembrie a anului 2001, undeva la începutul Mileniului, când celebrele Turnuri Gemene din New York s-au prăbuşit, lovite de avioane deturnate. În aceeaşi zi, un alt avion de pasageri a fost condus de terorişti în zidurile Pentagonului, inima militară a Americii. Un al patrulea, deturnat şi el, s-a prăbuşit în câmp când pasagerii s-au revoltat împotriva teroriştilor care preluaseră controlul şi vroiau să îl arunce împotriva unui alt obiectiv strategic.



    Au trecut 13 ani din acele clipe care au şocat omenirea. În atenţia publică a apărut imaginea unei organizaţii transnaţionale malefice, reţeaua Al Qaida, formată din extremişti islamişti porniţi la luptă împotriva Occidentului. Deşi se poate crede că atunci au început problemele în lumea islamică, de fapt momentul 11 septembrie 2001 reprezintă o manifestare explozivă a acestei tendinţe extremiste care a dominat relaţiile internaţionale din ultimele două decenii, cam de după războiul rece.



    Prima reacţie a Statelor Unite, după identificarea autorului atacurilor din septembrie 2001, a fost alungarea teroriştilor Al Qaida din adăpostul lor afgan.



    Şi în prezent, Afganistanul este o problemă extrem de complicată, cu multe regiuni ieşite de sub controlul autorităţilor centrale. Mai e şi Irakul, la rândul său o ecuaţie de securitate aproape imposibilă. Siria s-a alăturat, dur şi sângeros, acestor ţări nesigure şi imprevizibile, unde se evoluează extrem de greu pe calea unei normalizări a situaţiei. Mai mult, recent a apărut intempestiv în ecuaţia militar-strategică a regiunii o structură foarte bine organizată, foarte puternică şi de o incredibilă violenţă. În scurt timp, această organizaţie care duce extremismul dincolo de suportabil a ieşit în evidenţă în peisajul grupurilor care se confruntă în Siria.



    Mai mult, această organizaţie vine cu o planuri transfrontaliere şi propune un califat concret, ca stat levantin în Irak şi Siria. Ofensiva spre Irak a acestei grupări militar-religioase părea de nestăvilit, îndreptându-se spre un Bagdad ce părea că o va aştepta, pe fondul unei cu o ciudate crize politice. Şirul succeselor incredibile şi rapide a fost stopat cu concursul aviaţiei americane, ceea ce readuce în discuţie participarea Washingtonului şi a partenerilor săi europeni la ecuaţia strategică şi de securitate din Orientul Mijlociu.



    Pe fondul dominării clare a dezbaterii internaţionale de problema extremismului islamic, au apărut brusc în atenţie situaţia din Ucraina şi noile ambiţii ale Rusiei. De câţiva ani, nu mulţi, NATO şi puterile occidentale sunt reconfigurate, în Rusia, ca principal inamic. Astfel, opţiunea pro-occidentală a Ucrainei din 2013 a fost sancţionată de Rusia cu o duritate extremă şi de o manieră incredibilă, greu de anticipat şi de acceptat. Rusia a anexat pur şi simplu o regiune a statului ucrainean şi sprijină o rebeliune de mari dimensiuni în estul aceleiaşi ţări.



    În scurt timp, zona rusofonă de la graniţa Ucrainei cu Rusia a devenit scena unui război în toată regula. Rusia, cel mai întins stat din lume, s-a confruntat constat cu problema extremismului islamic izvorât din zona Caucazului, dar de această dată se află în conflict cu o ţară la fel de ortodoxă ca şi ea.



    Se vorbeşte de mult timp de ponderea fenomenului religios în detonarea unor conflicte sângeroase. În situaţia din estul Ucrainei, chiar dacă nu se poate spune că ar avea vreo implicare apartenenţa religioasă, exista măcar posibilitatea ca filonul credinţei să oprească războiul celor de aceeaşi religie. Nu ştim dacă acest mileniu va fi religios sau nu, dar cu siguranţă credinţa va juca un rol evident.

  • 08.11.2013 (mise à jour)

    08.11.2013 (mise à jour)

    Critiques — Le président Traian Bàsescu a demandé vendredi au Gouvernement de renégocier les obligations assumées devant les représentants du FMI, de la Commission européenne et de la Banque mondiale, mardi dernier. Le chef de l’Etat estime que les obligations assumées par l’exécutif de donnent pas une chance au pays de relancer son économie. Par ailleurs, le président accuse l’actuel pouvoir d’essayer, par certains actes normatifs récemment adoptés, de réaliser un monopole en matière d’audiovisuel, intégrant la télévision et la radio publiques. Il s’agit de l’arrêt d’urgence du Gouvernement concernant le Code de l’insolvabilité que la Cour Constitutionnelle a déclaré contraire à la loi fondamentale ainsi que de la modification de la loi de fonctionnement et d’organisation de la télévision et de la radio publiques que le chef de l’Etat a renvoyée au Parlement.



    Fiscalité — Les nouvelles mesures fiscales annoncées par les autorités auront des effets négatifs sur l’économie roumaine — estime la Chambre de commerce américaine de Roumanie (AmCham Romania), association professionnelle réunissant 350 compagnies américaines internationales et locales. Selon l’AmCham, les propositions d’accises supplémentaires pour les produits pétroliers, celles de modification de la formule de calcul des accises et la création du nouvel impôt appliqué à la valeur comptable des constructions spéciales détermineront la hausse de l’évasion fiscale, la baisse drastique du volume d’investissements, la disparition d’emplois et des difficultés économiques en cascade.



    E-Visa — Le Ministère roumain des Affaires étrangères a lancé vendredi le projet « E-VISA — portal électronique facilitant le processus d’obtention des visas ». Selon le Ministère roumain des Affaires Etrangères l’objectif de ce projet co-financé par le Fond Social Européen est d’améliorer le système de gestion des demandes de visas pour la Roumanie des citoyens étrangers. Le nouveau service permet aux demandeurs de visas de remplir en ligne leur dossier, les principaux bénéficiaires étant les touristes, les hommes d’affaires et les enseignants ; Le système « E-VISA » offre aux consuls roumains de l’étranger un instrument de travail permettant une meilleure gestion et une solution plus rapide des demandes de visa. Le projet s’étale sur 7 mois et il est disponible dans 135 missions diplomatiques roumaines du monde entier.



    Intégration — Le sommet de Vilnius va représenter pour la République de Moldova (ex-soviétique, majoritairement roumanophone) un moment historique d’engagement irréversible dans un parcours européen — a déclaré le secrétaire d’Etat chargé des affaires stratégiques du Ministère roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu qui a participé vendredi aux débats publiques ayant pour thème « Le Partenariat oriental – le sommet de Vilnius et les perspectives européenne de la République de Moldova ». Dans trois semaines, au sommet de Vilnius, la République de Moldova doit parapher l’accord d’association et de libre échange avec l’UE.



    Expulsion — Quatre citoyens afghans ont été déclarés vendredi indésirables pendant 15 ans par la Cour d’Appel de Bucarest et seront expulsés de Roumanie. Selon le Service Roumain de Renseignements (SRI), les quatre sont des adeptes des groupes terroristes affiliés à Al-Qaida et ils déployaient en Roumanie des activités de propagande islamique extrémiste et de radicalisation qui constituent des risques et des menaces à l’adresse de la sécurité nationale. SRI surveille leurs activités depuis 2012.

  • 12 ans après le 11 septembre…

    12 ans après le 11 septembre…

    Le 11 septembre 2001, dix-neuf terroristes ont détourné quatre avions de ligne. Deux avions ont été projetés sur les tours jumelles du World Trade Center à New York et un troisième sur le Pentagone, siège du Département de la Défense, à Washington. Le quatrième avion sest écrasé en rase campagne en Pennsylvanie. Ces attentats ont fait près de 3.700 victimes.



    En réplique, les Etats-Unis allaient déclarer la guerre au terrorisme, en envahissant l’Afghanistan pour chasser du pouvoir le régime taliban favorable à Al-Qaïda et soupçonné dhéberger Ben Laden et en adoptant la loi USA Patriot, en vigueur aujourd’hui encore. Cette loi, ultérieurement contestée, permet au gouvernement américain de surveiller toute personne soupçonnée de fomenter une attaque contre l’Amérique du nord. A l’instar des Etats-Unis, d’autres pays ont durci leur législation antiterroriste et élargi les pouvoirs des forces de l’ordre et de sécurité dans l’application des lois en la matière.



    On dit que le monde a changé après ce 11 septembre. La tragédie américaine a en effet touché d’une manière ou d’une autre plusieurs milliards de personnes. Dans la foulée de cet événement, bien des économies ont chuté dramatiquement. Pourtant, c’est le domaine politique qui a connu les changements les plus significatifs. La communauté internationale n’a pas tardé à condamner fermement les attaques terroristes du 11 septembre 2001.



    Tel n’a pas été le cas du président irakien Saddam Hussein. Les spéculations sur la possible implication de certains Irakiens dans ces attentats ont rajouté aux arguments qui ont finalement amené le peuple américain à accepter l’invasion de l’Irak, en 2003. Nombre de pays ont gelé les comptes bancaires de certaines personnes suspectées de terrorisme, tandis que les Etats-Unis ont créé un centre de détention, lui aussi controversé, sur la base militaire de Guantánamo, à Cuba.



    Le 11 septembre 2001 a également changé les alliances et l’ordre mondial. Le monde s’est divisé en «bons et méchants». L’on a même dressé un «axe du mal» sur lequel figurent l’Irak, l’Iran et la Corée du Nord. Les relations étrangères se sont tendues. Washington a été accusé de s’être transformé en gendarme international, au nom justement de cette lutte contre le terrorisme. Toutefois, la majorité des pays semble avoir compris que le terrorisme est un danger à l’échelle mondiale. En fin de compte, c’est là la chose la plus importante.



    Pour la Roumanie, la signification du 11 septembre se traduit par son positionnement ferme du côté du monde civilisé et son ralliement aux efforts d’éradication du terrorisme. L’OTAN et les Etats-Unis se sont rendu compte que Bucarest est un partenaire stratégique digne de confiance dans la région de la Mer noire. En 2004, la Roumanie signait son adhésion à l’Alliance atlantique. Trois ans plus tard, elle entrait dans l’UE. C’est en vertu de ce partenariat que l’on a décidé d‘installer à Deveselu, dans le sud de la Roumanie, des éléments du bouclier antimissile américain en Europe. (trad.: Mariana Tudose)

  • Des Roumains, victimes du terrorisme en Algérie

    Des Roumains, victimes du terrorisme en Algérie


    Les corps sans vie des deux Roumains morts pendant la crise des otages en Algérie ont été rapatriés à bord d’un avion militaire. Ils faisaient partie de ces dizaines de travailleurs étrangers tués sur un grand site d’exploitation du gaz naturel dans le sud-est de l’Algérie. Environ 700 salariés algériens et une centaine d’étrangers, dont trois Roumains, ont réussi à s’en sortir seuls ou sauvés par l’armée algérienne. A ce sujet, le président roumain Traian Băsescu a déclaré que le terrorisme se trouvait désormais à la frontière sud de l’UE, soulignant que les autorités roumaines ne pouvaient pas laisser passer les événements d’Algérie sans en fournir une réponse. Celle-ci sera livrée à coup sûr après l’évaluation de cette crise.


    Traian Băsescu: « Les événements dAlgérie ont confirmé une fois de plus que les groupes terroristes forts sont capables de tuer nos citoyens, ce qui nous amène à nous poser la question suivante : comment défendons-nous nos citoyens? Nous ne pouvons pas laisser derrière nous les événements dAlgérie sans nous poser cette question. Quand ils partent travailler avec nos compagnies en terre étrangère, ils sen vont avec le sentiment que leur Etat les défendra. »


    A son tour, le premier ministre Victor Ponta a affirmé navoir rien à reprocher à la cellule de crise constituée à Bucarest pour secourir les otages roumains dAlgérie. Il a évité de parler de la manière dont léchange dinformations avec la partie algérienne sétait déroulé. Victor Ponta : « Selon moi, la cellule de crise a fait son devoir. Pour le reste, ce qui sest passé sur place ne tient pas des autorités roumaines, ni de nos partenaires européens. Lintervention a appartenu aux autorités algériennes. »


    Après laudition du chef de la diplomatie roumaine, Titus Corlăţean, par les commissions parlementaires de politique étrangère, leurs membres ont également estimé que la cellule de crise avait rempli sa mission. LeMAE de Bucarest a exprimé son mécontentement à l’égard du manque de coopération de la part dAlger dans la crise des otages. Le ministre Titus Corlăţean a précisé que Bucarest déplorait les défaillances dinformation au sujet du deuxième ressortissant roumain décédé à lhôpital. Lambassadeur algérien en Roumanie, Habib Hamraoui, a infirmé lerreur de communication de la part des autorités de son pays dans le cas des otages roumains : « Larmée a été obligée à intervenir au moment opportun pour libérer les personnes algériennes et étrangères, pour quil ny ait pas de précédent dans les négociations avec les terroristes. Je présente les condoléances et la position claire de lAlgérie. Pas de négociations avec les terroristes et une lutte implacable contre le terrorisme. »


    Lattaque terroriste contre le site algérien dexploitation du gaz a été revendiquée par un groupe lié à la nébuleuse Al-Qaïda, qui la présentée comme des représailles contre loffensive militaire française sur les bastions islamistes du Mali voisin.

  • Rumänien könnte sich an der EU-Militärmission in Mali beteiligen

    Rumänien könnte sich an der EU-Militärmission in Mali beteiligen


    Rumänien könnte sich an der EU-Militärmission im afrikanischen Krisenland Mali beteiligen, bekräftigte am Donnerstag Au‎ßenminister Titus Corlăţean, nachdem die Europäische Union die Entsendung einer Ausbildungsmission nach Mali beschloss.


    Der Brennpunkt Mali gefährdet die Stabilität in der Region. Die islamistische Gruppierung Al-Qaida ist in Folge der Krise in Mali aktiver geworden. Mit der Geiselnahme in Algerien haben au‎ßerdem nordafrikanische Al-Qaida-Kämpfer den französischen Feldzug in Mali von einem regionalen in ein globales Problem verwandelt. Über 40 Ausländer aus 12 Ländern wurden am Mittwoch in Algerien, von einer der Al-Qaida angeschlossenen Gruppierung entführt. Dies soll als Vergeltungsschlag gegen den Luft- und Landeingriff der französischen Militärs gegen die islamistischen Kämpfer in Mali gelten. Das Auswärtige Amt in Bukarest bestätigte am Donnerstag, dass sich unter den in Algerien entführten Bürgern, auch Rumänen befinden.


    Der rumänische Nachrichtendienst kündigte folglich, die Gründung einer Krisenzelle auf nationaler Ebene im Kontext der Entführungen an. Auf einem Krisentreffen in Brüssel beschlossen die EU-Au‎ßenminister am Donnerstag eine Ausbildungsmission für Mali. 200 Militärsausbilder und 250 Soldaten will folglich die EU so rasch wie möglich nach Mali schicken. Diese sollen die einhemischen Regierungskräfte im Kampf gegen islamistische Rebellen ausbilden. Frankreich, das während der Kolonialzeit das afrikanische Land kontrollierte, stockte neulich seine Truppen massiv auf.


    Die Zahl der französichen Soldaten die in die Region entsandt werden, soll von 1400 auf 2500 steigen, wie das französische Verteidigungsministerium ankündigte. Am Brüsseler Sondergippfel beteiligte sich auch der rumänsiche Aussenminster Titus Corlăţean. Rumänien könnte an der EU-Militärmission in Mali teilnehmen, bekräftigte Corlăţean: “Wir befinden uns derzeit in einer fortgeschrittenen Phase einer genaueren Untersuchung der Möglichkeit, uns an der EU-Militäroperation in Mali zu beteiligen. Der Beitrag Rumäniens zur EU-Mission sieht insbesondere die Ausbildung und Training der Sicherheitskräfte vor, wir schliessen aber die Möglichkeit nicht aus, Mali im Bereich Ausrüstung und Logistik zu unterstützen. Die Brüsseler Gespräche bestätigten ohnehin meine Stellungnahme in Bezug auf den erforderlichen Beitrag Rumäniens zur Bekämpfung des Terrorismus.”


    Au‎ßenminister Titus Corlăţean verurteilte zudem die Aktionen der terroristischen Gruppierungen, die zur Gewalt und zum religiösen Fanatismus aufrufen. Die Europäische Union soll sich stärker für die Stabilität und die territoriale Integrität der afrikanischen Republik einsetzen, fügte Corlăţean hinzu.

  • La Roumanie et l’opération au Mali

    La Roumanie et l’opération au Mali


    La crise internationale du Mali, un des pays les plus pauvres d’Afrique, porte l’empreinte d’Al-Qaïda. Un groupe armé qui a des liens avec le réseau terroriste a pris de nombreux otages étrangers dans un centre gazier britannique dans l’est de l’Algérie, en représailles à l’intervention aérienne et terrestre des forces armées françaises contre les bastions islamistes du Mali.



    Figurant parmi les pays dont les ressortissants ont été pris en otage, la Roumanie a annoncé avoir constitué une cellule de crise chargée de la situation. Une réunion extraordinaire provoquée par cette crise a eu lieu aussi à Bruxelles, où les ministres des Affaires Etrangères de l’UE ont décidé de créer une mission de formation et de réorganisation de l’armée malienne. La mission des 200 instructeurs militaires et 250 agents de sécurité sera de préparer les forces du gouvernement de Bamako pour lutter contre les groupes rebelles islamistes. La France a annoncé que le nombre de ses forces mobilisés sur le terrain augmentera de 1400 hommes à présent, à 2500.



    Le ministre roumain des Affaires Etrangères, Titus Corlatean, a également été présent à la réunion de Bruxelles. Il a affirmé que la Roumanie pourrait participer à la mission militaire européenne au Mali : « Nous sommes dans une phase assez avancée de réflexion institutionnelle, concernant une contribution concrète de la Roumanie à l’opération de l’UE. On peut parler de personnel chargé de l’instruction de l’armée malienne, peut-être quelques éléments d’Etat major, de l’équipement et de la logistique pour l’entraînement. Les discussions et les informations reçues pendant la réunion ont consolidé ma position favorable à la contribution de la Roumanie dans cet effort nécessaire de lutte contre le terrorisme » .



    Le chef de la diplomatie roumaine, Titus Corlatean a ajouté avoir parlé à ses homologues intéressés par la situation en Algérie. Le responsable roumain a condamné les actions des groupes terroristes qui soutiennent la violence et l’extrémisme religieux, amplifiant ainsi les risques de déstabilisation de toute la région subsaharienne. Rétablir la stabilité et l’intégrité territoriale de la République du Mali devrait compter parmi les principales priorités de l’UE, a également ajouté Titus Corlatean. Le chef de la diplomatie roumaine a souligné la nécessité de poursuivre l’appui que l’UE fournit aux autorités de Bamako pour revenir à l’ordre constitutionnel par l’organisation d’élections générales au plus vite. (aut.: Leyla Cheamil; trad.: Alex Diaconescu)